274 matches
-
bine, redactorul-șef Aura Christi reușind să scoată revista din acea matcă plicticoasă și monomană în care aproape fiecare pagină era chemată să graviteze în jurul operei directorului publicației, Nicolae Breban. Cronicarul a putut citi articole cu miez semnate de Nicolae Balotă („Principiul poetic"), Stefan Borbely („În așteptarea cărții care va supăra multă lume: Ioana Macrea-Toma: Privilighenția") sau de Răzvan Voncu („Alte noi Rotonde 13"), precum și medalioanele critice dedicate lui John Fowles și Luigi Pirandello. Și cum după atîta delectare era nevoie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6429_a_7754]
-
cititor, de o structură de realizare. Povestea ta nu mă poate ignora fără a-și pune în primejdie existența. Când cartea își spune jurnal, memorii, amintiri etc., cititorul știe ce are de făcut, în ce dispoziție interpretativă se instalează. Nicolae Balotă spune clar: „Caietele succesive ale acestui Jurnal trădează voința de a mă situa în acel loc unic în care - ca în solilocul unui vis rupt de lume - conștiința mea își proiectează adevărul său, un adevăr ce este al meu și
Minte-mă! – sau despre lectura confidențială by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5318_a_6643]
-
ha ari A Capitolul 5 Pomi fructiferi (în livezi și răzleți) pe raza localității*1) - bucăți - Capitolul 6 Capitolul 8 Evoluția efectivelor de animale în cursul anului * Mașini pentru plantat cartofi │ 16 Dislocatoare pentru sfecla de zahar │ 27 Prese pentru balotat paie și fan │ 32 Instalații pentru muls mecanic │ 39 Instalații pentru prepararea furajelor │ 40 Instalații pentru evacuarea dejecțiilor │ 41 Capitolul 10 Construcții pe raza localității*1) Denumirea ------------- *1) Prin localitate se înțelege comună/orașul/municipiul, sectoarele municipiului București. Anexă 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133224_a_134553]
-
spunem că pe Strauss și pe Mozart i-am cunoscut dintotdeauna și ne sunt dragi. Și ei sunt de-ai noștri.” Am putea exclama: Austria, pământ românesc! Nu sună rău. Confesiunea unui cărturar În revista APOSTROF (nr. 1, 2014), Nicolae Balotă răspunde la câteva întrebări adresate de Carmen Elena Andrei. Confesiunea cărturarului este de citit fiindcă ea conține detalii prețioase de biografie și de creație. Reproducem un fragment: „Astfel, la eliberarea mea din domiciliul obligator de la Lătești, i-am regăsit și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2791_a_4116]
-
Nicolae Balotă Astăzi când Universitatea din Cluj a tinereții mele îmi face onoarea de a-mi conferi înaltul titlu de doctor honoris causa, simt iscându-se în mine aceiași mirare care mă cuprindea, cu ani în urmă, atunci când, tânăr discipol descopeream alma
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
spune Mița, (care acum "trebuie să fie dincolo de Filiași, în Orient-Express"), a plecat cu șeful gării, Bibicul ("Mangafaua eu"... eu sînt" recunoaște Agamemnon), deși după cum se demonstrează cu probe expresul nu mai trece prin Filiași, a fost deviat pe ruta Balota Strehaia Craiova Caracal... Caragiale este mereu pe-aproape, în piesele lui Horia Gârbea, până și în Pisica de lîngă Baskerville, unde, alături de Hercule Poirot și Ștrangulatorul din Boston, apare Ipingescu, care după ce participă la discuția firească despre rapiță ajunge la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
pentru agricultură: Fendt de 650 CP, cu 6 roți motrice. Costă 250.000 de euro. Am un Jaguar Case în acest scop pentru siloz. Am semănat 185 de hectare de lucernă, iar în primăvară, mai pun 150-200 de hectare. O balotez separat sau la semifân. 200-300 de hectare semăn anual cu porumb de siloz. Am 4 buncăre de stocare care au în total 2200 de tone. Am 2 tractoare Case Magnum, de 285 CP. Am un Staer de 200 CP, cu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
scrie puțin, el trebuie să aibă o memorie bună : dacă citește puțin, trebuie să aibă multă iscusință pentru a părea că știe ceea ce nu știe.” Francis Bacon 66. „A citi înseamnă deci, a textualiza universul văzutelor și al nevăzutelor.” Nicolae Balotă 67. „Cartea este prin excelență, opus humanum. Prin ea omul se înființează pe sine.” Nicolae Balotă 68. „O carte bună nu este scrisă pentru o anumită vârstă. Ea este bună pentru toate vârstele.” Nicolae Balotă 69. „Un scriitor, oricât de
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
văzutelor și al nevăzutelor.” Nicolae Balotă 67. „Cartea este prin excelență, opus humanum. Prin ea omul se înființează pe sine.” Nicolae Balotă 68. „O carte bună nu este scrisă pentru o anumită vârstă. Ea este bună pentru toate vârstele.” Nicolae Balotă 69. „Un scriitor, oricât de talentat, o operă oricât de valoroasă, fără public cititor, sunt asemenea unui tablou celebru așezat în întuneric.” Ion Dodu Bălan 70. „Când cartea bună se întâlnește cu o critică bine intenționată, de autoritate și cu
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
România stalinistă și amurguri. Am ascultat două ore jumate fără să mă foiesc deloc, fără să dau coate sau să oftez, ceea ce mi se-ntâmplă foarte rar la întâlniri de felul ăsta. Pentru că, de obicei, nu văd oameni ca domnul Balotă decât în documentare sau în filme despre speranță. Oameni care să spună „niciodată n-am râs mai cu poftă ca în anii staliniști“ sau „detenția e unul din cele mai însemnate daruri care mi s-au făcut în viața asta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
stenograma unui vis apăsător, continuu, din care autorul nu s-a putut trezi decît prin detunătura unei arme. Conformația onirică a frazelor indică performanța lui Urmuz, care a pătruns în sanctuarul viselor omului și al zeului limbii”. Are dreptate Nicolae Balotă să califice acest delir (oniric?) de interpretare ca fiind „de efect”, dar „fără nici o acoperire”. Urmuz e un „scriitor eminamente lucid”, „mai degrabă hiperconștient”, iar fracturile discursului său logic nu urmează liniile tulburi ale imaginarului oniric: „Putem vorbi, eventual, despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
un punct culminant în «Cronicari», care pulverizează prin ironica schemă, golită de conținut, înseși regulile de fier ale artei poetice tradiționale”. (Nota bene, în versiunea românească a lucrării lui Gustav Réné Hocke Manierismul în literatură, Ed. Univers, București, 1976, Nicolae Balotă completa antologia de texte manieriste din literatura europeană cu două poeme de Ion Barbu și cu „fabula” „Cronicari”...) Între sincronism și protocronism - noile metode critice Ultimul deceniu al „Epocii Ceaușescu” este dominat de două mari „bătălii culturale”: avem, pe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
am fost luat la cadre, ca monitor. — Dar pe atunci era voie să ai calculator? întrebă Stejeran 1. — Ei, voie! Cum să fie voie? răspunse Felix S 23. Nu era voie și, când m-au prins, m-au mutat la balotat la paie, dar nici aici n-am stat prea mult, că între timp se cumpărase licența calculatorului și m-au reabilitat. — Și la paie cum a fost? interveni Getta 2. — La paie cum să fie? Ca la paie. Știți cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
că-mi trimitea soră-mea. Episodul 24 Continuă mărturisirile lui Felix S 23 — După aceea - continuă robotul comandant Felix S 23 -, pe baza experienței dobândite la paie am fost trimis la stuf. Aici însă nu trebuia să tai sau să balotez, ci să fac din stuf hârtie. Proces tehnologic greu, care mi-a mâncat cei mai buni ani ai vieții. De-aia nu prea suport hârtia, fac alergie la cărți. Când văd o carte și știu cât stuf a fost tratat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, „Literatorul”, GL, 1968, 14; Nae Antonescu, „Literatorul”, ST, 1968, 4; Valeriu Cristea, „Trecuta vârstă a Julietei”, RL, 1969, 33; Mircea Iorgulescu, „Domnișoara cu miozotis”, RL, 1970, 52; Laurențiu Ulici, „Domnișoara cu miozotis”, CNT, 1971, 6; Nicolae Balotă, „Insula”, RL, 1971, 25; Dumitru Micu, Reviste care au fost, CNT, 1973, 2; Mircea Anghelescu, „Revistele literare de la sfârșitul secolului al XIX-lea”, RL, 1973, 3; Florin Mihăilescu, „Reviste literare de la sfârșitul secolului al XIX-lea”, VR, 1973, 1; Veronica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
Thomas Mann, ca și o descoperire a fundamentului socratic din Memoriile lui Hadrian. Parcursul lecturilor critice a fost inaugurat, cum ne puteam aștepta, prin comentariile alăturate versiunilor românești ale marilor texte. Nu e mai puțin adevărat că postfața lui Nicolae Balotă la Piatra filozofală, prefața lui Mihai Gramatopol la Memoriile lui Hadrian, postața Angelei Cismaș la primele două volume din Labirintul lumii și studiul introductiv al lui Petru Creția la Creierul negru al lui Piranesi trimit fiecare, în subsidiar, și la
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
tema recurentă a abandonului în slujba ei, fie și ca figurantă, fie și în travesti; personajul liric devine poezia însăși. Ipostaze predilecte sunt vestala sau preoteasa, chipuri statuare ale abnegării supuse, dar mai ales jertfa rituală. Prefațând Fiord imaginar, Nicolae Balotă elogia apariția unei poete „din cea mai autentică, din cea mai nobilă stirpe a liricilor” și îi semnala „geniile tutelare” începând cu Lautréamont și, trecând prin Rimbaud ori prin Saint-John Perse, până la Bacovia. Seria reperelor folosite în motouri sau infratextual
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
Călugărul Filippo Lippi și călugărița Lucrezia Buti, București, 2001; Pușca lui Caragiale, București, 2002; Anglia, București, 2003. Repere bibliografice: Georgescu, Încercări, II, 171-175; Damian, Direcții, 284-288, 310-313; Ardeleanu, Însemnări, 135-159; Dimisianu, Schițe, 51-55, 183-197; Drăgan, Aproximații, 211-213; Dimisianu, Prozatori, 95-99; Balotă, Labirint, 401-406; Ardeleanu, „A urî”, 132-137; Negoițescu, Lampa, 160-173; Stănescu, Cronici, 185-189; Sorianu, Contrapunct, 173-176; Bugariu, Incursiuni, 117-121; Vlad, Convergențe, 298-305; Ciobanu, Panoramic, 245-249; Constantin, Prozatori-critici, 80-83; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 255-263; Iorgulescu, Rondul, 107-114; Streinu, Pagini, III
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
255-263; Iorgulescu, Rondul, 107-114; Streinu, Pagini, III, 138-140; Felea, Secțiuni, 368-371; D. Micu, Periplu, București, 1974, 265-270; Ardeleanu, Opinii, 32-36; Cristea, Domeniul, 218-224; Oprea, Incidențe, 83-90; Ungheanu, Arhipelag, 102-106; Ciobanu, Incursiuni, 139-144; Negoițescu, Engrame, 140-153; Iorgulescu, Al doilea rond, 214-222; Balotă, Universul, 193-211; Tudor-Anton, Ipostaze, 56-61; Vlad, Lectura, 273-288; Ungureanu, Proză, 124-146; Dimisianu, Nouă prozatori, 118-135; Ștefănescu, Preludiu, 201-208; Ardeleanu, Mențiuni, 51-62; Simion, Scriitori, I, 616-625, IV, 202-226; Poantă, Radiografii, I, 41-46, II, 27-30, 135-140; Călinescu, Perspective, 48-52, 59-63; Mirela Roznoveanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Mrejeriu (Călugăreni‐Neamț), I. Neculau (Coropceni‐ Vaslui), T. Pamfile (Bârlad), P. Pănoiu (Crasna‐Gorj), T. Popovici (Zorleni - Tutova), P.G. Savin (Jorăști‐ Covurlui), P. Ștefănescu (Dobromir‐ Constanța), A. Tenea (Adam‐ Tutova), C. Teodorescu (Roman), I. Teodorescu (Broșteni‐Suceava), Șt. Șt. Tuțescu (Balota‐Dolj), G. Tutoveanu (Bârlad), I. Zotta (Dorna‐Suceava), Pr. Gh. Ghioldum (Bacău), la care se adăugau societarii : AT.C. Blendea (Vladimir‐Gorj), N.I.Munteanu (Chilia Veche‐Tulcea), A. 350 Negoescu (Bârlad), C. Patriche (Zorleni‐ Tutova), N. Stoleriu (Baia‐ Suceava), D.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
temperat, VR, 1970, 5; Voicu Bugariu, „Prins”, AST, 1970, 5; Călin Constantin, „Prins”, ATN, 1970, 5; Gheorghe Grigurcu, „Prins”, F, 1970, 12; Damian, Intrarea, 112-119; Dimisianu, Prozatori, 175-178; Hristu Cândroveanu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, LCF, 1971, 11; Nicolae Balotă, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, RL, 1971, 12; Liviu Leonte, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, CRC, 1971, 13; Marcel Petrișor, Un roman cu întrebări, LCF, 1971, 13; Marian Popa, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, SPM, 1971, 13
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
B. Dumitrescu, O nouă piesă originală, „Scânteia tineretului”, 1960, 11 decembrie; N. Carandino, [„Procesul Horia”], ST, 1967, 5; Ion Vlad, „Procesul Horia”, ST, 1967, 5; Aurel Bădescu, Teatrul istoric și teatrul politic (interviu cu Al. Voitin), CNT, 1970, 43; Nicolae Balotă, „Avram Iancu”, RL, 1971, 24; Victor Parhon, „Procesul Horia”, CNT, 1972, 13; M. G. [Mihai Gafița], Teatrul și poezia lui Al. Voitin, RL, 1975, 32; Dinu Săraru, „Procese istorice”, SPM, 1976, 293; Radu Popescu, „Procese istorice”, RMB, 1976, 9 779
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
f.l., 1998. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Iedera”, GL, 1968, 33; Lucian Raicu, Proza, GL, 1968, 35; Alexandru Balaci, Omar Khayyam, Saadi, Hafez, „Catrene persane”, RMB, 1974, 10 decembrie; Dan Grigorescu, Omar Khayyam, Saadi, Hafez, „Catrene persane”, CNT, 1975, 16; Nicolae Balotă, Poeți persani, RMB, 1975, 1 mai; Dan Grigorescu, Hafez, „Gazeluri”, CNT, 1977, 25; Ion Segărceanu, Saadi, „Bustan (Le Verger)”, „Actualités roumaines”, 1978, 24 octombrie; Dan Grigorescu, Poezia înțeleptului, CNT, 1978, 49; Șerban Cioculescu, Saadi, „Bustan (Livadă)”, LCF, 1978, 49; Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
BALOTĂ, Bianca (8.VIII.1936, Focșani), prozatoare. Este fiica Elisabetei (n. Stavăr) și a lui Petre Marcu, ofițer de carieră, și soția lui Nicolae Balotă. Din 1944 se stabilește cu familia la Brașov, unde termină școala elementară și liceul. Între 1954
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
în lume, București, 1969; Bal la regina Portugaliei, București, 1979; ed. București, 2002; Zăpada de-altădată, București, 1994; Micul palat baroc, București, 1999; Străbunica Hedviga, București, 2002. Traduceri: Stefan Zweig, Maria Stuart, I-II, București, 1974-1992 (în colaborare cu Nicolae Balotă). Repere bibliografice: Platon Pardău, Patosul obiectiv, RL, 1979, 18; Ion Maxim, „Bal la regina Portugaliei”, O, 1979, 21; Radu Mareș, Un nume nou: Bianca Balotă, TR, 1979, 39; Eufrosina Alboiu, Străbunicile sunt frumoase, RMB, 1979, 10 759; Emil Manu, Bianca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]