1,033 matches
-
capul, aprobând tăcut. Parcă se temea că vorbele lui, oricât de puține, ar fi putut diminua, cu zgomotul lor inutil, gravitatea sumbră a situației ori ar fi făcut să explodeze Învelișul casant al speranței care menținea Încă lucrurile Într-un balans fragil. - Nu exagerați cumva? am Întrebat. Îmi e greu să mă pronunț cât de fezabilă este, la modul practic, ideea domnului Redford, dar, În principiu, nu mi se pare că ar avea În ea ceva reprobabil. Dacă Pământul poate ieși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
puternic de lobodă fiartă însoțit de-o adiere de rântaș deschise nările tuturor. Și parcă pentru a risipi orice urmă de îndoială, solida femeie anunță veselă și tautologică: — Lobodă! într-adevăr, vitaminoasa plantă tăiată masiv se lăfăia într-un dulce balans în gura de crater a cazanului. Fără să mai piardă timp, vioaia slujnicuță, căreia să-i fi dat vreo 17 ani și vreo 13 de când servea, apucă perfect polonicul și lăsă tuturor în farfurii părți exasperant de egale. Apoi signora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
această bârnă, omul se chinuie și se irosește în înfruntarea veșnică a celor două suflete ale sale. Înfruntarea acestor suflete îl torturează și, orice soluție ar alege: să balanseze continuu bârna și să-și crape complet capul sau să oprească balansul sufletului și să trăiască în rațiune rece, în neomenie, în absența totală a ființei lui, blestemul tot se va împlini. Pentru că acest blestem este chiar esența stranie și înfricoșătoare a sufletelor noastre. Iată ce gânduri îmi treceau prin minte în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
trei silabe , la unsprezece. Iată efectul interesant asupra urechii în cazul versurilor reduse la trei silabe: “Noapte grea/ Nicio stea,/ Pe câmpii - / Vijelii /[...] Tot mai sus/ Spre apus,/ Pleacă-n drum/ Sfori de fum...” (“Hașuri de iarnă”). Și iată și balansul ritmic al unui maximal de silabe: “Dar mă-ntorc la ține-n an de multe ori/ Să-ți privesc avid livezile în flori// Să mă plimbu seara pe un mal de râu/ Să absorb mirozna lanului de grâu.” (“Satul Butuceni
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
rugă fierbinte” În „Nimicnicie”, poeta se află „în căutarea neprețuitei chei/ a izbăvirii”, a acelei pietre filosofale din poemul „Cu o ușoară nostalgie” al lui Nichita Stănescu. Dezamăgirea, tristețea, durerea, amărăciunea culminează „într-o disperare fatalistă”. „Înspre amurg,/ viața,/ continuu balans/ între bine și nebine,/ se uită în piața de vechituri/ după un toiag/ în care să-și alinte anii în plus/ într-o disperare fatalistă.” În „Sens interzis”, imaginea este de-a dreptul șocantă - „Pustiul din mine/ nimeni nu știe
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
mă aduni buchet de flori din mers. Cochet mi-așez petalele albastre Să nu rănesc dantela parfumată. Pudrez cu praf de zâmbet și de astre, Un rid uitat și-o nevăzută pată. Mă prinzi de mână și-ntr-un fin balans M-apropii de chemarea ta , ispită! Ne sărutăm aromele în dans Eu, violet arunc frunza rănită... Tu o ridici și-i bandajezi nervura Ce sângerează verde sideral. Și sorbi un bob de rouă de pe gura Deschisă ție într-un gest
ARUNC ZĂPEZILE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361511_a_362840]
-
Articolele Autorului dansând cu tine A înflorit tangoul pictat pe-un colț de lună și în costum de gală ies suflete la dans, cu tine-n ringul serii mă țin acum de mână și rochia-ți tresaltă de-al inimii balans. Simt sunetele lumii cum vin înmiresmate din clipele lucinde ce-abia ne-ating în zbor și magic trec prin mine scântei înaripate din stelele ce-n suflet le-am tot păstrat cu dor. Ce bine-i lângă tine când eu
DANSÂND CU TINE de LEONID IACOB în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361545_a_362874]
-
cer și pământ, Noi suntem într-un gând; În noaptea stelară, plângând, Auzim ploaie de stele, Peste lume, curgând In lacrimi de perle. Dansează cu mine, iubito, Ca și cum acesta ar fi Ultimul nostru dans Sau ultima noastră zi; Ce amețitor balans!... Ce spui? Doar atât ne-a rămas? Doar un ceas? Dansează, iubito, dansează! Căci timpul, hain, ne presează. Deja, steaua ta Stă gata să cadă; Uite, și steaua mea Se uită să vadă, Unde-om cădea: Este-o livadă... Ține
ULTIMUL DANS de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363848_a_365177]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > TRECEREA Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1081 din 16 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Încurcată, m-aștern pe plaiul timpului, cu așteptarea făcută ghem, în balansul unei pendule cu bătăi eronate de suflarea muribundă a sufletului ruginit și-ncerc să descopăr în cristale înghețate imagini trecute în prezent și aruncate în viitor. Orbită de întunericul alungit în neant, printre fire sticlos de dureroase adâncite în carnea
TRECEREA de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363482_a_364811]
-
satul Nimăiești. Problema mare era că în acea vreme nu exista podeț peste râu, ci doar un trunchi de lemn lung care lega ambele maluri. Puntea era atât de instabilă încât și pentru un om treaz crea probleme și necesita balans și îndemânare pentru fi trecută. Și totuși... era o enigmă cum acest om, căruia nicio stradă nu îi era prea lată, atunci când trecea puntea, ba pe două picioare, ba în patru labe... niciodată nu făcea bâldâbâc în apă. Baciu Pilu
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
noi!... Avem aceeași piele creolă, același nas acvilin și aceeași dragoste pentru mare. - Suntem făcuți unul pentru altul, nu-i așa? - Absolut... Iahtul alb plutea în larg, unduindu-și silueta în stânga și în dreapta, legănându-i pe cei doi într-un balans armonios. Rochia albă de mătase a Mariei flutură în neștire peste pulpele ei, iar decolteul generos îi accentuă sânii extrem de tentanți. - Cântă-mi ceva, Maria!, se rugă el privind-o pe sub gene. Maria îl privi ușor surprinsă. - Acum? Aici? - Da
ARISTO de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362483_a_363812]
-
inima când am fost anunțați că vom mai întârzia așteptând în avion cât timp acesta va sta la coadă pentru a i se da jos gheața (degivrarea) care îl îmbrăcase. Totul se desfășura parcă pentru a ne ține într-un balans, ba e posibilă plecarea, ba ni se părea totul năruit. A decolat avionul și am călătorit cu bine deși inima noastră era cât un purice. LONDRA Prima escală a fost, cu întârziere, în Ottawa, dar până la urmă am ajuns cu
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
meditativ, Și-n ritmul stins al aripelor ce s-au restrâns, Furăm clepsidrei praf de viață iluziv. Și azi pășesc cu tine ca într-un ultim vals, Mai strâns te țin urmând noua piruetă. Închid ochii aprins de-al destinului balans Și zboru-ți văd, zvelt pe aripi de egretă. Săpunul se usucă în savonieră, Fluturi uluiți plesnesc pe bec. Țigara fumegă uitată-n scrumieră, Te strig și-ncerc, cu strigătul să nu mă-nec. 07.08.15 Referință Bibliografică: Și azi
ȘI AZI... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368392_a_369721]
-
gol e din senin... sleiți cântau ca-n pantahuze... Până-n grinzi săreau vrăj’toare, huhurezi uhuiau arar; aveau aripi la picioare pe podea de sânge, oase, jar... Însuși Asmodeu zbura în dans cu Talpă Iadului bătrână; se clatină lumea-n balans și hanul se lasă pe-o rană... - Cântați! le zise Sarsailă, pan’ prăbuși-s-or toate cele! Diblașii zdrăngăneau în sila, mult istoviți, cu mâini rebele... Cand pe cer se iviră zorii și-n geamuri răsunau cocoșii, în nori pieriră
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
întregime pe vârf. Bun! Kemașul cu care trebuia să lupt, era masiv. Prea masiv! Avea să se năpustească spre mine încercând să mă străpungă. Îi vedeam asta în priviri. Îmi trebuiau totuși câteva mișcări pentru a-mi da seama de balansul trupului inamic și de tactică. Asta însemnă o lovitură încasată în bărbie și o alta în spate. Voi avea timp să-mi număr vânătăile dacă supraviețuiesc! Acum știam doar care era următoarea mea mișcare. Eschivă și salt, înfigerea vârfului suliței
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
în bărbie și o alta în spate. Voi avea timp să-mi număr vânătăile dacă supraviețuiesc! Acum știam doar care era următoarea mea mișcare. Eschivă și salt, înfigerea vârfului suliței în pământul moale, suficient cât să mă împing într-un balans înalt și, cu o lovitură de picior bine plasată, să tai respirația kemașului. În momentul în care acesta se prăbuși horcăind, am simțit cum mi s-a deschis pe față, ca o floare, zâmbetul clanului Kaar, cu gropița de satisfacție
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
n-am să pot s-o uit niciodată. Nu mi-a venit să cred că este adevărat ceea ce văd - ERA CU COPIL. Un copil cu tot ceea ce avea nevoie: mâini, piciorușe, cap, ochi, nas, gura, totul era acolo, și ... în balansul lui, cum era atârnat de ombilic, cu capul în jos și mâinile și le-a ridicat totuși, deci fiind cu capul în jos a ... a putut să-și ducă mâinile la ochișori, ca și când ar fi plâns, ca și când ar fi vrut
CE NUME I-AI DA COPILULUI TAU NENASCUT ? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366829_a_368158]
-
opac, vid, himeric, neînduplecat, stagnat în năzuință, așa cum n-a fost, cum ar fi putut să fie, cum ar mai putea să fie. Iubita se află într-o existență suspendată (și tocmai de aceea nu-și pierde permanența), în perpetuu balans deasupra hotarului dintre trecător și veșnic. - „Poeme de dragoste sută la sută”. Timpurile verbale trec dramatic din prezent în trecut și invers, însă ceea ce se exprimă în timpurile viitorului întrece nesiguranța prin promisiune. „Și dacă mâine va ninge, ține minte
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
Autorului Frământări Îmi tremură trupul și mâna când scriu Mă simt ca o frunză purtată de vânt Întrebări, căutări în imensul pustiu Amestecă lutul đin mine...pământ Frământări în retorte de suflet, visări, Speranțe de bine-mpletite-n tăceri Sunt barca-n balans înfuntând încercări Și-n plină furtună râvnesc mângâieri. Privesc întristarea din juru-mi și plâng Fac loc bunătății, iubirii și-aștept Furtuna să treacă iar gându-mi flămând Îl dărui cu doruri ascunse în piept. Mai caut în mine puterea de-a
FRĂMÂNTĂRI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367077_a_368406]
-
tema echilibrului, utilizarea podelei nu numai ca punct de sprijin ci și ca element care oferă energie dansului. Tehnica de improvizație prin contact se bazează pe explorarea diferitelor legi ale fizicii, născând noi tipuri de mișcări: transferul de greutate, contra - balansul, distribuirea greutății, rularea punctului de contact, căderi, ridicări bazate pe folosirea avântului, energiei în mișcare. Spectacolul a avut trei părți: - Spent Days out Yonder, coregrafia Bill T. Jones, pe muzica lui Wolfgang Amadeus Mozart - compozitor vienez de o mare originalitate
2011 de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367075_a_368404]
-
rugă fierbinte” În „Nimicnicie”, poeta se află „în căutarea neprețuitei chei/ a izbăvirii”, a acelei pietre filosofale din poemul „Cu o ușoară nostalgie” al lui Nichita Stănescu. Dezamăgirea, tristețea, durerea, amărăciunea culminează „într-o disperare fatalistă”. „Înspre amurg,/ viața,/ continuu balans/ între bine și nebine,/ se uită în piața de vechituri/ după un toiag/ în care să-și alinte anii în plus/ într-o disperare fatalistă.” În „Sens interzis”, imaginea este de-a dreptul șocantă - „Pustiul din mine/ nimeni nu știe
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]
-
meditativ, Și-n ritmul stins al aripelor ce s-au restrâns, Furăm clepsidrei praf de viață iluziv. Și azi pășesc cu tine ca într-un ultim vals, Mai strâns te țin urmând noua piruetă. Închid ochii aprins de-al destinului balans Și zboru-ți văd, zvelt pe aripi de egretă. Săpunul se usucă în savonieră, Fluturi uluiți plesnesc pe bec. Țigara fumegă uitată-n scrumieră, Te strig și-ncerc, cu strigătul să nu mă-nec. 07.08.15 ... Citește mai mult Și
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
Deva la Arad Tăiem panglici lozincard, În ore de după-masă Democrații merg acasă. Tot suspină-n ziua mare Soare devenit licoare, În socialism a fost solid Astăzi e luminos lichid. Invită parcă trist la dans, Pe țigle e un fals balans; Dar din sticlă beau răcoare Și cosesc raze de soare. 05.01.14 ... Citește mai mult Cântec de petrecereFoaie verde beau licoareși cosesc raze de soare.Beau din strachină rachiuDe la sticlă mă abțiu.Un inspector de la U.E.Răstignește viața
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
nici asfalt.Iar din Deva la AradTăiem panglici lozincard,În ore de după-masăDemocrații merg acasă.Tot suspină-n ziua mareSoare devenit licoare, În socialism a fost solidAstăzi e luminos lichid.Invită parcă trist la dans,Pe țigle e un fals balans; Dar din sticlă beau răcoareși cosesc raze de soare.05.01.14... XXXI. HAI SĂ NE IUBIM, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 1101 din 05 ianuarie 2014. Hai să ne iubim sâmbătă seara Pe canapea, sau pe un
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
aș putea considera transferate în viața de-acum, alături de Traian, prietenul nostru. Uneori acesta o privea părând a o asculta cu atenție și atunci stătea nemișcat, uitând de paharul cu vin din mâna lui. Încet, încet, discuțiile alunecau, într-un balans magic, de la întâmplări trăite prin anii copilăriilor noastre, la cele din zilele actuale și invers. Totul se amesteca în misterul acelei nopți. - Să vă povestesc și eu ceva, ceva ce s-a întâmplat cu adevărat ... Am martor, spun eu, căutându
LIGA SCRIITORILOR MARAMUREŞ INTRĂ ÎNTR-O BINEMERITATĂ VACANŢĂ. ARTICOL DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363704_a_365033]