372 matches
-
agresiv În afara familiei decât acei copii ce au fost mai puțin sever pedepsiți În familie pentru actele lor comportamentale agresive. O alta cale de reducere a agresivității o constituie reducerea efectelor Învățării sociale. Așa după cum demonstrează teoriile Învățării sociale (A.Bandura, comportamentul agresiv se imită și se Învăța, deci, pentru a preveni realizarea unor asemenea achiziții comportamentale, trebuie evitat pe cât posibil contactul adolescentului cu modelele de conduită agresivă, cu atât mai mult cu cât În periada adolescenței copilul este avid dupa
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
vârstă deciziile greșite privind școala, examenele, viața sexuală, prieteniile etc. au mai multe consecințe negative decât au avut anterior. Există studii care au arătat că adolescența nu este o perioadă de „furtună și stres” și nici perioada problemelor de comportament. Bandura, citat de autorii Enciclopediei internaționale a educației (The International Encyclopedia of Education) a observat că majoritatea adolescenților au adoptat atât de mult standardele și valorile părinților, încât restricțiile impuse de acești di urmă se reduc destul de mult. Ideea de „furtună
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
independență. În sfârșit, nici mșcar prietenii pe care și-i aleg adolescenții nu constituie un motiv de nemulțumire pentru părinți, deoarece se pare că tinerii tind să se împrietenească cu cei care împărtășesc valori similare cu ale lor. Argumentele lui Bandura nu susțin că adolescența este o perioadă total lipsită de probleme, dar acestea nu sunt cu mult mai mari decât problemele specifice oricărei etape de vârstă. Adolescența este o perioadă senzațională; totul pare posibil. Acum se descoperă adevărata dragoste de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
trăsături de personalitate. Definirea supradotării a fost realizată prin mai multe modalități, și anume: 1. obiectiv, prin raportare la rezultatul obținut la un test de inteligență; nivelul de unde se consideră că începe supradotarea este diferențiat în literatura de specialitate (A. Bandura și A. Herth vorbesc de 110, ca nivel al coeficientului de inteligență; Thorndike - 120, D. Wechsler, L. Hollinworth, K. Garison - 125, 130. L. M. Terman - 140); 2. descriptiv, cu referire la obținerea unei performanțe; 3. comparativ, prin compararea trăsăturilor unui
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
principiilor 'organizării (M. Wertheimer); Teoria insight-ului/gestaltului (W. Koh1er; K. Koffka) ; Teoria câmpului (K. Lewin; E. ToIman); Teoria schemelor cadru/frame-ului (F.C. Bartlett). • Paradigma psihosocială: Teoria imitației (N.E. Miller; J. Dollard); Teoria învățării observaționale a proceselor mediate de imitație (A. Bandura; F. Winnykamen) ; Teoria comportarnemelor interpersonale (R.F. Bales); Teoria atribuirii (B. Weier) ; Teoria resocializării conduitelor deviante (A.S. Makarenko); Teoria sociogenezei culturale (L.S. Vîgotski); Teoria dezvoltării competențelor personale (R. Cohn; f. Argyle); Teoria învățării prin cooperare (R.E. Slavin; N. Davidson; M. Barbara
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
ideale. Se făcea comparația cu un grup care dispunea de o cunoaștere externă a rezultatelor în termeni de greșeală absolută integrală sau de forță maximă. Subiectul care beneficia de cunoașterea cinematică a rezultatelor avea cea mai bună performanță. Caroll și Bandura (1982) au demonstrat importanța redării observării acestor părți ale modelului de mișcare. A fost luată drept model o mișcare complexă de braț și a fost utilizat un sistem de determinare pentru a reda observațiile părților nevăzute ale mișcării. Beneficiile au
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
acestor părți ale modelului de mișcare. A fost luată drept model o mișcare complexă de braț și a fost utilizat un sistem de determinare pentru a reda observațiile părților nevăzute ale mișcării. Beneficiile au fost obținute cu ajutorul observației. Carol și Bandura au impus și observatorilor imitarea exigențelor parțiale ale scopurilor și nu organizarea temporală a elementelor naturale, dar Adams (1986) a arătat că căutarea tipului segmentelor mișcării a unei secvențe putea de asemenea, să fie notat prin observație. Învățarea prin observație
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
obiective ale apartenenței la grupul studenților 490. În același timp, reprezentarea de sine ca persoană depinde de cunoștințele pe care le însușește, de atitudinile, convingerile, valorile, aptitudinile, obiectivele, proiectele, aspirațiile pe care și le recunoaște sau i se atribuie 491. Bandura 492 spunea că sentimentul auto-eficacității studentului depinde de: succes (atunci când acesta nu se obține prea ușor), care dă încredere în capacitățile proprii, de constatarea că și alții asemeni lui reușesc să rezolve probleme asemănătoare, de presiunile altora (sugestii, avertismente, sfaturi
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Avenel C., La sociologie des quartiers sensibles, Armand Colin, Paris, 2004. Badie, B., P. Birnbaum, Sociologie de l'État, Grasset, Paris, 1982. Banca Mondială, L' État dans un monde en mutation. Rapport sur le développement dans le monde, Washington, 1997. Bandura, A., Auto-efficacité. Le sentiment d'efficacité personnelle, De Boeck, Bruxelles, 2003. Baumann M., Briancon S., Blanchard F., Deschamps J. P., "Le système "réseau-support social": concepts et axes de recherche en santé", în Cahiers de l'Ecole Nationale de la Santé Publique
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Paris, vol. 5, 2004, pp. 121-140. 491 Gohier, C., Anadón, M., Bouchard, Y., Charbonneau, B., Chevrier, J., "La construction identitaire de l'enseignant sur le plan professionnel", în Revue des Sciences de l'Education, 27(1) (2001), pp. 3-32 492 Bandura, A., Auto-efficacité. Le sentiment d'efficacité personnelle (traducere), De Boeck, Bruxelles, 2003. 493 Galland, O., Le monde des étudiants, Presses Universitaires de France, 1995. 494 Bonnet, M., "Temporalités étudiantes: mobilités sans qualités", în Annales de la Recherche Urbaine, 77(1997), pp.
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
prin efortul colectiv de a ști, de a înțelege și de a rezolva probleme; • teoriile behavioriste - se centrează pe impactul recompenselor și sancțiunilor grupului asupra celui ce învață: o Skinner pune accent pe condițiile și evenimentele petrecute în cadrul grupului; o Bandura pune accent pe imitație; o Homans, Thibault și Kelly - pe echilibrul dintre recompensele și costurile presupuse de schimburile sociale dintre indivizi; • teoria interdependenței sociale - lansată la începutul secolului (Koffka), această teorie susține că grupurile sunt entități în cadrul cărora interdependența dintre
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
a acordat o atenție deosebita in cercetările sale întăririlor unui comportament, fie ele pozitive sau negative si efectelor acestora. A subliniat de asemenea importanta predicitibilității unei manifestări comportamentale si a retragerii întăririlor. Behaviorismul este dezvoltat in anii ’60 de către Albert Bandura care a adăugat aspectul învățării sociale in cercetările realizate asupra comportamentului. Bandura considera ca interacțiunile sociale explica modul în care oamenii gândesc și se manifesta comportamental. Autorul a observat rolul important al recompensei și modelarii comportamentelor esențiale in procesul de
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
ele pozitive sau negative si efectelor acestora. A subliniat de asemenea importanta predicitibilității unei manifestări comportamentale si a retragerii întăririlor. Behaviorismul este dezvoltat in anii ’60 de către Albert Bandura care a adăugat aspectul învățării sociale in cercetările realizate asupra comportamentului. Bandura considera ca interacțiunile sociale explica modul în care oamenii gândesc și se manifesta comportamental. Autorul a observat rolul important al recompensei și modelarii comportamentelor esențiale in procesul de învățare. A afirmat de asemenea ca întărirea are un dublu sens, este
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
unor comportamente-, fie prin observarea și imitarea unor modele de conduită ale altora. Agresivitatea face deci parte dintre diferitele comportamente sociale pe care individul le achizitionează și care sunt menținute și actualizate când condițiile o impun. Experimentele psihologului american Albert Bandura au demonstrat rolul adultului În Însușirea comportamentului agresiv la copii . Putem așadar disocia două aspecte În anlizele asupra agresivității. Pe de o parte, agresivitatea este considerată o trăsătură internă, inaccesibilă, care ține mai mult de instinct, o potențialitate de a
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
agresiv În afara familiei decât acei copii ce au fost mai puțin sever pedepsiți În familie pentru actele lor comportamentale agresive. O alta cale de reducere a agresivității o constituie reducerea efectelor Învățării sociale. Așa după cum demonstrează teoriile Învățării sociale (A.Bandura), comportamentul agresiv se imită și se Învăța, deci, pentru a preveni realizarea unor asemenea achiziții comportamentale, trebuie evitat pe cât posibil contactul adolescentului cu modelele de conduită agresivă, cu atât mai mult cu cât În periada adolescenței copilul este avid dupa
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
încrezător în abilitățile sale pe parcursul competiției trebuie mai întâi să experimenteze succesul la antrenamente. Dezvoltarea încrederii în sine este legată de persistența individului în sarcină și de disponibilitatea lui de a depune eforturi consistente pentru a se perfecționa. După cum explică Bandura, autoeficacitatea sau încrederea în sine într-o situație specifică este o percepție a sportivului despre abilitatea sa de a experimenta succesul, care se poate modifica în timp. De fapt, gândurile influențează emoțiile, care la rândul lor influențează comportamentul sau performanța
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
trebuie să găsească permanent modalități prin care începătorii să experimenteze succesul, pentru că altfel ei s-ar putea să creadă că nu vor obține rezultate în sportul respectiv și vor manifesta tendința de a-l abandona. I.8.7. Teoria autoeficacității Bandura definește autoeficacitatea ca fiind convingerea sau încrederea individului în capacitățile sale de a organiza și executa acțiunile necesare pentru a produce rezultatele dorite. Pentru dezvoltarea autoeficacității, individul trebuie să creadă că este în control și că acțiunile pe care le
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
aplicat, metodele de instruire utilizate. Analizând modul în care modelarea participă la procesul învățării, R. Magill (1990) evidențiază posibilitatea explicării acesteia cu ajutorul a două puncte de vedere diferite: a) primul punct de vedere se bazează pe teoriile și experimentele lui Bandura (1977, 1984). Teoria lui Bandura, denumită de Magill teoria medierii cognitive este cea care consideră că, în momentul expunerii la model, are loc un proces de codificare a informației și de stocare a acesteia în memorie. Această codificare stă la
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
Analizând modul în care modelarea participă la procesul învățării, R. Magill (1990) evidențiază posibilitatea explicării acesteia cu ajutorul a două puncte de vedere diferite: a) primul punct de vedere se bazează pe teoriile și experimentele lui Bandura (1977, 1984). Teoria lui Bandura, denumită de Magill teoria medierii cognitive este cea care consideră că, în momentul expunerii la model, are loc un proces de codificare a informației și de stocare a acesteia în memorie. Această codificare stă la baza reprezentării, care poate fi
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
modelării asupra învățării motrice se bazează pe teoria lui Gibson (1966, 1979), dezvoltată ulterior de Turvez (1977), asupra însușirii deprinderilor motrice. Acest aspect a fost denumit perspectiva dinamică asupra modelării și a fost propus ca o alternativă la teoria lui Bandura. Teoria susține că sistemul vizual este capabil să prelucreze automat informațiile vizuale, astfel încât să determine sistemul motor să acționeze în concordanță cu ceea ce a observat. Vorbirea, mersul, învățarea mânuirii obiectelor, toate se învață imitând adulții. Imitația rămâne importantă pe toate
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
fine, se pare că valoarea stimulatoare a aprecierii este mai mare atunci când angajații simt că dețin controlul asupra comportamentului pentru care sunt apreciați. În general, aprecierile sunt stimulatoare, deoarece au valoare de întărire și cresc sentimentul de competență al angajatului (Bandura, 1986; Latham, Huber, 1992, apud Jex, 2002, p. 251). Mărimea grupului stimulează motivația participanților dintr-o organizație nu prin ea însăși, ci prin caracteristicile de care dispune sau prin fenomenele psihosociale pe care le prilejuiește. În grupurile mici și „foarte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
trupului”, Editura Teora, București, 2002. 8. ARGYLE, M.; HENDERSON MONICA "The Anatomy of Relatioship", London, Penguin & "Books, Cox & Wymay Ltd.", 1985. 9. BANDLER, R. "Using Zour Brain For A Change", Andreas, St. Andreas Conival Real People Press, Utah, 1985. 10. BANDURA A. - „Social Learning Theory”, Pretine Hall, 1977. 11. BANDURA, A. "Principles of Behavior modification", N.Y., Holt, Reinehart and Winston, 1969. 12. BARRY, J. "The Psychology of Human Communication", University of London Press Ltd, 1980. 13. BARUS M.J. - „Crize: abordare
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
MONICA "The Anatomy of Relatioship", London, Penguin & "Books, Cox & Wymay Ltd.", 1985. 9. BANDLER, R. "Using Zour Brain For A Change", Andreas, St. Andreas Conival Real People Press, Utah, 1985. 10. BANDURA A. - „Social Learning Theory”, Pretine Hall, 1977. 11. BANDURA, A. "Principles of Behavior modification", N.Y., Holt, Reinehart and Winston, 1969. 12. BARRY, J. "The Psychology of Human Communication", University of London Press Ltd, 1980. 13. BARUS M.J. - „Crize: abordare psihosocială clinică”, Ed. Polirom, Iași, 1998. 14. BAUDOSIN, J.
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
autodezvăluire": cu cît nivelul fatalismului este mai ridicat, cu atît subiecții au fost mai ezitanți în a împărtăși gîndurile sau sentimentele personale cu cei din jur. Sentimentul neajutorării este însoțit cel mai frecvent de un nivel scăzut al autoeficienței percepute (Bandura, 1995, apud Goodwin et al., 1999), căci ni s-a cristalizat deja în minte ideea inutilității efortului individual. Perceperea unei autoeficiențe scăzute împiedică dezvoltarea unor relații satisfăcătoare și suportive, întrucît individul își autoinduce expectanța eșecului în relațiile interpersonale. O asemenea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
studiu, îndeosebi în anii 1920-1960 (cf. Șt. Boncu, 2002, 23). În ciuda acestor obiecții, după un secol de la debutul acestui concept în sfera studiilor psihosociologice, Ștefan Boncu (2002, 38) consideră imitația o formă de influență socială, subliniind importanța experimentelor lui Albert Bandura (1962, 1965) în revigorarea interesului științific pentru studiul acestui fenomen: În gândirea comună imitația este un termen relativ vag, desemnând atât procese de învățare imitativă (memorarea, să spunem, a răspunsului unui model), cât și procese de reproducere comportamentală a acestui
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]