389 matches
-
aproape mi-au dat lacrimile. Nu știa cu ce a greșit! Plin de remușcări, i-am prins uriașul cap în brațe și l-am strâns la piept. M-a trântit la pământ cu o bucurie nebună și un sac de bale. Am o fire veselă, îmi place să mă distrez cu prietenii, dar urăsc minciunile, prefer să mi se spună adevărul oricât de dureros ar fi el. În timpul când mă hârjoneam cu Droll, mama urcând scările la etaj, îmi spune calm
“Ah, aceşti adolescenţi”. In: ANTOLOGIE:poezie by Denis David Damşa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_673]
-
Cuvioase Parascheva, Îi strecurase pe sub haine, ca s-o sperie, În loc de-o frunză veștedă de toamnă, un melc? Și iată că melcii se Înmulțiseră, năpădindu-i Încetul cu Încetul trupul ca pe o buturugă, pentru a o umple de bale și păcat. Din Olivia mai rămăseseră Întregi doar mâinile și părul. În rest, sub rochia sa largă, „mărșăluia” foșgăind un regiment de melci... Acum, iată, răul făcut cu sau fără vrerea lui se Întoarcea Îndărăt. Asupra masterandului plana un pericol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
aceea Oliver, În forul său interior, se simțea culpabil și demn de dispreț. Dacă ar fi avut răbdare, lucrurile ar fi putut lua, desigur, o altă Întorsătură. Acum Oliver se uita la propriile sale mâini și le vedea mustind de bale. Cu ce se deosebeau palmele sale de un melc proaspăt ieșit din cochilie? Faptul că erau prevăzute cu degete și nu cu cornițe terminate la capăt c-o ventuză nu-l făcea mai puțin culpabil În ochii săi și-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și-n ochii lumii. Palmele sale erau extrem de scârbavnice. Noaptea, fără voia lui Oliver, se jucau de-a baba oarba sub pătură, apoi, ieșind tiptil de acolo, scrijeleau pe pereți tot felul de prostii. Ascuns sub pătură și acoperit de bale lipicioase, la drept vorbind, Însuși trupul masterandului, dacă dădeai așternutul la o parte, putea fi confundat, la lumina lunii, cu un melc. Iată unde ajunsese Oliver pornind de la o prostie! Asupra lui căzuse Întrega vină și totuși mai erau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
fost să cadă În mrejele unor creaturi precum femeia-șarpe sau Olivia, care Încercase să-l atragă În scorbura ei și să-l facă să decadă pentru moment din starea de om sau de copac În cea de melc acoperit de bale, Oliver tot nu s-ar fi abătut de la drumul lui. Cunoscând pe pielea sa păcatul, s-ar fi putut lepăda mai ușor de el. Aruncând o privire spre femeia Babel, ce-și Împreunase mâinile căzând În genunchi lângă taburetul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și a vărsătură. Cel mai urât dintre ei zăcea prăvălit În codirlă, cu picioarele atârnând și bălăbănindu-se În gol. Era prăfuit tot, blana de pe piept și burtă i se făcuse smocuri Încleiate și Împuțite. Din bot i se prelingeau bale tulburi care se Încurcau și atârnau În barba ciufulită. Coada, groasă la rădăcină precum cea de bou, se târâia prin țărână În urma carului. Pămătuful din vârful ei făcuse țurțuri de nămol uscat și scotea clinchete de cădelniță la fiecare hop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
un nenorocit de pe la revista vrednicilor mâncători de rahat, a vechilor și noilor trădători de neam și țară, numită „22”, unul care nici nu vreau să știu cum îl cheamă (care cică ar fi filosof, alege-s-ar praful) vorbea cu bale la gură, ca în ultima fază a turbării, la televiziunea națională contra poetului. Oare dobitoaca aia de mamă, care l-a născut pe acest tâmpit, mamă despre care se spune că a siderat o ditamai adunare europeană când vorbea cu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
mai aplaudat pilot acrobat de Ziua Aviației, care Își pierde În vestiarul terenului de tenis scrisorile roz, parfumate de la Riri, mica balerină care adoră rafinamentele În pat și ciocolata, după cum povestește chiar faimosul aviator, lăsându-i cu gura plină de bale de poftă și venin pe seminariștii cu uniformele impregnate de duhorile internatului! Ai accepta chiar și ghinionul lui Anton la partidele de poker jucate până la ziuă, cu condiția ca la sfârșitul orelor să te aștepte mereu, vizavi de școală, trăsura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
un efect năucitor pe fundalul pielii ciocolatii. În facultate, Jade și Julia fuseseră cele mai bune prietene: formau un cuplu fantastic atunci când ieșeau prin baruri și cluburi sau mergeau împreună la petreceri. Amândouă erau asaltate de hoarde de bărbați cu bale la gură. Dar, în vreme ce Julia era genul care flirta la modul nerușinat, Jade se dovedise a fi o tipă mult mai serioasă. Știa cum își dorea să fie bărbatul care să-i devină partener de viață și nu credea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
începutul relației lor, iar James a reintrat în rol cu ușurință. —Pot să-ți ofer ceva de băut? Un pahar de șampanie, te rog. Julia s-a așezat pe scaun mișcându-și fundul provocator, în beneficiul găștii de bărbați cu bale la gură care-o priveau din spate. Barmanul a așezat un pahar în fața ei și-a turnat șampanie cu o expresie impasibilă. Dar Julia știa că omul le sorbea de pe buze fiecare cuvânt, iar asta o excita. — Stai mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
acuma, la treișpe ani, la care el că te rog io mult de tot să nu mai mă iei cu dumneavoastră și domnu’ Rafael, că mă faci să mă simt nu știu cum, bătrân, ca un moș d-ăla care umblă cu bale la gură după fetișcane ca tine, și ea, râzând, că n-a ajuns chiar așa, ca Roșioara, să se uite la bătrâni pă interes... Amintindu-și și retrăind pas cu pas prima lor întâlnire, Rafael a amuțit. N-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
să înțeleagă tot ce se vorbea despre el. Cu un aer spășit, ieși de sub masă și se ridică iarăși cu labele pe umerii stăpânei, care-i luase apărarea. Gâfâia, schelălăia, lingându-i tâmpla cu limba mare și roșie picurând de bale într-un sărut prelung, pulsând de-o senzualitate îndatorată. Un soț giugiulindu-și consoarta ocupată cu gătitul, inspirând drăgăstos și pofticios mireasma bucatelor. Atâta că din cale-afară de nerăbdător, nestăpânit, lacom, javră băloasă, însă tonul ei era diferit de al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
colții în jugulară. Caninii ăia groși ca pe deget, crescuți din menghina puternică a fălcilor, ar composta carnea și ar sfărâma clavicula și oasele vertebrelor ca pe niște vreascuri. Îl certa, râdea, îl întărâta, javră băloasă, m-ai umplut de bale, vrei să mă muști, ai? Io-ți dau să mănânci și tu mă muști?! Se răsuci și-l aruncă peste umăr ca într-o figură de judo, proiectându-l lângă măsuță, și dacă domnul Iliescu le-a mulțumit minerilor, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
nou teama să mă ascund printre animalele acelea și să le regăsesc apoi pe Întuneric, la lumina torței mele electrice, renăscute În tenebre, gâfâind Într-o respirare greoaie, telurică, oase și viscere fără piele pe ele, scrâșnitoare și fetide de bale uleioase. În acea expoziție, pe care Începeam s-o găsesc imundă, de organe genitale Diesel, de vaginuri cu turbină, de gâtlejuri anorganice care la vremea lor au eructat - și poate chiar În noaptea aceea aveau să eructeze din nou - flăcări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pe care pe urmă am vrut să nu o fi scris (și nici măcar s-o fi gândit), pentru că aș fi vrut ca ceea ce am scris să nici nu se fi Întâmplat. A fost de-ajuns o comandă, o bandă de bale lăptoase s-a Întins peste alineatul fatal și inoportun, am apăsat pe un „delete” și fșșșt, totul a dispărut. Dar nu-i de-ajuns. Tragedia celui ce se sinucide e că, abia ce-a sărit pe fereastră, Între al șaptelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
să fac ordine În univers. Spun ce este un nebun pentru o editură. Teoria e ad-hoc, bine?” „Bun. Acum ofer eu.” „Bun. Pilade, te rog, mai puțină gheață. Altfel o să-mi dea de furcă. Așadar. Cretinul nici măcar nu vorbește, lasă bale, e spastic. Își duce Înghețata la frunte, din lipsă de coordonare a mișcărilor. Intră pe ușa glisantă prin sensul opus.” „Cum face?” „El știe cum. De-aia e cretin. Nu ne interesează, Îl recunoști imediat și nu vine pe la edituri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de sus. Intensitatea seismului neașteptat, urcă vertiginos: Trei, patru, cinci..., apoi aproape șase grade Richter! Rahat...! Acum, chiar că m-am enervat! Himmel hergot! se burzuluiește Viezurele, cătrănit, schimonosindu-se ca să scuipe o gură cafenie, dintr-un melanj oribil de bale și pământ de flori. Nu-ți pierde firea, prietene! șuieră Iepurele, încercând să se facă colac. Nu te teme! Orice, dar nu-i arăta frică, monstrului! Nicht...! Nici o grijă! Situația e sub control! Diabolus est caput omnium malorum! Cunoaștem obiceiurile
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
moro, unde este Brontozaurul meu (un Schnauzer negru uriaș), fa, mamicule? Că nu s-a mai pomenit niciodată, să nu sară tocmai el, jucalu', javra-javrelor de pripas, primul din curte, ca să-și întâmpine stăpânu'! Rânjind aiurea, cu scame și cu bale covăsite pe la colțurile danturii ei impecabil refăcute, pe implanturi și în întregime aurită (aur electrolitic, aliat, de douăș' două de karate), paralitica îi răspunde lui fiu-su: Ales bules, Bronto! S-o-necat, la iazuri. Abea ieri, ce s-o
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
vrei să spui, nemernicule?... Da, eu l-am omorât pe tatăl tău, pe moșul meu!.. Când omul este beat poate să spună un adevăr. Latinii (romaniiă spuneau: „In vino veritas!”, „În vin e adevărul! ” - Ce vrei să spui, vere?... Cu bale la gură, mi-a răspuns: - Când am aflat că bădia Manolache e în spital, m-am dus la Securitatea regională din Iași, fiind activist de partid, și am spus că tatăl tău, fratele mamei mele, este un dușman al poporului
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
putred, s-a pierdut în câmp. Spațiul, fără imaginea ei, rămase dureros de gol. Curând am fi preferat însă să rămână așa, căci din al doilea ou, al Garoafei, ieși o omidă gigantică. Tîrîndu-se, lăsa în urma ei o dâră de bale, ca un jeleu vernil. Boabe mari din acest mucilagiu îi rămăseseră presărate în perii lungi de pe corp. Era albastră cu pete galbene, iar capul negru ca smoala, lipsit de ochi, avea mandibule puternice, tot negre, ascuțite. Partea din față a
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
rostești ceva, orice cuvânt, orice sunet. Încercă, mișcîndu-și limba, de data aceasta fără teamă, dar nu izbuti să spună ce-ar fi vrut. În cele din urmă, resemnat, începu să pronunțe, la întîmplare, cuvinte scurte: ac, cuc, bou, om, pană, bale... A treia noapte avu un vis pe care și-l reaminti întreg. Se reîntorsese pe neașteptate în Piatra Neamț și se îndrepta spre liceu. Dar cu cât se apropia, cu atât creștea numărul trecătorilor. Recunoscu, în jurul lui, pe trotuar, mulți din
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
prin "performanțe"? Nu îndrăznesc nici să-i cer explicații, de teamă să nu comit o gafă, și nici să plec. Theo ia foaia și în dreptul numelui său își notează adresa, explicîndu-mi că există un singur "Theo in der Smitten" în Bale și chiar în toată Elveția. Adaugă: "Poșta mă cunoaște. E de ajuns să fie trecut pe plic numele meu". Sunt gata să mă mir cum de-l cunoaște toată poșta elvețiană ― datorită celebrității familiei? sau datorită lui? ― dar, iarăși, renunț
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
început am avut cu el relația asta confuză. Nu mi-a fost niciodată clar care dintre noi e în poziție de putere și care se supune. Hai cu mama, stai să te șterg pe gușuliță, că te-ai umplut de bale. Copilul se pârțâie. Tot te iubește mama ta, așa nesimțit cum ești. Copilul râde. — Ce-i de râs ? Poziționați copilul confortabil pe pat, alături de dumneavoastră, pe o parte. Susțineți-l cu brațul ca în imaginea alăturată. Nu mă uit la
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
și furios; era de ajuns să-i vezi botul turtit și falca de jos, proeminentă, amenințătoare, ca să te treacă sudori reci. O adevărată bestie pregătită să omoare. Pentru că se înțepase când își înfipsese colții în beregata manechinului avea pe gură bale amestecate cu sânge. Stăteam ghemuit în bălării, încremenit în spatele sălciilor, așteptând. Dacă mă mirosea buldogul, eram pierdut. Înainte ca Hingherul să-și dea seama cine îl spiona, câinele m-ar fi sfârtecat și mi-ar fi rămas cadavrul să putrezească
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
în sala cu oglinzi și m-am oprit. Bătrânul era acolo. Nu mă vedea. Stătea cu spatele la mine. Însă îi zăream fața în oglinzi și m-a surprins expresia crudă, dementă care îi răvășea trăsăturile. Lângă el, tremurând de încordare, cu bale de sânge pe buze, un buldog voinic, de culoarea vulpilor, se smucea, uitîndu-se fix spre oglinzile din capătul sălii. Am ridicat privirea intrigat și m-au trecut fiori de groază. În oglinzi eram eu! Bătrânul ținea strâns câinele și îi
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]