1,576 matches
-
François Lebrun, Jean Carpentier, 350 p., 230.000 lei • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Greslé, 328 p., 150.000 lei LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile Editurii Institutul European ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BACĂU Librăria Glissando, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 8, tel. 0234/586677 BRAȘOV Librăria Șt. O. Iosif, str. Mureșenilor nr.14, tel. 0268/477799 BUCUREȘTI Librăria NOI, BD. N. Bălcescu nr. 18, tel. 021/3102528 Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr.
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
Codruț Constantinescu În curs de apariție Artă, cultură și gastronomie, Phyllis Pray Bober LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției SINTEZE ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BACĂU Librăria Glissando, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 8, tel. 0234/186677 BRAȘOV Librăria George Coșbuc, str. Republicii nr. 29, tel. 0268/477309 BUCUREȘTI Librăria NOI, Bd. N. Bălcescu nr. 18, tel. 021/3102528 Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
era E-Reader. Cărți, autori, editori, Cristina Chevereșan LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, tel. 0258.826007 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257.284749 BACĂU Librăria Alexandria, str. N. Bălcescu nr. 12, tel. 0234.545721 BRAȘOV Librăria Ralu, str. Mureșenilor nr.12, tel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Stanca, Trei Rîuri și un ocean de poezie LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției Eseuri de ieri și de azi ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BACĂU Librăria Glissando, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 8, tel. 0234/186677 BRAȘOV Librăria Șt. O. Iosif, str. Mureșenilor nr.14, tel. 0268/477799 Librăria George Coșbuc, str. Republicii nr. 29, tel. 0268/477309 BUCUREȘTI Librăria NOI, Bd. N. Bălcescu nr. 18
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
PCM (2004) Județul Partidul etnic Primari Consilieri locali Consilieri județeni UDMR 2008 UDMR 2004 PCM 2008 UDMR 2008 UDMR 2004 PCM 2008 UDMR 2008 UDMR 2004 PCM 2008 Alba 1 1 31 36 Arad 3 3 63 61 3 3 Bacău 6 4 Bihor 23 21 266 229 20 9 10 Bistrița-Năsăud 1 31 38 1 2 Brașov 3 3 45 54 8 2 3 Caraș-Severin Cluj 8 9 138 155 8 5 8 Constanța Covasna 28 25 1 264 344
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
tătară Alba 90,41 5,40 3,73 0,34 0,0 0,0 Arad 82, 16 10,67 3,82 1,05 0,37 0,01 Argeș 98,41 0,04 1,41 0,01 0,0 0,01 Bacău 97,46 0,61 1,67 0,02 0,0 0,0 Bihor 67,38 25,96 5,01 0,19 0,03 0,0 Bistrița-Năsăud 90,25 5,88 3,57 0,21 0,02 0,0 Botoșani 98
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
atomică, David Holloway Statul criminal, Yves Ternon LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, tel. 0258.826007 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257.284749 BACĂU Librăria Alexandria, str. Nicolae Bălcescu nr. 12, tel. 0234.545721 BRAȘOV Librăria Ralu, str. Mureșenilor nr.12, tel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
PREFAȚĂ Lucrarea Fizionomii urbane și structuri etno sociale din Moldova. Bacăul în tranziția de la târg la oraș (1864-1938) abordează o temă deosebit de interesantă, atât pentru istoria românilor în secolele XIX-XX, cât și din perspectiva renovării discursului istoriografic de la noi, prin deschiderea spre subiecte de istorie socială contemporană. Încadrabilă, ca domeniu de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
prezentat cvasimonografic. Domnul Alin Popa își structurează lucrarea în patru capitole, judicios gândite, în sensul că pleacă de la un demers teoretizant și comparativ privind orașul și formarea lui în spațiul românesc estcarpatic, pentru a discuta ulterior, pe multiple planuri, de Bacăul modern. În primul rând, este pus în discuție orașul „formal”, cu structura administrativă, cu o arhitectură specifică zonei în discuție, transporturile și dezvoltarea lor, sistemul sanitar și cel de ordine și siguranță publică. Acestui demers precumpănitor administrativ, autorul îi adaugă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
administrativ, autorul îi adaugă analiza orașului social și economic, circumscris dezvoltării general economice a județului Bacău, spațiu apreciat de autor, cu o tentă ușor „patriotică”, drept „Prahova Moldovei”. În final, domnul Alin Popa abordează unele aspecte ale vieții cotidiene din Bacăul perioadei, individualizând băcăuanul la nivelul spațiului privat al familiei, al vestimentației, ca patriot în momentele majore ale neamului, ca mod de a-și petrece timpul liber etc. Interesante și capabile de a constitui o cercetare individuală mai târziu sunt, la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
La acest fond al abordării subiectului se adaugă Introducerea, utilă pentru demers în ansamblu, cu o prezentare rezonabilă a stadiului cercetărilor în domeniu, Concluziile autorului, precum și un număr de documente inedite, prezentate în Anexe, un set de interesante Ilustrații cu Bacăul perioadei, menite să aducă subiectul mai aproape de imaginația eventualului cititor și Bibliografia cercetată pentru realizarea lucrării. Între meritele generale ale lucrării reține atenția preocuparea pentru analiza modernității urbane la nivelul orașelor mici și mijlocii din Moldova secolelor XIX-XX, omise ca
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
demografiei băcăuane va fi realizată în comparație cu evoluția demografică a tuturor marilor centre urbane din Moldova - reședințele de județ - din dorința de a reliefa specificul etnic al orașelor moldovenești și de a sublinia eventualele performanțe ale creșterii numărului de locuitori ai Bacăului. Baza documentară este dată de recensămintele din anii 1899, 1912, 1930 și 1941, precum și de lucrările de analiză și interpretare a datelor oferite de acestea: Leonida Colescu, Analiza rezultatelor Recensământului general al populației României de la 1 decembrie 1899 (București, Institutul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
apariția scaunelor de judecată) și religioase (indicată de prezența bisericilor ortodoxe și catolice, cât și de calitatea de sediu al Episcopiei catolice de Bacău - 1607). Totuși, în pofida existenței acestor parametri - identificabili și în cazul altor așezări, precum Iași, Piatra Neamț ș.a. -, Bacăul secolelor XV-XVI nu are încă profilul unui oraș în adevăratul sens al cuvântului, fiind văduvit de unul dintre cei mai importanți indicatori urbanistici ai Evului Mediu: o reală autonomie. După cum este cunoscut, în Occident organele de guvernare orășenești le-au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
jumătate a secolului al XX-lea au conturat un profil preponderent agricol al economiei locale, la care putem adăuga o componentă comercială relativ importantă și o foarte slabă reprezentare a activităților meșteșugărești (cu excepția producției ceramice). Acest specific profund neurban al Bacăului medieval nu a fost un caz izolat în rândul localităților moldovenești. Dimpotrivă. Cea mai mare parte a centrelor ținutale din regiunea estică a Carpaților Orientali lasă impresia că au fost realizate pe același calapod. Fiecare dintre acestea își revendică începuturile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
târgurilor era domnul. Târgoveții, fie că vorbim de meșteșugari sau de negustori, dispuneau de locuințele și prăvăliile lor numai în calitate de embaticari - pentru folosința lor plăteau o dare către domnie (camenă sau bezmăn). În aceste condiții, este de presupus faptul că Bacăul medieval - punctul central al ținutului cu același nume - nu a reușit să-și depășească statutul de mic centru administrativ, cu funcții comerciale, fiscale și judecătorești relativ importante - un fel de interfață a puterii domniei în teritoriu. Ritmul de viață al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Moldovei, impunerea anumitor standarde în privința construcției de locuințe (interdicția folosirii pietrei ca material de construcție) ș.a. au anihilat, practic, orice posibilitate a dezvoltării. Scăderea dramatică a numărului de locuitori este reflectată atât de „portretizarea” făcută de Dimitrie Cantemir, ce găsește Bacăul drept un simplu „târg situat într-o insulă a râului Bistrița”, cât și de decizia de strămutare a centrului parohial catolic de la Bacău în satul Călugăra, la mijlocul secolului al XVIII lea. Ulterior, ocupațiile militare și războaiele ruso-turce au desăvârșit acesta
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
altfel, în intervalul 1830-1860, creșterea spectaculoasă a numărului evreilor din vechiul Regat, are la bază cu precădere acest fenomen. Evoluția demografică a comunității evreilor băcăuani este deosebit de probantă, în acest sens (1832-1854): 1832 - din totalul de 2.881 locuitori ai Bacăului, evreii erau în număr de 519 (18%), 1838 - 3.132/1.740 (55,5%; creștere de 235,3% față de anul 1832), 1854 - un număr de 3.812 evrei (creștere de 119% față de anul 1838). După cum putem observa, în numai 22
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de 5.137 provine cu precădere din rândul populației evreiești: din totalul de 9.424 etnici evrei ai Bacăului, doar 4.870 (51,67%) au declarat idișul, ca limbă maternă. Situația înregistrată în orașul Iași era similară cu cea a Bacăului. Aici, din totalul de 34.662 etnici evrei, numai 22.363 s-au declarat vorbitori de idiș. Datele consemnate după criteriul locului de naștere al populației conferă demografiei băcăuane o particularitate deosebit de spectaculoasă: marea majoritate a locuitorilor era formată din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
În cazul orașelor ce au scăpat de furia demolatoare a regimului comunist, aceste focare se lasă „citite” ușor - o biserică, un centru episcopal sau mitropolitan, o fostă curte voievodală (în jurul căreia s-a dezvoltat, de pildă, orașul Piatra Neamță ș.a. Bacăul de azi nu păstrează, însă, aceste suprapuneri armonioase ale „straturilor” istorice și, în consecință, evoluția sa nu poate fi citită „în secțiune”. Campaniile de sistematizare și urbanizare din anii ’70-80 ai secolului trecut au cufundat în moloz vechea fizionomie citadină
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
românești și, implicit, a celor băcăuane. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX lea, creșterea teritorială a orașului a căpătat un caracter tentacular, dezvoltarea realizându se în special în partea de Nord, de-a lungul drumurilor ce legau Bacăul de celelalte orașe importante din Moldova - BacăuPiatra, Bacău Roman, Bacău-Onești. Pe de altă parte, odată cu finalizarea construcției căii ferate Bacău Roman și a gării Bacău (1872) orașul a început să se extindă și spre zona de Nord-Vest. Tot în această
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
discret, Bacăul a manifestat tendința de extensie spre Sud, locuințele - puține la număr - fiind amplasate cu precădere de-a lungul străzii Bacău-Focșani. Modul disproporționat al acestei dezvoltări, net defavorabil pentru jumătatea de Sud a orașului, dovedește o puternică dependență a Bacăului față de satele din vecinătatea sa. Urbanizarea este mult mai pregnantă în zona de Nord pentru că aici a existat posibilitatea unui dialog continuu cu „sateliții” rurali ai orașului: Șerbănești (N-E) și Mărgineni (N-V). Felul în care diferitele comunități etnice
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de cartierul de S-V - cartierul funcționarilor, demobilizaților și I.O.V.R.iștilor - și de cartierul de N-V - cartierul ceferiștilor, cunoscut sub denumirea de cartierul „Al. Constantinescu”. Vestea înființării noilor cartiere a fost întâmpinată cu mult entuziasm de locuitorii Bacăului. Nu de puține ori, euforia a fost tradusă în practică prin acțiuni aflate la limita legalității. Spre exemplu, posesorii de teren din cartierul C. F. R. au demarat lucrările de construcție a caselor, înainate de a primi din partea primăriei autorizațiile necesare. Criza
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
înglobare a comunei Domnița Maria - din zona de Sud a Bacăului - în cadrul administrației municipale. Mai mult decât atât, în august 1938, printr-un nou decret regal, localitatea a revenit în rândul comunelor urbane. Resimțind din plin efectele crizei economice globale, Bacăul anilor ’30 lasă impresia unui oraș închis, conștient de faptul că dezvoltarea sa a atins limitele superioare. Extrem de sugestiv este conținutul unui ordin al prefectului de Bacău adresat primarului municipiului în ianuarie 1936: „(...) veți pune în vedere organelor din subordine
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
se află astăzi impresionantul edificiu, cunoscut atunci sub numele de „locul lui Verghi”, era un spațiu viran în care apa ploilor „se strângea (...) și stătea până ce înverzea”. De altfel, mirosul specific emanat de aceste bălți a fost o caracteristică a Bacăului până la sfârșitul Primului Război Mondial. Banii necesari pentru construirea Palatului Administrativ (aproximativ 700.000 de lei), au fost strânși prin instituirea unei taxe de 30% puse la toate birurile județenilor. Clădirea a adăpostit, până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, sediile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fabricile „C. Călin” sau „Stoleru”, iar geamurile erau asigurate de firmele „Isaac Beinglas” și „Moise Zilbernstein”. Articolele tehnice puteau fi achiziționate de la societățile „Construcția” - frații Goldenberg (strada Bacău-Focșani) - și „Tehnica” - M. Blum & Al. Abramovici (strada Bacău-Piatra). Între clădirile reprezentative ale Bacăului interbelic s-au numărat și hotelurile. Pe baza informațiilor documentare cuprinse în diferitele dosare aflate în cadrul Arhivelor Județene Bacău putem recompune cu exactitate lista hotelurilor ce au funcționat în perioada 1920 1938: cinci hoteluri clasa I - „Central” (denumit în anii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]