303 matches
-
, baladă populară. S-au făcut diverse supoziții în legătură cu timpul în care Miorița a fost creată. În general, se admite că motivul mioritic își are originea în relațiile păstorești de transhumanță, fenomen caracteristic începuturilor orânduirii feudale. Unii cercetători consideră că nucleul a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
fragmente de variante. Nici una din creațiile folclorice românești nu are o circulație atât de largă. Spre deosebire de celelalte balade, Miorița este cântată atât de bărbați, cât și de femei. S-au descoperit peste cinci sute de localități în care se cântă balada. Variante ale baladei au fost semnalate în Macedonia, în Banatul sîrbesc, pe valea Timocului. Din Serbia se cunosc șapte variante, cinci timocene și două bănățene, toate influențate de balada moldovenească. De asemenea, s-a descoperit o variantă și în Ungaria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
și de colinde. Versiunea ardelenească este redusă ca întindere epică, schema fiind simplificată la două elemente: cadrul nupțial și testamentul ciobanului. Tema transhumanței este mai slab reprezentată în variantele transilvănene. Nucleul tematic comun pentru toate zonele în care se cunoaște balada este testamentul ciobanului. Variantele moldovenești au o notă de pronunțat lirism, fapt ce le diferențiază de variantele ardelenești, în care se tinde către epicizare. În Transilvania și în Banat, concomitent cu formarea versiunii-baladă, s-a constituit și o versiune-colindă. Între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
oii năzdrăvane”, caracteristic numai baladei. Asupra baladei s-au făcut numeroase cercetări, cu metode diferite. Există o interpretare în sens ritualist și mitologic, ai cărei adepți au fost A.I. Odobescu, G. Coșbuc, Th.D. Speranția și H. Sanielevici. Astfel, Coșbuc considera balada ca fiind un bocet solar, ciobanul reprezentând soarele, iar maica bătrână, pământul. H. Sanielevici mergea mai departe, atribuind omorului un caracter ritual, ciobanul fiind jertfit unei divinități. N. Iorga a folosit o prismă istoricistă, încercând să stabilească o datare riguroasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
I, Suita a II-a, Suita a III-a, deci suitele, Rapsodiile, Simfonia I, liedurile lui Enescu (cele Șapte cântece...), Aurora și cu cor și soliști, Poema română, desigur fără finalul respectiv, care era interzis, că era imnul regal, Dixtuorul, Baladă pentru vioară... Eu am găsit un lucru genial în interiorul acestei balade, iar Enescu nu a făcut o concurență lui Ciprian Porumbescu, nu a vrut niciodată să concureze pe nimeni, a făcut-o și Ruha de atâtea ori și după aceea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
-l să se deosebească fundamental de cel ce a fost el însuși înainte, dar și de cei care adoptă poziția sinucigașului, fără a fi hotărât în profunzime la acest gest. Poetul Radu Gyr ilustrează, în mod genial, acest lucru în „Balada pentru miezul nopții”: Trei inși beau noaptea, într-un han Fumegă lampa în tavan Vânt nordic urlă-n bărăgan. Și unua zis cu glas sticlos Mi-e visul viermuit în os Cazi mână putredă în jos. Altul gemu scrâșnit din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ori centru-stânga, la dreapta ori la stânga. Extremiști începem să părem noi, ceilalți, adică cei mai mulți, care ne lăsăm greu convinși că în fiecare blană de lup bate o eroică, samariteană inimă de mieluț; fie el neonazist, fie el neocomunist. De unde și balada: „Un’ ne duci tu, mielule? La belire, neamule!”. (Jurnalul Național, 28 octombrie 2005) Naziști de omenie ( II ) Un pericol căruia America nu îi acordă atenția cuvenită este proliferarea activității criminale a grupurilor numite gangs. Atât la nivel federal, cât și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
mă apuca de lucru. De aceea, am redactat un nou program, asemănător cu cel dinainte, și m-am apucat să-l pun în practică începând de azi... A venit Giglio și toate planurile mele laborioase s-au năruit! Ne-am baladat toată ziulica... La despărțire, nu că mi-ar fi părut rău, dar simțeam țipând în mine o mie și unu de draci: un val de agresivitate împotriva întregului univers. Îl detestam până și pe Mihai, iar pe A.B., care
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
tinerilor mari regizori români“... Pe Giglio l-am întâlnit ultima oară într-o seară de vară a anu lui 1971, pe bulevardul Ana Ipătescu, în tovărășia lui „al dumnea voastră, Neculai Constantin Munteanu“, pe atunci june și ferice. Ne-am baladat timp de vreo două ore, glumind, râzând și petrecând. La o săptămână după aceea, am aflat că prietenul meu fusese găsit la el în cameră într-un stadiu avansat de putrefacție... Prin urmare, murise cu cel puțin cinci zile înainte
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
fost redactată și data "emiterii". "Locurile" de redactare erau de obicei apartamente ale unor membri ai "Cooperativei" plecați la posturi pe la ambasade, locuințe sordide, mizere, mobilate sărăcăcios și fără gust, care spuneau multe despre "proprietari". Apar astfel "Casa Bălcescu", "Casa Baladă"... și, surpriză, "Casa Universitate" o cămăruță situată în podul "Almei Mater" bucureștene! După "proza de rigoare" a "surselor" și semnătura cu numele "conspirativ", Notele se încheie cu o precizare a "cooperatorului de serviciu": "Săvescu Alin se află în atenția organelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
curve, doamnă, vă rog să mă iertați”. Din păcate, s-a dovedit că și ea era tocmai dintre „alea”. Îi plăceau baladele populare și tot citea dintr-o cărțulie adusă de acasă, de la țară, de unde era. O impresiona mai ales balada despre moartea lui Constantin Brâncoveanu. Observând, în dormitor, fotografia mare a tatei, făcută pe la vreo 30 de ani, a admirat-o îndelung: „Ce frumos e aici domnul”, a spus, cumva visătoare. Era aproape încă un copil și totuși deja o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
TOMA ALIMOȘ, baladă populară. Aparținând eposului medieval, cunoscută și sub numele Toma a lui Moș sau Toma Al Imoș, face parte din ciclul baladelor vitejești și datează din secolul al XVII-lea sau chiar mai dinainte. Răspândită îndeosebi în sudul Moldovei, în Muntenia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
paranoide care Îi vizitează adeseori pe extrem de mulți contemporani ai noștri și nu numai locuitori ai „Europei centrale sau răsăritene”. Ca și polemica pe care o duceam cu prietenii mei literați de primă oră În jurul locului pe care-l ocupă balada Mioriței În mentalul românesc, dispută ce revine adesea În aceste scrieri, dar și În altele, e o dovadă a unui anume „vitalism” ce-l caracteriza pe tinerelul și debutantul Breban - alții, mai răutăcioși, vorbeau bineînțeles de provincialism sau de obtuzitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
creat de El. Ceea ce cu cuvenită smerenie ne vom învrednici a arăta mai departe în povestea noastră la care iată, am purces s-o depănăm CAPITOLUL II Așezare Motto: Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai....... (Miorița, baladă în varianta culeasă de Vasile Alecsandri) Comuna Cârțișoara este plasată în sud-estul județului Sibiu, la 45 de kilometri de municipiul Sibiu, la 18 kilometri de orașul Victoria și la 103 kilometri de municipiul Brașov. Cea mai apropiată stație C.F.R. este
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nu o să plec Nici acum, nici altădată Vă promit; nu vă las baltă! Și dacă-și doresc Să vă părăsesc Le voi zice Ce nu am zis nimănui Puneți-vă pofta-n ...cui!! Și așa deodată Se termină a mea baladă Și rămân acum Pe-al cerului drum O turmă de miei Cu trei păstorei Fiindcă ceilalți doi Au plecat 'napoi, Iar cei ce dădeau din coate Și-au pierdut funcțiile toate Iar în încheiere Eu vă zic: La revedere Și-
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
implicație puternică. „Fulgul de aur sugerează prima scânteie a focului solar, atât la începutul zilei, cât și la începutul noului ciclu solstițial”, punerea lui în păr dă fetei de măritat puteri cosmice și încarcă planul uman cu toată vitalitatea astrului. Balada Broasca - Roasca I(32), cu o structură narativă apropiată de basm, înfățișează trei feciori care își găsesc alesele prin intermediul aruncării suliței. Probă de voinicie, gestul are o încărcătură simbolică majoră, lancea fiind simbolul soarelui. „Ca axă, lancea este și raza
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se duce, care are în plus față de a merge conotația unei fracturi față de stadiul anterior, motiv pentru care este folosit și ca sinonim al verbului a muri. Condiția neofitului în acest sens este similară. Atât eroul de basm, colindă sau baladă, cât și defunctul călătoresc spre o altă dimensiune a ființării, dezlegându-se cu totul de cea anterioară. Poarta din basmul în discuție separă domeniul sacrului, imaginat ca o grădină minunată, de drumul inițiatic și astfel marchează punctul terminus al lumii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se trăgea,/ Cam pe furiș,/ Cam mulcomiș,/ Mâna la brâu își pune,/ Buzduganul își trăgea,/ O dată îl răsucea,/ Ochii Sâlei îi fura/ Și în Sâla iute da,/ Așa tare o lovea,/ Încât Sâla jos cădea”. Simetrică sub aspectul evoluției narative, balada anticipa de la provocarea monstrului deznodământul. Agresată vizual de prezența alesului pe tărâmul ei, Sâla va pierde exact acest simț. Echivalentă castrării, orbirea anulează orice putere a Samodivei de a mai agresa Cosmosul, căci „ochiul este sediul vieții, personalității, sufletului”. Buzduganul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
familiei miresei. „Ea ședea și chindisea/ Cu mâini dalbe zugră- vea/ La gulere voinicești/ La năfrămi împărătești” (Porumbacu-deSus - Sibiu), „Ea-m coasă și-mi ghindoseșt/ La un guler ș-o basma,/ Guleru a fraților,/ Basma a voinicilor”(Barcea - Galați). In balada Soarele și luna I (1), Iana Sâmziana este găsită de fratele ei în mijlocul unei activități premaritale: „Și-acolo că-m’ țese (...)/ Războiașu iei,/ Un război dă fieră/ Cu stâlpi dă oțelî,/ Cu spată de sârmă,/ Face pânza bună;/ Dar ea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
către palatul zânelor (XV,3). Ajuns pe celălalt tărâm, eroul își recuperează copilul, zâna îl urmează și criza se încheie (XIX) cu revenirea în profan (funcția XX). Integrată în totalitate în tipul Neraida al Ciclului Părăsirilor sau om - animal este balada Ciocârlanul I(30) antologată de Al. I. Amzulescu în Cântecul epic eroic. Pătru, aflat la balta zânelor (a cărei localizare o cunoaște de la mama lui, persoană încărcată de puteri magice), surprinde zânele la scăldat și le fură hainele. Ca și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
drumului de aur folosește energiile sacre (metalul indică apartenența divină) pentru a provoca o armonie muzicală. Supunerea pustiului și convertirea lui spre o utilitate socială constituie o fază anterioară în ierarhia capacităților pe care trebuie să le dovedească eroul. În balada Cea fată de frânc I (20) mireasa potențială cere mult: „de-o vie pe mare,/ Cu nouă răzoare,/ Cu aracii-n dungi,/ Cu strugurii dulci,/ Cu aracii obli,/ Cu strugurii negri,/ Jur-prejur de vie/ Gutui și lămâie,/ Iară la prilaz
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ascultătorii noștri, din sat sau cu rădăcini la sat, aș oferi un cântec interpretat de către Ion Hagiu, Balada plugarului, se numește. Ș.B.-P.: - Vă mulțumesc foarte mult. Red. : - Sper să fie pe placul celor ce ne ascultă. (se audiază balada ) „Tatăl meu era plugar / n-avea boi, dar avea car / moștenit de la bunicul meu / sărac plugar. / Bani din bancă împrumuta / doi boi buni își cumpăra / și-un ghici de cânepă-n șase-npletea. Tatăl meu era plugar / avea boi, avea și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
romantică (2001), are în vedere configurarea și evoluția speciei în romantismul românesc, îi surprinde specificul, întrevăzut în depășirea modernă a epicului prin lirism și urmărit în contextul literaturii europene, de la Villon la Goethe, de la Uhland la Pușkin. Istoricul literar consideră balada romantică un moment semnificativ în edificarea literaturii române moderne cu fond autohton și o consolidare a romantismului în datele sale esențiale. SCRIERI: Ion Heliade Rădulescu, îndrumătorul cultural și scriitorul, București, 1984; Scriitori români de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290296_a_291625]
-
reprezentativă coagulează tradiția locului - Maramureșul istoric, care e „Sicilia” poetului, cu gorunul mitic al copilăriei, cioplitorii de porți, curtea cu gard de nuiele, dar și cu istoricele figuri Pintea, Horea, Iancu - și, într-o manieră lipsită de patetism strident, dezrădăcinarea: Baladă veche, Tăietorii de lemne, Gorunul lui Horea, Cimpoiul, Doina. Parafrazând titlul unui volum, se poate spune că punctul fix după care se orientează mișcările sufletești ale poetului este Steaua Nordului: „Pe-aici pe undeva se cuvenea/ și casa mea să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
conservatorismul scenei”, precum și relația dintre drama poetică (ce se folosește de disponibilitățile situației dramatice) și cea ludică, fenomen epigonic care prelungește artificial structurile dramei poetice. Într-un amplu capitol sunt studiate formele dramatice în literatura populară, începând de la basm și baladă ca monodrame concepute pentru a fi interpretate în public, la jocurile de copii și tineri, la teatrul arhaic cu măști până la cel popular de filiație cărturărească (misterele medievale, Vicleimul ș.a.) sau la alte forme implicând dialogul. Se examinează apoi momentele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]