261 matches
-
trecutul ei rațiunea și speranța, adică forța de a face față destinului ei, românesc și european"12. Pentru istoric, împlinirea destinelor țărilor din zonă, destine deopotrivă naționale și europene, stă încă sub influența a două noțiuni încărcate de conotații negative: "balcanism" și "balcanizare". "Balcanismul" a apărut "atunci cînd statele nou create au început să se bată între ele, cînd naționalismul a stîrnit antisemitismul, cînd frontierele păreau în permanentă mișcare, iar cruzimea din timpul ciocnirilor militare depășea normele internaționale"; "balcanizarea" a însemnat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și speranța, adică forța de a face față destinului ei, românesc și european"12. Pentru istoric, împlinirea destinelor țărilor din zonă, destine deopotrivă naționale și europene, stă încă sub influența a două noțiuni încărcate de conotații negative: "balcanism" și "balcanizare". "Balcanismul" a apărut "atunci cînd statele nou create au început să se bată între ele, cînd naționalismul a stîrnit antisemitismul, cînd frontierele păreau în permanentă mișcare, iar cruzimea din timpul ciocnirilor militare depășea normele internaționale"; "balcanizarea" a însemnat tocmai această "voluptate
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
timpul ciocnirilor militare depășea normele internaționale"; "balcanizarea" a însemnat tocmai această "voluptate de a muta tot timpul frontierele"13. Așa cum se întîmplă, noțiunile, cu încărcătura lor negativă, supraviețuiesc realităților care le-au dat naștere. Tot Maria Todorova remarcă faptul că "Balcanismul și semnificația lui sînt prizonierii unui orizont de discurs în care termenul "Balcani" se opune termenului de "Occident" și "Europa", în timp ce "Balcanismul" este perechea întunecată a termenului de "civilizație occidentală""14. Eliberarea de prejudecăți dă consistență interesului istoricilor pentru zona
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
noțiunile, cu încărcătura lor negativă, supraviețuiesc realităților care le-au dat naștere. Tot Maria Todorova remarcă faptul că "Balcanismul și semnificația lui sînt prizonierii unui orizont de discurs în care termenul "Balcani" se opune termenului de "Occident" și "Europa", în timp ce "Balcanismul" este perechea întunecată a termenului de "civilizație occidentală""14. Eliberarea de prejudecăți dă consistență interesului istoricilor pentru zona care stă să intre în Uniunea Europeană. Actualitatea temelor de istorie balcanică rezultă și din importanța strategică a zonei. Schimbarea contextului geopolitic în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Crețiu, Cuvînt introductiv și control științific de prof.univ.dr. Camil Mureșanu, Cluj-Napoca, 1999, Editura Dacia, pp. 5-6. Editorii Seriei: Peter F. Sugar și Donald W. Treadgold făceau precizarea în 1977. 3. "Secolul 20", nr. 7-9, 1997, pp. 10-13. Tema numărului este: Balcanismul. 4. Alexandru Duțu, Conștiință europeană și specific național, în "Academica", an V, r. 11 (59), septembrie 1995, p. 3. 5. N. Iorga, Istoria statelor balcanice în epoca modernă, Vălenii de Munte, 1913 (Prefață). 6. Vezi și Maria Todorova, Balcanii și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
4. Alexandru Duțu, Conștiință europeană și specific național, în "Academica", an V, r. 11 (59), septembrie 1995, p. 3. 5. N. Iorga, Istoria statelor balcanice în epoca modernă, Vălenii de Munte, 1913 (Prefață). 6. Vezi și Maria Todorova, Balcanii și balcanismul, Traducere din engleză de Mihaela Constantinescu și Sofia Oprescu, București, Editura Humanitas, 1997, 398p. 7. Idem, Balcanii de la descoperire la invenție, în "Secolul 20", nr. 7-9, 1997, p. 95. 8. Victor Papacostea, Balcania, în "Secolul 20", nr. 7-9, 1997, pp.
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
84). Sarmaua este asociată ideii de praznic, de sărbătoare, de bucurie, se mănâncă doar la „ocazii”, având deci capacitatea de a reactualiza momentele de euforie colectivă” (Stoica, 2004 : 205). Sarmalele, pe plan simbolic și culinar, sunt „semn de reconciliere”, un „balcanism gastronomic cuceritor și unificator” (Pleșu, M., 2013 : 3). Pe teren, am văzut cum la Mănăstirea Prislop erau servite pelerinilor mari cantități de sarmale „bucovinene”, dar și „moldovenești”, de dimensiuni și consistență ce provocau mirarea deschis exprimată a pelerinilor ardeleni și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
singular terminată în grupul fonetic -aj (sufix lexical sau fără caracter morfematic): arbitraj/arbitraj-e, sondaj/sondaj-e, abataj/abataj-e, personaj/personaj-e etc.; • substantive, neologice, cu tema lexicală de singular terminată în grupul - ism, morfem lexical sau simplu grup fonetic: dacism/dacism-e, balcanism/balcanism-e, silogism/silogism-e, sofism/sofism-e, truism/truism-e etc.; • substantive formate de la infinitiv, prin sufixul -et(ăt): strigăt/strigăt-e, geamăt/gemet-e, plesnet/plesnet-e, foșnet/foșnet-e, scrâșnet/scrâșnet-e etc. sau terminate în acest grup fonetic: capăt/capet-e, sunet/sunet-e; • substantive formate prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
zice că Steinhardt e adeptul acelei comunități care s-ar afla într-o interferență cu Mitteleuropa și respinge, într-un fel, acea zonă a Europei aflată în relație cu civilizația aceasta balcanic-orientală. Steinhardt, spre deosebire de prietenul său Alexandru Paleologu care elogia balcanismul, cred că e mai puțin sedus de balcanism și preferă acea românitate mitteleuropeană. Deci, n-aș marșa pe ideea aceasta a unui românism pur, în sensul extremist al termenului, ci a unei românități de interferență mitteleuropeană. Cam așa aș vedea
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
s-ar afla într-o interferență cu Mitteleuropa și respinge, într-un fel, acea zonă a Europei aflată în relație cu civilizația aceasta balcanic-orientală. Steinhardt, spre deosebire de prietenul său Alexandru Paleologu care elogia balcanismul, cred că e mai puțin sedus de balcanism și preferă acea românitate mitteleuropeană. Deci, n-aș marșa pe ideea aceasta a unui românism pur, în sensul extremist al termenului, ci a unei românități de interferență mitteleuropeană. Cam așa aș vedea eu lucrurile aici. Steinhardt nu este un Crainic
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
sîrbo-croată), romanice (dialectele dacoromân, aroman, meglenoroman și istroroman ale limbii române, dar și iudeospaniola - ladino), albaneză, greacă și țigăneasca (rromani). Se aduce în discuție și turcă, limba uralo-altaică222. Unii romaniști ajung chiar să individualizeze limba română în context romanic prin "balcanismul" sau: "Sub aspect tipologic, română este cu siguranță o limbă romanica: ea are în comun cu limbile surori un vocabular latin moștenit, neologizarea orientată spre latină, restrîngerea declinărilor - realizată doar parțial în română - formarea articolelor, formarea de clitice, dezvoltarea unei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
132, 142, 143, 145, 147, 148, 149, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 194, 202, 203, 239, 247, 253, 297, 303, 310, 328, 331, 333, 337, 345, 348, 355, 356, 357, ~ modernă 298, ~ vorbită 68, ~a actuala 68, balcanismul limbii ~e 118, dialectele limbii ~ 117, 282, 297-298, dublare clitică în ~ 91, proto~ 297, sistemul limbii ~e 66, substratul limbii ~e 149, 253, 310, tipologia limbii ~e 101, 298 rotokas 201, 293, 298 rusă 18, 86, 97, 98, 108, 109
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Reconstrucția României exemplul lui Pleșu n-a fost votat de aproape nimeni. Nu văd printre actualii candidați la președenție pe unul care să facă din perspectiva ideal-tipului uman diferența. Toți par a fi plămădiți din același aluat al proverbialului nostru balcanism. Cu bune și cu rele. Straniu este ceea ce spunea Pleșu: faptul că dacă politicianul ar fi altfel, nu l-ar alege (aproape) nimeni, deși ne dorim cu toții schimbarea. Sau l-ar rejeta sistemul nefiind asemenea lui. În "durata lungă" a
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
fostului imperiu, a civilizației de Mitteleuropa, cât și cu pestrița foială de esență levantină, cu larma și pitorescul din sud. Niciodată în literatura română nu s-a văzut un Ardeal mai vesel și mai „balcanic“, iar definiția dată de Călinescu balcanismului se potrivește punct cu punct descrierilor făcute de Negoițescu Clujului, Aiudului, Sibiului. Născut din tată regățean și mamă ardeleancă, Negoițescu este sensibil la solemnitatea „Zilei morților“, așa cum numai în Transilvania e sărbătorită, la toponimele maghiare, la burgurile săseși cu toate
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în 1937 era pentru mine o carte de căpătâi), doamna Bengescu constituia un fel de descoperire de mine însumi, citindu-i și recitindu-i ca un obsedat operele. Ea întemeia, pe plaiurile României interbelice, farmecul vieții urbane, în sensul unui balcanism sclipitor, și nu existau alte personaje ale literaturii noastre - deja destul de larg și cu aplicație străbătută de mine - care să-mi vorbească mai mult decât ele. Trăiam în lumea lor mai intens și mai adevărat decât în cea reală: printr-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mână și lua cu sânge rece cu alta. Demonstrațiile și analizele sale merg, uneori, inevitabil, în zig-zag, fiind suprapuse peste evenimente cotidiene, adesea contradictorii. Dar diagnosticul este, de multe ori, exact. Ion Cristoiu știe, de pildă, de influența nefastă a balcanismului asupra democrației de tip occidental, de marea, enorma diferență, dintre neocomunismul de tip Gorbaciov și revoluția anticomunistă de la noi. De faptul, mai ales, că fundamentele comunismului au rămas intacte. Ceea ce este însăși esența situației politice românești. Stilul este direct, cursiv
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Ca și cum lucrurile nu ar fi destul de neplăcute, asemenea gigei sunt apărați de cine nu te aștepți. Dl Cornel Dinu a fost un fotbalist de elită. Apoi un antrenor de success. Domnia sa nu pierde nici un prilej de a sublinia diferența între „balcanismul” de acasă, pe care ne lasă să înțelegem că îl disprețuiește profund, și cultura, inclusiv cea sportivă, din alte părți. Insistența cu care se referă la modelul britanic i-a adus porecla de „Mister”. Cu toate acestea, în plină „gigeliadă
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
deplângea „balcanizarea” nu-știu-căror bune obiceiuri occidentale, am trimis un articol respectivei publicații americane. Redactorul paginii m-a invitat la un business lunch. A fost tulburat să mă audă vorbindu-i despre proasta influență a unor bune obiceiuri occidentale asupra nesuferitului balcanism... Dacă avem norocul ca printre politicienii români care vor conduce țara să se afle deținători de fente din clasa Dobrin, Hagi, Titus Ozon, Constantin, s-ar putea să fentăm încă o dată istoria. Numai că felul în care am „fentat-o
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
-și motiveze starea și manifestările lor exclusiv prin factori exteriori și printr-o evidentă detașare de acești factori, exteriorizînd uneori chiar ceea ce le este mai apropiat și îi plasează în europenitate: limba. Ca atare, românii atribuie neîmplinirile sau laturile criticabile balcanismului, bizantinismului, comunismului sau altor manifestări ale fatalității implacabile, trecînd cu vederea faptul că și alte popoare au trăit și trăiesc în aceeași zonă cu ei sau au cunoscut aceleași regimuri sociale, fără a fi marcate totuși în aceeași măsură de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
discreție absolută. Nu vorbeau mult, dar răspundeau prompt și cu solicitudine apelurilor noastre. N-am observat niciodată urme de plictis, de agasare sau enervare pe chipurile lor. Lăudându-i pe acești minunați băieți, este musai să vă relatez și un... balcanism: într-una din primele seri am rugat pe unul dintre ei să-mi cumpere fructe, noi neavând (încă) permisiunea de a părăsi clădirea. Iam dat banii solicitați și, după meditația de seară, mi-am primit pungile cu doritele delicatese, ca
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
-i destinde. Eminescu reprezenta România rurală și patriarhală. Caragiale este un citadin, am spune un citadin „Înrăit“, exact la antipodul lui Eminescu. Este și un balcanic, atât prin origine (are mai mult sânge grecesc decât românesc), cât și prin atitudini. Balcanismul Înseamnă un soi de neorânduială pe care Europa o suportă cu greu; dar Înseamnă, În latura lui mai simpatică, și o anume manieră de a privi detașat lucrurile, o pronunțată sociabilitate și o substanțială doză de relativism și de umor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
un exemplu în această situație. Sau Ioan Groșan, Sau Ioan Es. Pop. Ce aduce maramureșanul la întâlnirea cu ceilalți comorienți din provinciile românești? Primul lucru care m-a șocat în București a fost gradul de "orientalizare" al Capitalei, turcisme, arăbisme, balcanisme de tot felul, aici e o lume cu totul altfel decât cea din Maramureș, din Ardeal și din centrul Europei. Aș fi răzbit mai degrabă oriunde în Occident sau în lume, dacă aș fi fugit din țară în anii 80
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
plecat la București să urmăm cursurile de pregătire pentru examenul de admitere la Facultatea de Drept. Întrucât cursurile de pregătire nu începuseră, după 3 zile am fost nevoiți să ne întoarcem acasă. Lui Tăvi Loghin i-a displăcut Bucureștiul din cauza balcanismului, a aglomerației, si a oamenilor grăbiți și nepoliticoși. În Gară de Nord, la întoarcere, Tăvi a luat decizia să nu mai revină în București și s-a hotărât să dea examen la Iași, mai ales după ce am fost insultați și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93322]
-
și inimos învățat, după ce recitisem cuvântarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la plenara lărgită a Comitetului municipal de partid București.“ (Informația Bucureștiului, 21 octombrie 1971) „Ce am fi rămas dacă nu era Partidul? O țară eminamente agricolă, cu orizonturi reduse la acel balcanism prin care, sistematic, factorii interesați ne puneau în evidență mărginită provincială. Servituțile unei situații nedorite și nedrepte sporeau pe măsură ce ni se contestau noblețea spirituală, hărnicia, talentul.“ (Săptămîna culturală a Capitalei, 7 iulie 1972) ZAMFIRESCU Dan „Epoca noastră își are marele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
băuturii”, iar cel de șmecher, cu sensul de „șiret, șarlatan” (295). 574. Willy Pragher, Bukarest. Stadt der gegensätze, Wiking Verlag, Berlin, 1941, p. 115. 575. Maria Todorova, Imagining the Balkans, Oxford University Press, New York - Oxford, 1997 (ediția română : Balcanii și balcanismul, Editura Humanitas, București, 2000). 576. Radu Ștefan Vergatti, „Dinamica demografică și aspecte socio-profesionale ale obștii evreiești din București (1810-1939)”, Revista de Istorie Socială, vol. II-III (1997-1998), Romanian Cultural Foundation, Iași, 1999, pp. 165-235. 577. Printr-un hrisov din 1785, domnitorul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]