261 matches
-
știu s-o fi evocat cineva. Mi-am dat seama că Lovinescu era un intelectual aristocrat. Un propovăduitor al elitelor, nu numai literare. Prezența lui contribuia la promovarea unei ținute occidentale (astăzi am spune "europene�) într-un mediu în care balcanismul întreținea o atmosferă de natură să îngreuneze bunăstarea cetățenilor. Fără a fi un adept al ideilor de libertate în sensul cel mai popular, autorul Istoriei civilizației române moderne a știut datorită culturii, bunei-credințe și mai cu seamă lucidității sale să
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
pentru caracterul ei inconvenabil din punct de vedere politic (putea să apară ca prea umilitoare social, ori ca prea ceremonioasă pentru ipoteticele relații egalitare - tovărășești) - nu e neapărat simpatizată nici după schimbarea de regim, cînd pare a fi suspectată de balcanism și non-modernitate. Mai puternice decît interpretările ideologice sînt însă obișnuințele lingvistice. Textele actuale din Internet (articole de ziare, liste de discuții) demonstrează folosirea curentă a formulei, mai ales în situația tipică de adresare a unui bărbat către o femeie ("Sărut
"Săr'na" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15372_a_16697]
-
durut articolul lui D.D.Rosca și a fost rău surprins cînd, mai tîrziu, s-a găsit, după moartea filosofului, intervenția lui Blaga, publicată postum. Și pe Blaga îl situase din tinerețe pe un piedestal înalt, al detașării și departe de balcanism. "Dar paginile acre și de o răutate atît de penibilă pe care le-a scris despre mine și care-au fost găsite, printre hîrtiile lui, acum la doi sau trei ani după moarte, au un aer de testament, de insultă
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17644_a_18969]
-
literare... O.G.: Cenaclul era un filtru... I.P.:Exact! Îmi proteja statutul social. Lovinescu nu aprecia viața de cafenea... îl preocupa altceva, pentru el literatura era ceva cu mult mai serios... o responsabilitate și o reflecție adîncă... El chiar disprețuia balcanismul, taclalele, fauna aceea boemă... O. G.: Spuneți-mi cîteva cuvinte despre succes, ce este și... I.P.:O, l-am avut tot timpul, în toate etapele vieții mele l-am gustat din plin... De două ori Premiul Academiei Române, în '43 și
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
ardelenească specifică pe-acolo... nu și în regat. O.G.: Și cum vi s-au părut a fi Bucureștii? I.P.:Ceva de pe altă lume. Pestrițimea din Gara de Nord m-a speriat... olteni cu cobilița... vorbărie multă... gîlceavă... șmecherie... bragă... și iaurt... Balcanismul ăsta nu m-a atins fiindcă m-am măritat repede, am făcut un copil și apoi am călătorit prin toată Europa cu soțul meu... Spania, Franța, Italia, Austria și chiar în Egipt... eram primiți în cercurile cele mai înalte... unul
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
care i s-au tot adăugat - în general în necunoștință de cauză - în comentarii socio-politice occidentale. Merită semnalată, în acest sens, argumentația Mariei Todorova din volumul Imagining the Balkans, în siajul Orientalismului lui E. Said, împotriva îngustimii interpretării univoce a balcanismului în opinia publică vestică și locală. Kavafis e un argument în plus pentru recuperarea acestui spațiu cultural care astăzi, cînd țările balcanice sînt slăbite economic și par să nu mai exporte decît rețete de insucces al politicilor europene, ar putea
O nouă ediție Kavafis by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5567_a_6892]
-
emisiunii „Trezirea bruscă la realitate”. Fiind o chestiune de interes național-lingvistic, de ea se ocupă, alternativ, o echipă de experți formată din trei prezentatoare, un prezentator român și unul grec (cel mai simpatic dintre toți, doar cu unele alunecări spre balcanismul folcloric), care râd cam tot timpul*) de propriile glume, dar, în primul rând, din motive misterioase. În paranteză fie spus, așa s-a întâmplat și cu Octav Cozmâncă la o conferință de presă când, după ce a spus prima și ultima
Ne-trezirea (bruscă) la... „realitatea TV” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13177_a_14502]
-
senzaționalului. Un alt interviu extrem de reușit în care autoarea reușește să atingă cam tot ce poate spune esențial un scriitor despre viață, e acela luat lui Ismail Kadare, romancier albanez în mare vogă la Paris și împărțind cu România condiția balcanismului constitutiv, așa cum este el, nesuferit și amuzant, evervant și fertil deopotrivă. De altfel relația diverșilor interlocutori cu România este întrebarea constantă adresată de Rodica Binder. Este probabil semnul unei nostalgii de intelectuală expatriată dar și al preocupării față de statutul culturii
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
a treia conține un savuros schimb de scrisori din 1991 între Mircea Nedelciu și autor, publicat atunci în revistă Contrapunct. Epistolarul are ca temă, propunerea lui Mircea Nedelciu, spiritul transilvan și raportarea lui atît la Europa Centrală cît și la balcanism. Replicile conțin deopotrivă analiza de locuri comune și bancuri comentate, dar și eseistica de înalt nivel, pe fundalul entuziasmului "lumii (încă) noi", înregistrat firește pe scări diferite. Ultima secțiune, Scara de serviciu, conține materiale care îl privesc direct pe Gheorghe
Pe scările lui Gheorghe Crăciun by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17890_a_19215]
-
Ed. Humanitas, 300 000 lei); Ștefan Agopian - Fric (Ed. Polirom, 98 000 lei); Ignacio Martinez de Pisón - Blândețea dragonului (Ed. Paralela 45, 70 000 lei); Florin Lăzărescu - Ce se știe despre ursul panda (Ed. Polirom, 95 000 lei). ; Mircea Muthu - Balcanismul literar românesc, vol. I-III (Ed. Dacia, 320 000 lei); Cristian Țopescu - Fair play (Ed. Humanitas, 99 000 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Esența iubirii Cartea este deopotrivă un roman de
Agenda2003-24-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281128_a_282457]
-
o igienică distanță ireductibilă. Admirator înmănușat al lui Caragiale, pretinsul său emul e incapabil de cinism, nu numai prin ținuta scriiturii, ci și printr-un vector de "naivitate", de candoare ce-i nutrește pînă și cele mai ample gesturi polemice. Balcanismul pe care-l exaltă e teoretizant, nicidecum trăit. E un snobism inversat. Structura sa psihică robustă, mai curînd olimpiană decît realmente revoltată, impregnată de curenți simpatetici, bonomă și atunci cînd vrea să pară implacabilă, nu are nimic comun cu demonia
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
însumi" al naratorului. Care tocmai despre Pantazi spune că "a român nu semăna iarăși: prea vorbea frumos românește, la fel ca franțuzește, poate ceva mai cu greutate". într-un text în care alternează severe judecăți morale și plăcerea tuturor transgresiunilor, balcanismul e repudiat, dar savurat, în vreme ce occidentalismul e prețuit, dar păstrat la distanță. Lucrul se vede bine tocmai în planul limbajului: pagina care deschide romanul e (ca Pajerele, aproape) cu grijă ferită de "neologism": singurele cuvinte ceva mai noi (dar nu
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
discursului românesc despre Balcani e, tranșant sau nuanțat diplomatic, cea a distanțării de o realitate care ne incomodează. în contra acestei direcții, Martor, revista de antropologie a Muzeului Țăranului Român, își alege ca temă centrală a ultimului număr Balcanii și, între balcanism și balcanitate, raportarea românilor la acest spațiu. Nouăsprezece articole se opresc asupra temei din perspectiva unor domenii diferite, cel mai adesea de graniță. Dar, mai înainte ca un domeniu să-și spună cuvîntul, privirea "tare", cea care imprimă o lectură
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
o insultă sau ca un compliment e, în ultimă instanță, o opțiune individuală - aceasta pare a fi concluzia lui Marianne Mesnil iar Andrei Pleșu alege, sesizînd poziția ambiguă a României - aflată în egală măsură înăuntrul și în afara Balcanilor, să privească balcanismul într-un înțeles pozitiv, în timp ce Teodor Baconski oferă o analiză istorică a resentimentelor românești față de plasarea noastră alături de statele de la sud de Dunăre. Două sînt subiectele predilecte ale studiilor din Martor. Muntele Athos, evocat de discuțiile Ancăi Manolescu cu Horia
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
clișeu, stereotip. Și nu în ultimul rînd atitudinea, uneori explicită, alteori doar sugerată, de asumare, fie și parțială, prezentă în mai toate articolele, a unei identități balcanice, într-un mod care pare să exorcizeze tot ce înseamnă negativ în cuvîntul balcanism. Am omis din prezentarea revistei prima secțiune, mult redusă în comparație cu cea despre Balcani, cea despre expozițiile muzeului din anul 2001. Probabil mulți dintre cei care parcurg această recenzie le-au văzut deja. Mai adaug doar cîteva cuvinte despre revistă: cu
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
germ. balkanisieren / Balkanisierung, it. balcanizzare / balcanizzazione etc., deci referindu-se la o "fragmentare conflictuală". Pe de altă parte, în română rămîne totuși dominant alt sens, tot negativ, dezvoltat din interior (și despre care am mai vorbit în legătură cu termenii balcanic și balcanism): reflectînd o viziune (auto)critică asupra tendințelor de comportament considerate ca orientale și non-moderne: evocând mai ales nonșalanța, lenea, amoralitatea, afacerismul etc.: "dar nu vedeți... toți care vin în Ro se balcanizează, devin superficiali, leneși, afemeiați, oameni de viață" (blogsport
Balcanizarea si europenizarea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9995_a_11320]
-
familia Krupenscki, tare la curtea țaristă (tot legătură de rudenie). Pe filologi îi speria la nevoie cu limba țigănească, pe care o vorbea ca chivuțele, după care o dădea pe franțuzește. De notat că pentru Hangerliu franceza era, cu oricâte balcanisme, o limbă spontană, pe care își permitea a o întoarce în toate chipurile, maltratînd-o, fără să pară un străin. În românește, ca și prințesa Hangerliu, Max vorbea muntenește, zicând "dă ce", "rumîn" și înjura ca surugiii, chiar în saloane: "Tanti
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
amândoi la Universitatea din București pentru a particpa la cursurile de pregătire de la Facultatea de Drept, dar cum acestea nu începuseră încă, după ce au văzut orașul cu tarele sale sau întors, acasă, insă lui Octavian Loghin nu i-a plăcut balcanismul și agitația din capitală și a spus că nu mai revine aici. A dat admitere la Iași, unde a intrat în fruntea celor admiși la Facultatea de Stiinte Juridice a Universității “Al. I Cuza” din Iași, pe care a absolvit
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93304]
-
imaginarul este firul din care se țese realitatea, într-un fel, e vorba de un "imaginar obiectiv", care produce realitate, care la rândul ei produce imaginar într-un circuit etern. Prin urmare, straturile (pseudo-, pre-, meta- sau post-) istorice ale balcanismului nu sânt niște pasive și visătoare construcții interioare. Din ele curge sânge. Ele au dus direct, mai mult decât disputele economice, politice sau religioase (și incluzîndu-le pe toate), la tragedia iugoslavă. Relația mea primordială cu Balcanii este una maternă: am
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
făcut, de un secol încoace, mari eforturi de acomodare cu natura noastră "orientală". Refularea Balcanilor este inversată în opera unor mari autori moderni ca Ion Barbu sau Mateiu Caragiale într-o sublimare (după expresia istoricului mentalităților Sorin Antohi) prin care balcanismul românesc apare ca o valoare paradoxală, oximoronică: abjecție sublimă, umilă măreție etc. Acest al doilea strat, adolescentin, frământat și excesiv al etosului balcanic a reușit, într-o scurtă perioadă istorică, să răstoarne utopia multiculturală și tolerantă din stratul inițial. Comunitatea
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
vă rog să nu-l căutați în latura de ridicol a problemei. Când m-am aplecat asupra românescului, am făcut-o, cred, exasperat de zeflemeaua lui Caragiale. Nu poți să iei totul în zeflemea. Românescul nu se rezolvă numai în balcanism și în degringoladă parlamentară. Există momente ale seriozității peste care nu poți trece ușor numai pentru că au sfârșit lamentabil în demagogia urmașilor. Nu îmi este rușine să spun că mi-a plăcut la Paul Anghel efortul de a circumscrie, prin
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
înapoi. Dar din tot ce a conceput și a trăit el, nimic nu se întoarce mai mult împotriva lui ca singurătatea. Oare de ce amintirile nu mai au legătură cu memoria? Și patimile, de ce și-or fi pierdut rădăcinile din sînge? Balcanism ceresc... Razele răsfirate ce emană din Dumnezeu nu ți se-arată decât în amurgul minții. Apropierea de extaz e singurul criteriu pentru o ierarhie a valorilor. Experiența om a reușit doar pentru clipele în care acesta se crede Dumnezeu. Timpul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
un exemplu în această situație. Sau Ioan Groșan, Sau Ioan Es. Pop. Ce aduce maramureșanul la întâlnirea cu ceilalți comorienți din provinciile românești? Primul lucru care m-a șocat în București a fost gradul de "orientalizare" al Capitalei, turcisme, arăbisme, balcanisme de tot felul, aici e o lume cu totul altfel decât cea din Maramureș, din Ardeal și din centrul Europei. Aș fi răzbit mai degrabă oriunde în Occident sau în lume, dacă aș fi fugit din țară în anii 80
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu ne-am pricopsi cu alte cazuri de dată mai recentă, din perioada tinerei și fragilei noastre democrații. Este adevărat că vremurile s-au schimbat și s-au făcut înnoiri vizibile, dar năravurile ne-au rămas aproape intacte, că de balcanismul nostru turco-fanariot nu ne vom debarasa cu una, cu două. Nedreptele deposedări, îmbogățiri prin fraudă, marile tunuri pe seama averii statului, spolierea țării în toate felurile, înstrăinarea solului și a bogățiilor subsolului, condamnarea unor oameni nevinovați și câte altele întăresc spusele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
intră în folclorul suprarealist, expurgat de noțiuni. Conjurația duhurilor infernale este tot ce s-a scris mai turburător după Mihnea și baba ă...î. Facultatea de a defini memorabil este puțin comună ă...î. În ciclul Isarlîc, Ion Barbu profesează "balcanismul" luîndu-și ca linie de conduită poezia bufonă a lui Anton Pann, cu gândul că astfel tradiționalismul era corectat printr-o observare mai pozitivă a fondului etnic real. Imaginea lui Nastratin Hogea văzut ca un argonaut slinos pe un caic putred
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]