5,096 matches
-
act hain. Distanță, se vede bine, e la dimensiuni astrale de comportamentul ciobanului moldovean din Miorița. Avea dreptate, cred, reputatul folclorist Ovidiu Bârlea să afirme: "Cea care oglindește în toată plinătatea profilul spiritual al românului, în trăsăturile lui tipice, este balada Toma Alimos". La fel, bătăios și justițiar, procedează Mihu Copilul, cînd murgulețul lui îl vestește că, pe aproape, o să-l prade Ianus ungureanul, însoțit de o ceață de olteni. Mihu se îndreaptă spre vrăjmaș, îl cheamă la lupta dreapta, în
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
prade Ianus ungureanul, însoțit de o ceață de olteni. Mihu se îndreaptă spre vrăjmaș, îl cheamă la lupta dreapta, în doi, si, după o înfruntare aprigă, îl răpune. Nimic fatalist, resemnat în comportamentul și în Weltanschaungul celor doi eroi de balada, Toma Alimos și Mihu Copilul. De ce n-ar fi, întreb încă o dată, și comportamentul lor specific etnopsihologiei românești? Numai pentru că Miorița "... coresă" tot de Alecsandri, e superioară estetic? A doua balada, în ordinea importanței, din antologia lui Alecsandri este, desigur
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
în comportamentul și în Weltanschaungul celor doi eroi de balada, Toma Alimos și Mihu Copilul. De ce n-ar fi, întreb încă o dată, și comportamentul lor specific etnopsihologiei românești? Numai pentru că Miorița "... coresă" tot de Alecsandri, e superioară estetic? A doua balada, în ordinea importanței, din antologia lui Alecsandri este, desigur, Meșterul Manole. Aici e dezvăluit motivul sacrificiului zidirii, fundamental spațiului etnopsihologic românesc. În monografia să despre această balada, dl Ion Taloș a demonstrat întinsă arie de răspîndire a acestui motiv, mult
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
Indie. Latura românească a mîțului ar consta în faptul că se petrece în construcția unei biserici, în care, mai toți analiștii, au descoperit biserică mănăstirii Argeșului. În treacăt fie spus, dl Nicolae Manolescu a observat recent că, de fapt, în balada avem de a face mai mult cu un asasinat decît cu un sacrificiu, pentu că nu meșterul ci soția sa Ana e sacrificata. Dar nu uit că Ana îi era meșterului ființă cea mai scumpă, încît tot o jertfă a
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
mai mult cu un asasinat decît cu un sacrificiu, pentu că nu meșterul ci soția sa Ana e sacrificata. Dar nu uit că Ana îi era meșterului ființă cea mai scumpă, încît tot o jertfă a zidirii se petrece in balada. E drept, sacrificiul care se află la fudamentele oricărei creații artistice. Și, prin această, Meșterul Manole e un mit românesc esențial, chiar dacă nu în întregime fondator. Aceste comentarii, cu toate ale sale considerații, sînt prilejuite de apariția, la Editură Minerva
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
află la fudamentele oricărei creații artistice. Și, prin această, Meșterul Manole e un mit românesc esențial, chiar dacă nu în întregime fondator. Aceste comentarii, cu toate ale sale considerații, sînt prilejuite de apariția, la Editură Minerva, a unei bune ediții din "baladele populare românești" datorată dlui Constantin Mohanu. Dsa, bine cunoscător al folclorului românesc și al baladelor cu deosebire, și-a alcătuit ediția cum se cuvine, împărțind materia pe genuri (fantastice, vitejești, haiducii, păstorești, despre curtea feudala, familiale). La sfîrșit, a grupat
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
esențial, chiar dacă nu în întregime fondator. Aceste comentarii, cu toate ale sale considerații, sînt prilejuite de apariția, la Editură Minerva, a unei bune ediții din "baladele populare românești" datorată dlui Constantin Mohanu. Dsa, bine cunoscător al folclorului românesc și al baladelor cu deosebire, și-a alcătuit ediția cum se cuvine, împărțind materia pe genuri (fantastice, vitejești, haiducii, păstorești, despre curtea feudala, familiale). La sfîrșit, a grupat fragmente din cele mai autorizate opinii despre balada în general și unele dintre ele în
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
bine cunoscător al folclorului românesc și al baladelor cu deosebire, și-a alcătuit ediția cum se cuvine, împărțind materia pe genuri (fantastice, vitejești, haiducii, păstorești, despre curtea feudala, familiale). La sfîrșit, a grupat fragmente din cele mai autorizate opinii despre balada în general și unele dintre ele în special, adăugînd o bibliografie selectivă foarte bine gîndită și un glosar temeinic. Miorița, Meșterul Manole, Balade populare românești. Antologie, glosar, bibliografie selectivă și referințe critice alcătuite de Constantin Mohanu. Editură Minerva, 1998.
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
haiducii, păstorești, despre curtea feudala, familiale). La sfîrșit, a grupat fragmente din cele mai autorizate opinii despre balada în general și unele dintre ele în special, adăugînd o bibliografie selectivă foarte bine gîndită și un glosar temeinic. Miorița, Meșterul Manole, Balade populare românești. Antologie, glosar, bibliografie selectivă și referințe critice alcătuite de Constantin Mohanu. Editură Minerva, 1998.
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
al insectelor pe mâna unor moravuri care, orișicât, nu are nimerica a le îndrepta... Într-adevăr. Poate că am fi avut și noi, de aici încolo, o zi cu adevarat națională sau pe bune, s-ar fi scris o nouă balada, preluată și de lăutarii bruneți în diverse ocazii și chiar și pe la bâlciuri... Și cum te-ai dus, tu Vasilica, Vasilicăăăă, of și iar of, bărbățelul mamii, feciorașul cu fetișoara că spumă laptelui, cu ochii că mura, of și iar
De ce, nene Vasile, de ce?.. by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17702_a_19027]
-
de răspundere, sau de absență totală a vreunei direcții inteligente în tot ce face, ...stăm cu mâna la bărbie și repetăm, consternați, aiciisa, cu toții în cor: De ce, nene, Vasilica, de ce?... deși invers, și-n orisce caz nu ca-n vreo balada.
De ce, nene Vasile, de ce?.. by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17702_a_19027]
-
Lucrarea e însoțită de o cuprinzătoare Bibliografie generală. Dacă facem abstracție de Dimitrie Cantemir, considerat drept părintele etnografiei și folcloristicii românești, ctitorul ei cu adevarat, în epoca modernă, este V. Alecsandri, autorul primei culegeri de folclor din istoria culturii române, Balade (Cântece bătrânești) 1852, 1853, care vor fi mult întregite în de toți cunoscută Poezii populare ale Românilor (1866), apreciată aproape concomitent în străinătate. Poetul de la Mircesti a pus în circulație în toate ținuturile locuite de români capodoperele Miorița și Meșterul
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
1866), apreciată aproape concomitent în străinătate. Poetul de la Mircesti a pus în circulație în toate ținuturile locuite de români capodoperele Miorița și Meșterul Manole și a dat un studiu fundamental, Românii și poezia lor, în care acordă o mare importanță baladelor. Se știe că Alecsandri a intervenit copios în textul folcloric, fiind prin această, ca și prin considerarea lui că un important izvor de inspirație pentru poezia culta, creatorul școlii romantice în istoria folcloristicii noastre. Ea va fi reprezentată de către toți
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
creației populare. Discipoli de marcă ai lui Ovid Densusianu sunt Tache Papahagi, Petru Caraman și Ion Diaconu, acesta din urmă autor al uneia dintre cele mai valoroase culegeri, Folclor din Râmnicul Sărat. Spre deosebire de Odobescu, I. Diaconu susține originea vrânceana a baladei Miorița. O problemă pe care a pus-o încă Hașdeu e aceea a caracterului colectiv sau individual al creației populare. Opiniile au oscilat între cele două extreme. Printre cei care au susținut ideea "indivizilor talentați" s-au aflat N. Iorga
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
Iordan Datcu efectuează descrieri minuțioase, urmărește modalitățile de transcriere (orală sau mecanică), știe să aleagă citate expresive, în genere accepta ideile autorilor discutați, dar nu se ferește nici de obiecția critică. Astfel, nu subscrie opiniei lui Ovid Densusianu, potrivit căreia balada ar fi mai puțin specifică folclorului românesc decât poezia lirica, opinie împărtășită și de Ț. Maiorescu și N. Iorga. Nu e de acord nici cu Moses Gaster, care vedea circulația într-un singur sens: dinspre cărțile populare spre plăsmuirile folclorice
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
Rodica Zafiu Specia folclorica "minoră" a încurcăturilor de limbă a fost la noi mai puțin studiată, nu numai în raport cu speciile "majore" (basm, balada etc.), ci chiar în comparație cu tipurile de texte mai asemănătoare: descîntece, ghicitori, numărători din jocurile de copii. Cele din urmă puteau fi mai ușor legate de teme "serioase", mitologice, în vreme ce jocul pur lingvistic părea să rămînă ancorat în gratuit (ceea ce, după
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
o comuniune cu lucrurile: "Că și cînd aș fi prieten cu toate lucrurile/ atît sînt de singur./ Privesc bufetul întunecat, privesc masă/ aud copilul vecinului tîrînd o tablă pe pavaj./ Doamne, cu aceste simțuri/ cineva poate face pe totdeauna/ dreptate!" (Balada gîndacului uitat pe mozaic). Sau aceeași stare, cu adaosul factorului tehnic actual: "Singurătate/ xerox dereglat/ siluete intra pe ușă întreabă și pleacă - în umbră lor umbră crengii/ reapare pe albul peretelui" (ibidem). Ca purtător al transcendentei "goale" (echivalent estetic al
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
rănită în spate/ și-am să-i învăț algebra pe sergenți, // când tu ai să dansezi fără vreo grijă/ curtata îndelung de-un licean/ de mine se va-ndrăgosti o schija/ și-am să te văd printr-un întors ochean". (Balada veselă pentru tristețea celui plecat la oaste) Sentimentul exilului Tendința poetului de a-si deplânge condiția se agravează odată cu trecerea timpului, ajungând să se manifeste că un reproș adresat întregii umanități. Această tendință îl apropie pe Mircea Dinescu de Adrian
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
al literaturii române este structurat cu pedanterie și pricepere într-o suită de capitole ce privesc, fiecare în parte, câte un aspect definitoriu al operei scriitorului. Dl. Liviu Grăsoiu a dat pentru fiecare capitol drept titlu câte un vers din "Balada chiriașului grăbit", vers ce sintetizează tema capitolului respectiv. În "Argumentul" ce deschide volumul, autorul își exprimă clar punctul de vedere asupra celor ce urmează: Îmi voi permite să încerc pe cât posibil a-mi exprima numai punctul meu de vedere, cu
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]
-
de vedere, defectul esențial al operei lui G. Topârceanu, defect care l-a făcut să nu-și exploateze până la final talentul și inteligența artistică. De aceea îl numește "chiriașul grăbit al literaturii noastre". Tema de bază este aici cea din "Balada chiriașului grăbit" pe care autorul o consideră, "emblematică pentru opera și personalitatea autorului, ea descifrând, luminând tainele - atâtea câte sunt - ale liricii sale". Cartea analizează scrierile lui G. Topârceanu aflate nu numai în volume, ci și în periodicele vremii. " Și-
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]
-
proză sunt ale unui maestru. Dozarea lor are ca rezultat o mișcare neîntreruptă, un ritm interior supus mereu realismului de la care nu se abate". Capitolul final analizează marile poeme ce alcătuiesc de fapt "centrul de greutate" al operei poetului: Rapsodiile, Balada munților, Balada morții. Aici "îl găsim cristalizate experimentele de meșteșugar virtuoz într-ale versificației, îi deducem locul într-o suită lirică pornită din Eminescu, trecută prin Anghel spre a ajunge la Arghezi". Demersul critic al d-lui Liviu Grăsoiu abordează
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]
-
ale unui maestru. Dozarea lor are ca rezultat o mișcare neîntreruptă, un ritm interior supus mereu realismului de la care nu se abate". Capitolul final analizează marile poeme ce alcătuiesc de fapt "centrul de greutate" al operei poetului: Rapsodiile, Balada munților, Balada morții. Aici "îl găsim cristalizate experimentele de meșteșugar virtuoz într-ale versificației, îi deducem locul într-o suită lirică pornită din Eminescu, trecută prin Anghel spre a ajunge la Arghezi". Demersul critic al d-lui Liviu Grăsoiu abordează cu subtilitate
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]
-
țesătură Culegerea de texte de care ne ocupăm stă sub semnul morții muzelor. Celebrul șal al Isadorei Duncan, care i-a provocat sfîrșitul, îi oferă titlul, după cum o altă inspiratoare eseniniană, Galina Benislavskaya, se vede celebrată postum într-o veritabilă baladă cu ritumuri alegru-macabre: Cînd amor nu mai e/ ne rămîne sub cer/ o Promenade des Anglais,/ un Hotel Angleterre.// Unii mor cînd vor ei,/ ceilalți nu-și cunosc ora;/ pentru blondul Serghei/ moare nu Isadora.// (Să juri, azi, nu-ți
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
fragile sau somptuoase. În Nocturne pianul a dobândit vocalitate, Mazurcile au avut ondularea aceea "mândră, tandră și provocantă" cum o definea Liszt, născută dintr-un raport special cu timpul "furat" (faimosul "tempo rubato" chopinian de o mare subtilitate. În fine, Balada a III-a, acvatică, străvezie, mai mult atmosferă decât epos. Punctul culminant a fost fără îndoială seria celor 12 Studii op. 10. Plasate în câmpul magnetic al unei virtuozități extreme, ele au fos translate de Goerner în cel al poeziei
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
crepusculară à la Turner, cu care Chopin a fost asemănat adesea. Dan Grigore în recitalul său a reluat câteva Studii, într-o viziune proprie, exploatând ceea ce la Chopin este vitalitate energică, violență chiar, accentuând contraste, opoziții vehemente. Ca și în Balada I, piesă reluată de Dan Grigore de-a lungul anilor mereu cu alte accente. Mărturisesc cinstit că mi-am amintit cu nostalgie de o intens poetică versiune din trecut. Am preferat valsurile cu ambiguitatea jocului între eleganță și gravitate - parfum
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]