5,057 matches
-
Frunzele moarte-nvârtind. . . Cad primii fulgi de zăpadă, Știu că și-n țară a nins. . . Cinci ani, un dor în cascadă, Noapte și zi, m-a învins! Cad primii fulgi de zăpadă, Iarnă, te-aștept ca să vii, Ca într-o veche baladă, Pe-un derdeluș cu copii. Cad primii fulgi de zăpadă, Zburdă sprințari, jucăuși, Viscolul, palmele-și freacă, Râs șuierat . . .,,Vin acușșș!”. Cad primii fulgi de zăpadă, Hainele iar devin mici, Baba, o chem să mă vadă, Ultima dată pe-aici
IONEL DAVIDIUC by http://confluente.ro/articole/ionel_davidiuc/canal [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
Frunzele moarte-nvârtind. . .Cad primii fulgi de zăpadă,Știu că și-n țară a nins. . . Cinci ani, un dor în cascadă,Noapte și zi, m-a învins!Cad primii fulgi de zăpadă,Iarnă, te-aștept ca să vii,Ca într-o veche baladă,Pe-un derdeluș cu copii. . .Cad primii fulgi de zăpadă,Zburdă sprințari, jucăuși,Viscolul, palmele-și freacă,Râs șuierat . . .,,Vin acușșș!”. . .Cad primii fulgi de zăpadă,Hainele iar devin mici,Baba, o chem să mă vadă,Ultima dată pe-aici
IONEL DAVIDIUC by http://confluente.ro/articole/ionel_davidiuc/canal [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
Ortodoxia și ecumenismul, București, 2007, 384 pag., 15 lei; 33. Anagnostopoulos, Ștefanos, Rugăciunea în lume, București, Editura Bizantină, 2007, 350 pag., 45 lei; 34. Augustin(Fer.), Despre credință și crez, București, Editura Institutului Biblic, 2010, 92 pag., 12 lei; 35. Balade din Transilvania, Bârda, Editura „Cuget Românesc”, 2008, 300 pag., 20 lei; 36. Bălan, Ioanichie, Rânduiala Sfintei Spovedanii și a Sfintei Împărătșanii, Editura Mânăstirii Sihăstria, 2010, 130 pag., 8 lei; 37. Bălașa, D., File de jurnal, Rm. Vâlcea, Editura Buna Vestire
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1378083203.html [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
ce nu mai tace; Ne cheamă clopotul, ne cheamă. BUCURIA ZĂPEZII Bucuria, astăzi, se cheamă zăpadă, Să-i ieșim în cale precum se cuvine: C-un zâmbet pe buze și cu inimi pline, Cu imnuri de slavă și vers de baladă. Întâlnești oriunde, peste tot, pe stradă Fețe luminoase și priviri senine, Bucuria, astăzi, se cheamă zăpadă, Să-i ieșim în cale precum se cuvine. Să pornim cu iarna prin văi, pe coline, Să lăsăm zăpada peste noi să cadă Și
RONDELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1427453854.html [Corola-blog/BlogPost/377176_a_378505]
-
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 206 din 25 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Elogiul crimei prin prisma imanenței tragicului din literatura populară-o eroare morală și estetică Mitul Meșterului Manole, din balada cu același nume văzut ca elogiu adus jertfei de sine; al “Mioriței”ca act al acceptării tragicului,adică asumarea conștientă a limitei;al baladei”Toma Alimoș”, unde crima este justificată prin obținerea dreptății în afara legii,inclusiv al celor creștinești; la
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Elogiul_crimei_prin_prisma_imanentei_tragicului_0.html [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
prin prisma imanenței tragicului din literatura populară-o eroare morală și estetică Mitul Meșterului Manole, din balada cu același nume văzut ca elogiu adus jertfei de sine; al “Mioriței”ca act al acceptării tragicului,adică asumarea conștientă a limitei;al baladei”Toma Alimoș”, unde crima este justificată prin obținerea dreptății în afara legii,inclusiv al celor creștinești; la fel și în”Cântecul lui Vălean”,unde pe un fecior chipeș dar și muieratic și fără scrupule,o nevastă,îl ademenește cu bucate otrăvite
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Elogiul_crimei_prin_prisma_imanentei_tragicului_0.html [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
bun a mitiza crima lui Manole? “Și ea,vai de ea, abia mai putea, abia mai sufla, dar tot se ruga și tot mai zicea: Manole,Manole, Meștere Manole, Zidul rău mă strânge, țâțișoara-mi curge, copilașu-mi plâmge”. (fragment din balada”Mesterul Manole”). Să faci două crime este inaccesibil unui om normal.Cu discernământ.Dacă dorea să rămână nemuritor prin ”zidirea sa”, Manole trebuia să găseasă o altă cale,nu crima . Nimic nu este durabil,din punct de vedere moral și
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Elogiul_crimei_prin_prisma_imanentei_tragicului_0.html [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
om normal.Cu discernământ.Dacă dorea să rămână nemuritor prin ”zidirea sa”, Manole trebuia să găseasă o altă cale,nu crima . Nimic nu este durabil,din punct de vedere moral și creștinește dacă are la bază crima. Interpretarea,la toate baladele pe care le analizăm,din punct de vedere moral și creștinește,prin”Creatorul”care”apare astfel ca o ființă ce-și forțează limitele naturale,limitele omenescului”tinde, cum spunea Horia Bădescu” la condiția divină”, este un fals,fiindcă,așa cum sublinia
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Elogiul_crimei_prin_prisma_imanentei_tragicului_0.html [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
creator.Natura și istoria sunt în mâinile lui Dumnezeu,nu detaliile lucrurilor sau evenimentelor.Acestea din urmă sunt la îndemâna omului și contribuie sau influențează viața acestuia,în mod pozitiv sau negativ.Intre aceste evenimente extreme se află viața.Acțiunile din baladele”Meșterul Manole”,”Miorița”,”Toma Alimoș”și”Cântecul lui Vălean”sunt de natureă negativă, nicidecum pozitivă întrucât încalcă morala creștină”Să nu ucizi” și”Viața este dată de la Dumnezeu și numai Dumnezeu are drepturi depline asupra ei”,fiindcă” Cine își curmă
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Elogiul_crimei_prin_prisma_imanentei_tragicului_0.html [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
Hai,Vălene, până-n casă Că-s bucatele pe masă, Tot găini și cu pui fripți, Din afară-s zugrăviți, Pe dinăuntru otrăviți.O-mbucat odată gras, Abia sufletul și-a tras. O-mbucat de două ori, Și-a oftat de nouă ori.” (“Balade populare românești”:Bucuresti,1964). Dar,cum spuneam,nu se justifică crima.Poate,unii o să mă combată,afirmând că lumea a apărut înainte de real,fiindcă realul a fost perceput ulterior de gândirea omului,iar pătrunderea lui Dumnezeu în lume s-a
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Elogiul_crimei_prin_prisma_imanentei_tragicului_0.html [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
lui Dumnezeu în lume s-a făcut prin intermediul omului,atunci când acesta a putut să-și exprime gândul prin cuvânt.Omul,astfel este părtaș la desăvârșirea lumii, Deci,crima,fiind parte a ”desăvârșirii lumii”,poate fi exprimat prin cuvânt,inclusiv prin baladele la care facem vorbire? Poporul rom este creștin.Mitizarea crimei din baladele populare de către exegeții noștri,nu este cumva o formă de a justifica și masca crima? In acest context există o experiență umană a adevărului.Cu toate că adevărul este absolut
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Elogiul_crimei_prin_prisma_imanentei_tragicului_0.html [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
putut să-și exprime gândul prin cuvânt.Omul,astfel este părtaș la desăvârșirea lumii, Deci,crima,fiind parte a ”desăvârșirii lumii”,poate fi exprimat prin cuvânt,inclusiv prin baladele la care facem vorbire? Poporul rom este creștin.Mitizarea crimei din baladele populare de către exegeții noștri,nu este cumva o formă de a justifica și masca crima? In acest context există o experiență umană a adevărului.Cu toate că adevărul este absolut transcendental, el se constituie în sînul adevărului.Realitatea trăită este deci a
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Elogiul_crimei_prin_prisma_imanentei_tragicului_0.html [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
altă fundamentală,dintre”constatarea lucidă și sentimentul tragic,persistent dincolo de negațiile inteligenței, al necesității unor valori absolute,recunoscute ca uman inaccesibile”.(“Pentru Eugen Ionescu”/Mircea Vulcănescu,în”Familia”, seria 111 anul 1,nr.5/6/1994,p.94/101). Spiritul baladelor comentate se apropie mai mult de sufletul tragic euripidian,așa cum a fost interpretat de Nietzsche:”In concep'ia lui(a lui Euripide n.n.),efectul produs de tregedie nu avea niciodată drept cauză anxietatea epică,puterea de atracție a incertitudinii cu privire la
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Elogiul_crimei_prin_prisma_imanentei_tragicului_0.html [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
eroului principal (s.n)se întindeau și se umflau ca năvala de ape a unui fluviu. Totul era făcut să pregătească nu acțiunea,ci pateticul și ceea ce nu pregătea pateticul era respins”. Dacă Blaga numea”Miorița””Imn cu pervay de baladă”,sesizând necesitatea unor disocieri de specii și genuri pe care literatura orală a românilor le cere,”Meșterul Manole”este o”doină”tragică despre dorința de veșnicie în celebritate strecurată pe ușa întredeschisă a unui locș de cult. In acest context
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Elogiul_crimei_prin_prisma_imanentei_tragicului_0.html [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
ar intra în firescul cotidian. Câți, îndeobște, mai sunt poeții care se lasă ademeniți de incantație, de eufonie, de ritm și măsură, dar mai ales, de imagistica rămasă în pastel ori în poeziile cu formă fixă? Volumul începe cu cinci balade în stil modernist, una dedicată primăverii, alta luminii, o alta a păcii și una a tăcerii. Cea de a cincea se numește „Baladă fără sfârșit”. Lecturi agreabile, cantabile, stenice. Toate aceste simboluri - primăfvară-lumină-pace-tăcere-sfârșit pot fi pilonii trainici pe care autorul
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Rostirea_din_cuvant_geneza_i_cezarina_adamescu_1385028145.html [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
mai ales, de imagistica rămasă în pastel ori în poeziile cu formă fixă? Volumul începe cu cinci balade în stil modernist, una dedicată primăverii, alta luminii, o alta a păcii și una a tăcerii. Cea de a cincea se numește „Baladă fără sfârșit”. Lecturi agreabile, cantabile, stenice. Toate aceste simboluri - primăfvară-lumină-pace-tăcere-sfârșit pot fi pilonii trainici pe care autorul poate construi ori își poate rezema îndoielile, neliniștile, iubirile. O stranie predilecție însă, manifestă poetul pentru fetid, descompus, pentru baudelaire-ienele „flori ale răului
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Rostirea_din_cuvant_geneza_i_cezarina_adamescu_1385028145.html [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
răzlețul zbor / într-un anotimp în care / pământul îmbracă / ruginia haină a dimineții” (peste noi vânturile). În cele din urmă, poetul recunoaște: „pe arcadele trupului / clădim temple de lumină / și acoperim / cu covor de noapte / geneza izvoarelor” (geneza). Cele cinci balade de început, „Somnul îngerului”, „Amintiri” - în care poetul invocă icoana mamei, sunt semnele pozitive că poetul are suficiente resurse lirice pentru a alcătui o operă închegată, viabilă, aptă de a fi transmisă urmașilor. Și nu fără temei. CEZARINA ADAMESCU 21
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Rostirea_din_cuvant_geneza_i_cezarina_adamescu_1385028145.html [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
-nchină cu mișcări încete./ Noaptea le culege trupurile. Luna/ le desface iarăși umbra pe perete.// Unde își lăsară sulițe și slavă?/ Încotro se-ndreaptă tragicul alai?/ Carnea se subție, inima-i bolnavă/ și e plin de ploșniți drumul către rai. („Balada palidelor fețe”, p. 543). În condițiile în care nu aveau nici o posibilitate de a scrie - nu putea fi vorba să dețină creion sau hârtie, dar nici nu erau lăsați să recurgă la alte metode (ca scrisul pe săpun) - deținuților le
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
în picioare. Momente încărcate de semnificații și de o vibrație specială, care au bucurat sufletele participanților la memorabilul eveniment. Un rapsod popular din Țara Vrancei a făcut o demonstrație de virtuozitate, cântând la peste 15 instrumente și recitând o frumoasă baladă păstorească - una dintre creațiile proprii. Evenimentul de la Focșani a fost unul necesar și util. Atât oaspeții, cât și concurenții au fost plăcut surprinși să constate că în pofida problemelor actuale, Ateneul Popular a devenit pentru câteva ore o oază de cultură
PREMII SI LISTA LAUREATILOR.FELICITARI ORGANIZATORULUI, POETULUI IONEL MARIN ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Concursul_national_de_creatie_literar_mihai_marin_1339933605.html [Corola-blog/BlogPost/358326_a_359655]
-
în italiană, în maniera lui Monti, cum ar fi elegiile „Moartea lui Iisus” și„Elegie scrisă pe țintirimul unui sat”, din care cităm:„Oare mirosul de smirnă, oare cântecul cel sfânt,/ Pulberea ce este stinsă pot să’nvie din mormânt?” „Baladele și Legendele”lui Asachi se bazează pe tradiția populară, preocuparea de mai târziu a lui Vasile Alecsandri. Asachi dorește să transfere mitologia elină în Dacia, denumind Ceahlăul, muntele sacru Pion, acolo unde, susținea el, se găsește simulacrul Dochiei. Satira „Soție
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_asachi_ion_c_hiru_1339653393.html [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
cerb. Din stejarul porții numai ploile vor culege crinii, iar șerpii vor coborî de pe lemn cu trup de măcieș. ...și vom căuta drumurile și pietrele ne vor ieși în cale. Ne-om căuta stăruitor și străini vom ridica din umeri. BALADA TURNULUI DE FILDEȘ E galbenă fila cu literi de aur din cartea Izvanei și prințul ei Laur. Spre turnul de fildeș, (Hai, cântă cobzare!) îi cere castelul și-n piatră și-n floare. Pe vârful pe unde n-ajunge zgripțorul
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
ce veacul întornu-l, spre fildeș să prindă prin codri-unicornul. Și chiar miazăzilei zvârli-voi cu aur, ivoriul de cântec din cornul de taur.” Prin Africi și Indii pornește măcelul, da-n piscul de munte-i zâmbește castelul. La fel și balada e-n strângerea vranei, și-n turnul de fildeș doar duhul Izvanei mai urcă în cântec plutind peste ape, iar el o așteaptă pe trepte de clape în turnul de fildeș sculptat ca livadă reginei Izvana intrând în baladă... BALADA
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
și balada e-n strângerea vranei, și-n turnul de fildeș doar duhul Izvanei mai urcă în cântec plutind peste ape, iar el o așteaptă pe trepte de clape în turnul de fildeș sculptat ca livadă reginei Izvana intrând în baladă... BALADA LAURULUI Ia pana diace, cerneli bogoslove, și scrie hrisovul cu negru în slove. Că-i ceas de-al ursitei spre danțul alegru, când Laur așteaptă în straiul lui negru. Castelul aprinde apusu-n ivoriu, pe piscul de piatră ca
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
balada e-n strângerea vranei, și-n turnul de fildeș doar duhul Izvanei mai urcă în cântec plutind peste ape, iar el o așteaptă pe trepte de clape în turnul de fildeș sculptat ca livadă reginei Izvana intrând în baladă... BALADA LAURULUI Ia pana diace, cerneli bogoslove, și scrie hrisovul cu negru în slove. Că-i ceas de-al ursitei spre danțul alegru, când Laur așteaptă în straiul lui negru. Castelul aprinde apusu-n ivoriu, pe piscul de piatră ca-n
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
turnul de fildeș din abur se-ntrupă Reginei Izvana suschirul din cupă, rubin în trei boabe pe fildeș de clape ca buzele-i roșii din foc peste ape. Diece, nu-nchide pisania-n aur, cât încă regina înfloare lui Laur. BALADA FLORII DE NUNTĂ Hai, scrie diece, în grabă, uric tăbăcit în Pergam: „Cai negri din țară arabă, cu ținte de aur pe ham, trăsuri și calești și rădvane, ca-n solz pâlpâind felinar, livezi înflorind pe balcoane...” „Mărite, dictează mai
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]