23,978 matches
-
p. 88-89 & Apologia II.10, p. 111-112. footnote>. Baia aceasta a botezului este numită și „luminare”, întrucât cei care primesc toate cele în legătură cu ea devin apoi luminați la minte<footnote Apologia I.61, p. 88-89. footnote>. Botezul este numit și „baia pocăinței și cunoașterii”, pentru că ne curăță sufletul de păcatele care ne-au împiedicat să-L cunoaștem pe Dumnezeu - mânie, avariție, invidie și ură<footnote Dialogul cu iudeul Tryfon, 14, p. 138. footnote>. Cunoașterea lui Dumnezeu nu este o cunoaștere exterioară
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
vieții sacramentale în urcușul duhovnicesc către unirea cu Dumnezeu. Studiul de față își propune să arate viziunea Sfântului Grigorie de Nyssa cu privire la Taina Botezului care este a doua naștere a omului și începutul participării omului la viața nemuritoare. Botezul sau baia nașterii din nou, sau renașterea în baia tainică, sau iluminarea se realizează prin rugăciune, apă și credință. Această naștere prin apă este la fel de tainică și de plină de mister ca și nașterea prin zămislire trupească, și Dumnezeu prin harul Său
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
cu Dumnezeu. Studiul de față își propune să arate viziunea Sfântului Grigorie de Nyssa cu privire la Taina Botezului care este a doua naștere a omului și începutul participării omului la viața nemuritoare. Botezul sau baia nașterii din nou, sau renașterea în baia tainică, sau iluminarea se realizează prin rugăciune, apă și credință. Această naștere prin apă este la fel de tainică și de plină de mister ca și nașterea prin zămislire trupească, și Dumnezeu prin harul Său realizează prin ea renașterea spirituală a omului
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
vieții lui Hristos primită în Sfintele Taine, acestea având un rol însemnat pentru permanentul urcuș al omului în cunoașterea lui Dumnezeu. Botezul - nașterea cea de-a doua din apă și din Duh Începutul participării omului la viața nemuritoare îl constituie baia nașterii din nou, sau renașterea în baia tainică<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXII, PG XLV, col. 81D. footnote>, Botezul, sau iluminarea<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, col. 81D și 84A; PSB, vol. 30
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
acestea având un rol însemnat pentru permanentul urcuș al omului în cunoașterea lui Dumnezeu. Botezul - nașterea cea de-a doua din apă și din Duh Începutul participării omului la viața nemuritoare îl constituie baia nașterii din nou, sau renașterea în baia tainică<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXII, PG XLV, col. 81D. footnote>, Botezul, sau iluminarea<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, col. 81D și 84A; PSB, vol. 30, p. 332. footnote>, care se realizează prin
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
întrețină odată ce a fost scos și a ieșit de sub tirania lor. În acest sens, și Sfântul Vasile cel Mare - fratele Sfântului Grigorie al Nyssei - exclamă: „Cum a preînchipuit marea botezul? Prin faptul că a separat (pe israeliți) de faraon, după cum baia aceasta (separă) de tirania diavolului. Aceea ucidea în (valurile) ei pe dușman, în această (baie) este ucisă dușmănia noastră, cea către Dumnezeu. Din aceea, poporul (Israel) a ieșit nevătămat; din apa (botezului) noi ne ridicăm ca înviați din morți, mântuiți
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Sfântul Vasile cel Mare - fratele Sfântului Grigorie al Nyssei - exclamă: „Cum a preînchipuit marea botezul? Prin faptul că a separat (pe israeliți) de faraon, după cum baia aceasta (separă) de tirania diavolului. Aceea ucidea în (valurile) ei pe dușman, în această (baie) este ucisă dușmănia noastră, cea către Dumnezeu. Din aceea, poporul (Israel) a ieșit nevătămat; din apa (botezului) noi ne ridicăm ca înviați din morți, mântuiți prin harul celui care ne-a chemat”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
ea și s-a făcut dulce (Ieș. 15, 2325). Firește, fără semnul crucii Domnului apa nu era de nici un folos pentru mântuirea ce avea să vie: dar după ce a fost sfințită prin taina crucii mântuitoare, atunci a devenit bună pentru baia duhovnicească și pentru paharul mântuirii. Așadar, precum Moise, adică proorocul, a aruncat lemnul în acel izvor, tot așa preotul aruncă în această fântână baptismală semnul crucii Domnului și apa se face dulce (potrivită) pentru har”<footnote Sf. Ambrozie al Milanului
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
luptă cu ei; rămășițele răutății nu trebuie amestecate cu viața următoare, adică viața cea nouă; după cum lepădarea obișnuinței păcatului, prin pocăință este începutul unei vieți noi, tot așa trebuie să ne îngropăm orice „egiptean” adică orice formă de păcat în baia mântuirii ca într-un adânc, ca într-un mormânt, și să ieșim singuri, fără să tragem sau să păstrăm în viața noastră nimic străin<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, PG XLIV, col. 362AB și 813AB. footnote>. Deci
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
mincinos, sau trăiește cu vreo femeie în preacurvie, sau cutează să facă orice altceva din cele ce le făcea înainte de botez, socotește că s-a eliberat din robia păcatelor, rămânând totuși în desfătarea de obișnuințele sale cele rele și după baia botezului, nevăzându-se pe sine spus răilor stăpâni. Un astfel de stăpân sălbatic și furios este patima desfrânării care îmboldește gândul robit, cu plăcerile ei ca cu niște bice. Un alt stăpân de felul acesta este lăcomia, care nu lasă
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
2014, un secol și un sfert de la asasinarea fizică a Poetului Național al românilor de pretutindeni: MIHAI EMINESCU. Asasinatul moral avusese loc mai înainte cu șase ani, într-un alt nefericit iunie: 1883, celebra, dar atât de manipulata, arestare de la băile publice și punere în cămașă de forță, pentru a-l discredita total în fața societății române. Categoric și infam, monstruos și de neiertat, Ordinul venise chiar de la Viena. Din înalta cancelarie a unui imperiu care știa prea bine că Transilvania este
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
românilor, apropiindu-l de tot ceea ce se petrecuse, în aproape 900 de ani, într-o țară cum este Franța’’, a cărei cultură neîntreruptă se derulează pe aproape un mileniu. În răstimpul acestei mii de ani, în România ,,au fost nenumărate băi de sânge, iar Cultura era aciuită pe lângă Biserică’’ - pentru ca, în continuare, să insiste: Noi nu conștientizăm că apariția lui Eminescu, în Istoria noastră, este o bonificație uriașă care ne-a fost acordată de Divinitate pentru a ne ajuta să ne
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
cazare, în camere de două sau trei paturi, într-o amenajare occidentală, tipic germană, administrată de proprietarii ei, cadre universitare, aflate la o vârstă venerabilă, soții Ioan și Roxanda Wittmann. Accesul spre cabană se face de pe Drumul European 6, tronsonul Băile Herculane - Caransebeș ( 37 km de stațiune și 33 km față de Caransebeș ), în apropierea comunei Teregova este un indicator, spre Rusca ( 3km ) după care se mai parcurg, numai pe șosea astfaltată, pe un drum șerpuitor, de munte, în urcare, aproximativ 7
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93835_a_95127]
-
scrise mult după această dată. Detalii aparte nu au fost spuse decât pe ici pe colo, iar unele dintre ele nu au fost niciodată date publicității. Este vorba de momentul în care Eminescu ,,a înnebunit’’ și a fost încuiat în baie, pentru ca între timp să fie chemată poliția. Dar oare chiar poetul înnebunise? Grigore Ventura, redactor la ziarul Românul, dar și la ziarul francez L’Indépendence roumaine, așa afirma. Cu toate acestea, prin manevre iscusite, el a reușit să se fofileze
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
de corp. Toate acestea nu sunt decât niște afirmații care, puse cap la cap, nu se potrivesc și pentru a face lumină avem nevoie de ceea ce se numește jurnalism de investigație. Ceea ce putem afirma cu tărie este că nu proprietarii băii publice Mitrașewski au chemat poliția, ci ,,prietenii poetului’’. Și totuși Safta mărturisește că ,,lui Domnu’ Eminescu îi e rău, îi e mintea rătăcită’’ - p. 46. 1883 a fost anul în care neoficial s-a decretat ,,moartea civilă’’ a lui Mihai
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
indezirabil și urmărit în permanență de serviciile secrete. Soluția lor era discreditarea cu mijloacele specifice vremii, ,,devierea mentală’’. Iar când la toate acestea se mai adaugă și trădarea lui Caragiale, care îl pregătea ,,prietenește’’, jucându-l între Titu Maiorescu și baia Mitrașewski, unde poetul era ,,preparat’’ pentru arestare de către Grigore Vetura, manipulările perfide ale lui Maiorescu, poate și ale lui Slavici prin soția lui de origine maghiară, Ecaterina Szöke Magyarosky, cum ar fi putut, oare, cel în cauză să mai scape
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
pe care îl cunoștea toată lumea, cu atât mai mult un redactor al ziarului Timpul. Regele nu se afla în capitală, era de două zile la Peleș, așa că nemaiavând pe cine să împuște, Eminescu a spus că vrea să facă o baie (în buzunarul de la haina lui s-au găsit mai multe bilete de intrare la baia publică), lucru care indică faptul că acesta se destindea adeseori făcându-și o baie caldă. Profitând de acest lucru, Grigore Ventura s-a dus imediat
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
nu se afla în capitală, era de două zile la Peleș, așa că nemaiavând pe cine să împuște, Eminescu a spus că vrea să facă o baie (în buzunarul de la haina lui s-au găsit mai multe bilete de intrare la baia publică), lucru care indică faptul că acesta se destindea adeseori făcându-și o baie caldă. Profitând de acest lucru, Grigore Ventura s-a dus imediat la poliție și l-a denunțat pe Eminescu, spunând că el personal l-a auzit
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
cine să împuște, Eminescu a spus că vrea să facă o baie (în buzunarul de la haina lui s-au găsit mai multe bilete de intrare la baia publică), lucru care indică faptul că acesta se destindea adeseori făcându-și o baie caldă. Profitând de acest lucru, Grigore Ventura s-a dus imediat la poliție și l-a denunțat pe Eminescu, spunând că el personal l-a auzit cum afirma că vrea să-l împuște pe rege. Cercetările lui Nicolae Georgescu sunt
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
cărui membru era și Eminescu și care clandestin acționează pentru unirea Ardealului cu patria mamă. În rapoartele secrete despre activitatea acestei societăți, Eminescu este foarte des citat. Care a fost răul făcut de Eminescu că a stat 8 ore în baie? Cum putea el să tulbure astfel ordinea publică? Arestarea lui premeditată nu a fost decât un pretext de protecție de către așa-zișii ,,prieteni’’ ai lui, care în dimineața acelei zile îi făcuseră rost de un bilet de internare prin Titu
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
ascundea Führerul. Îmi desenează o schiță, spunându-mi ce destinație aveau camerele în care a avut acces. În stân-ga coridorului erau încăperile familiei Goebbels și centrala telefonică, iar pe dreapta, camerele lui Hitler, camera de ședințe, depozitele, cămările de alimente, băile. Îmi povestește cum era mascată intrarea în bun-ker, cum era acesta înconjurat din trei părți de apă, îmi spune de podul din apropierea lui și de tramvaiul care trecea pe pod. Și-mi mai povestește că în ’90, ’91 și ’92
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
muzicanți și dansatori fără mască, îmbrăcați în frumoase costume populare. În majoritatea satelor bucovinene, cerbul apare că o ceață individuală, nefiind contaminat cu alte personaje zoomorfe mașcate. Cele mai frumoase obiceiuri ale cerbului pot fi întâlnite în satele Fundu Moldovei, Baia, Casvana, Valea Moldovei. Satul Corlata excelează atât prin fastuozitatea acestui personaj, prin elegantă jocului și, mai ales, prin colindul de cerb, cea mai veche formă de astfel de colind din întreg spațiul bucovinean. O altă categorie de măști prezenta în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
iar între 1998 și 2000 a predat la Universitatea Hyperion din Capitală. 2 aprilie - Szilard Sziklavari, solist al Operei Maghiare din Cluj Szilard Sziklavari, solist al Operei Maghiare din Cluj, a murit la spital, după ce a fost găsit înjunghiat în baia din locuința să. Polițiștii au afirmat că este vorba, cel mai probabil, despre o sinucidere. Sziklavari Szilard avea 31 de ani și era artist liric și cântă în corul Operei Maghiare din Cluj. 5 aprilie - artistul Romul Nutiu Artistul timișorean
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
observăm că Eminescu îi urăște, în primul rând pe „străinii” care ocupaseră partea de răsărit a Țării Moldovei la 1812, apoi pe „străinii” care ocupaseră, în 1775, Bucovina, vatra Țării Moldovei, locul de unde pornise țara, unde erau situate vechile capitale Baia, Siret și Suceava și unde se aflau gropnițele domnești cele mai slăvite și, în primul rând, Putna lui Ștefan cel Mare; în fine, scriitorul îi „urăște” și pe acei străini care, de multe secole, ocupaseră vechea Dacie Superioară, unde fuseseră
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
de maniaci ai microbilor. Pe timpul regilor magnifici ai Franței, nobilii și regii înșiși (Ludovic XIV, mai ales), miroseau îngrozitor. "îngrozitor", ni se pare nouă acum; de fapt, - citeam aceasta de curînd, într-o revistă care totuși nu e reacționară, - igiena, băile zilnice ale modernilor, pasta de dinți, săpunurile, parfumurile, făcînd să dispară mirosul greu al omului, miros natural, au făcut să se piardă și ceva din integritatea firească a omului. De altfel un cunoscut se întreba dacă nu igiena este aceea
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]