372 matches
-
aspect vom stărui în paginile care vor urma. Studiile asupraperformanțelor individuale ale învățării atestă faptul că peste 93% dintre elevii cu rezultate foarte bune au realizat ceea ce au realizat datorită propriilor demersuri de studiu individual, însoțite și sprijnite de motivație. Bandura (1989) introduce termenul de „autostimulare”, atunci când se referă la autocontrolul proceselor motivaționale. Cadrul didactic, în calitate de manager, trebuie să fie în permanență preocupat de transferul motivelor dinspre produs către proces (cu referire la învățare) și de construcția la nivel individual a
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
către proces (cu referire la învățare) și de construcția la nivel individual a unor strategii metacognitive de susținere a actului în sine (Zimmerman, 1991). Iată care sunt principalele strategii de „autostimulare” ale unui copil în sala de clasă, prezentate de Bandura (1989) și Zimmerman (1991), în Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry, nr. 1/1998: 1. Copiii trebuie învățați să folosească limbajul interior pentru a-și redimensiona motivația (de exemplu, repetiția unor fraze cum ar fi „Voi
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
experimental faptul că „nu întotdeauna cel frustrat dezvoltă un comportament agresiv... trebuie să aibă la îndemână și o armă”; or, cea care pune la dispoziția sa arma este societatea etc. C. Paradigma socio-culturală (educațională) Îl aduce în prim-plan pe Bandura și colaboratorii săi (1963), care afirmă că factorii ce pot regla comportamentele agresive sunt: recompensa, pedeapsa și indiferența. Provenind din latinescul adgresio, care înseamnă atac, agresivitatea exprimă, potrivit Dicționarului de Sociologie (1993), „comportamentul verbal sau acțional, ofensiv, orientat spre umilirea
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cu dentistul. Teoria Învățării sociale evidențiază rolul modelelor În transmiterea comportamentelor specifice și a răspunsurilor emoționale. Ea se concentrează asupra Întrebărilor de tipul: „ce model este mai eficient?” și „care sunt factorii care determină manifestarea unui comportament Învățat prin modelare?” (Bandura, 1973, 1986). Având În vedere accentul pus pe Învățare, nu este surprinzător faptul că teoria Învățării sociale respinge conceptul de agresivitate ca impuls produs de frustrare; În schimb, teoria consideră că agresivitatea este similară oricărui alt răspuns Învățat. Agresivitatea poate
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
obstacolele sau poate căuta salvarea În alcool sau droguri. Răspunsul ales va cel care, În trecut, a rezolvat optim frustrarea. Din această perspectivă, frustrarea provoacă agresivitate, În general, la oamenii care au Învățat să răspundă situațiilor adverse prin comportamente agresive (Bandura, 1977). Putem reprezenta schematic modul În care teoria Învățării sociale diferă de teoria psihanalitică (ipoteza frustrare-agresivitate) În conceptualizarea agresivității. Teoria Învățării sociale consideră că: a) agresivitatea este doar una dintre numeroasele reacții la experiențele ostile legate de frustrare și b
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
a acordat o atenție deosebita in cercetările sale întăririlor unui comportament, fie ele pozitive sau negative si efectelor acestora. A subliniat de asemenea importanta predicitibilității unei manifestări comportamentale si a retragerii întăririlor. Behaviorismul este dezvoltat in anii ’60 de către Albert Bandura care a adăugat aspectul învățării sociale in cercetările realizate asupra comportamentului. Bandura considera ca interacțiunile sociale explica modul în care oamenii gândesc și se manifesta comportamental. Autorul a observat rolul important al recompensei și modelarii comportamentelor esențiale in procesul de
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
ele pozitive sau negative si efectelor acestora. A subliniat de asemenea importanta predicitibilității unei manifestări comportamentale si a retragerii întăririlor. Behaviorismul este dezvoltat in anii ’60 de către Albert Bandura care a adăugat aspectul învățării sociale in cercetările realizate asupra comportamentului. Bandura considera ca interacțiunile sociale explica modul în care oamenii gândesc și se manifesta comportamental. Autorul a observat rolul important al recompensei și modelarii comportamentelor esențiale in procesul de învățare. A afirmat de asemenea ca întărirea are un dublu sens, este
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
vârstă deciziile greșite privind școala, examenele, viața sexuală, prieteniile etc. au mai multe consecințe negative decât au avut anterior. Există studii care au arătat că adolescența nu este o perioadă de „furtună și stres” și nici perioada problemelor de comportament. Bandura, citat de autorii Enciclopediei internaționale a educației (The International Encyclopedia of Education) a observat că majoritatea adolescenților au adoptat atât de mult standardele și valorile părinților, încât restricțiile impuse de acești di urmă se reduc destul de mult. Ideea de „furtună
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
independență. În sfârșit, nici mșcar prietenii pe care și-i aleg adolescenții nu constituie un motiv de nemulțumire pentru părinți, deoarece se pare că tinerii tind să se împrietenească cu cei care împărtășesc valori similare cu ale lor. Argumentele lui Bandura nu susțin că adolescența este o perioadă total lipsită de probleme, dar acestea nu sunt cu mult mai mari decât problemele specifice oricărei etape de vârstă. Adolescența este o perioadă senzațională; totul pare posibil. Acum se descoperă adevărata dragoste de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
sunt: dorința fiecărui individ de a-și îndeplini obiectivele, corelată cu credința reușitei și a propriilor capacități, precum și mobilizarea resurselor personale. Se accentuează astfel trei variabile de bază: motivația, convingerea și voința. La toate acestea se poate adăuga și ceea ce Bandura (1986, p. 395) numea "autoeficiența percepută", definită prin "aprecierile oamenilor cu privire la propriile capacități de a organiza și de a executa o serie de acțiuni necesare pentru a obține diferite tipuri de performanțe". Prin urmare, autoeficiența nu are valabilitate universală, ea
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
axiologice și transdisciplinare ale educației, Editura Polirom, Iași. Argyris, C., 1970, Participation et Organisation, Dunod, Paris. Arnold, H. J., Feldman, D. C., 1986, Organizational Behavior, McGraw-Hill Book Company, New York. Baker, R., Mednick, B., 1984, Influence on human development, Klumer-Nijhoff, Boston. Bandura, A., 1986, Social Fundations of Thought and Action: A Social Cognitive Theory, Prentice Hall, New Jersey. Baron, R., 1983, Behavior in Organization, Allyn and Bacon, New York. Bartlet, C. G., 1991, Le management sans frontières, Les Édition d'Organisation, Paris. Baum
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
trupului”, Editura Teora, București, 2002. 8. ARGYLE, M.; HENDERSON MONICA "The Anatomy of Relatioship", London, Penguin & "Books, Cox & Wymay Ltd.", 1985. 9. BANDLER, R. "Using Zour Brain For A Change", Andreas, St. Andreas Conival Real People Press, Utah, 1985. 10. BANDURA A. - „Social Learning Theory”, Pretine Hall, 1977. 11. BANDURA, A. "Principles of Behavior modification", N.Y., Holt, Reinehart and Winston, 1969. 12. BARRY, J. "The Psychology of Human Communication", University of London Press Ltd, 1980. 13. BARUS M.J. - „Crize: abordare
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
MONICA "The Anatomy of Relatioship", London, Penguin & "Books, Cox & Wymay Ltd.", 1985. 9. BANDLER, R. "Using Zour Brain For A Change", Andreas, St. Andreas Conival Real People Press, Utah, 1985. 10. BANDURA A. - „Social Learning Theory”, Pretine Hall, 1977. 11. BANDURA, A. "Principles of Behavior modification", N.Y., Holt, Reinehart and Winston, 1969. 12. BARRY, J. "The Psychology of Human Communication", University of London Press Ltd, 1980. 13. BARUS M.J. - „Crize: abordare psihosocială clinică”, Ed. Polirom, Iași, 1998. 14. BAUDOSIN, J.
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
au înființat puternice centre de consiliere. Deși la începutul anilor '60 trei orientări mari dominau (abordarea psihodinamică, teoriile directive și cele centrate pe client), următorului deceniu a însemnat o explozie a unei multitudini de alte teorii: rațional-emotive (A. Ellis), comportamentale (Bandura, Wolpe), relaționale (W. Glasser), gestaltiste (F. Perls), analiza tranzacțională (Berne), abordările existențialiste (Frankl, Arbuckle). Dezvoltarea teoretică la o asemenea scară a fost posibilă și datorită cererii sociale fără precedent. Măsurile legislative legate de proiectul "Great Society" al președintelui Johnson au
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
serie de modele de dezvoltare în carieră au fost concepute ca suport pentru clientul care se vedea în situația unei decizii referitoare la propria viață și carieră. Teoriile abordează problema rolurilor sociale și a carierei în mod diferit. De exemplu, Bandura (teoria autoeficienței) consideră că alegerile în carieră sunt determinate de convingerea persoanelor că pot sau nu pot fi eficienți în anumite activități. Tiedeman formulează teoria deciziei, conform căreia alegerea în carieră este bazată pe imaginea de sine a persoanei. Teoria
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
de comunicare într-o limbă străină etc.). Exercițiu: Personale Profesionale 1. 2. 3. 4. 5. 1. 2. 3. 4. 5. Listați cele mai importante (pentru dumneavoastră) cinci deprinderi/reușite profesionale și personale din ultimii 5 ani. Comentați asupra lor. Comentarii: Bandura (1982) a propus o construcție pentru a explica anumite comportamente, ca de exemplu perseverența sau lipsa ei în fața obstacolelor. El a numit-o self-efficacy (încrederea în sine, autoeficiență), încrederea că acțiunile unei persoane au impact în mediul în care acesta
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
Herbert Mead (1934, 1963), Întărite de cele ale lui Jean Piaget (1969), Lev Semionovici VÎgoțki (1920, 1930), Henri Pièron și Maurice Reuchlin (1923), Întregite de contribuțiile lui Basil Bernstein (1961, 1965), Jerome Bruner (1985, 1990), Benjamin Bloom (1965, 1971), Albert Bandura (1986) ș.a. (Dave, 1991, pp. 151-152). În esență, s-a conturat concepția, potrivit căreia evoluția cognitivă a copilului nu poate fi disociată de mediul social (clasă, școală) În care acesta este Încadrat, că structurile cognitive nu sunt rezultatul doar al
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fi definită ca Învățare prin cooperare sau colaborare, structuri de Învățare promovate cu tot mai multă stăruință În practica școlii, mai ales În a doua jumătate a secolului XX, când paradigma învățământului centrat pe grup, Întărită de teoria Învățării sociale (Bandura,1986), a cucerit tot mai mult teren. Dacă Învățarea prin cooperare presupune activități Împreună, cu sarcini șiscopuri distribuite, cu funcții și responsabilități individuale Între membrii grupului, fiecare subordonându-și eforturile rezultatului comun În beneficiul tuturor (Danciu, 2004, p. 85), Învățarea
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unor comportamente-, fie prin observarea și imitarea unor modele de conduită ale altora. Agresivitatea face deci parte dintre diferitele comportamente sociale pe care individul le achizitionează și care sunt menținute și actualizate când condițiile o impun. Experimentele psihologului american Albert Bandura au demonstrat rolul adultului În Însușirea comportamentului agresiv la copii . Putem așadar disocia două aspecte În anlizele asupra agresivității. Pe de o parte, agresivitatea este considerată o trăsătură internă, inaccesibilă, care ține mai mult de instinct, o potențialitate de a
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
agresiv În afara familiei decât acei copii ce au fost mai puțin sever pedepsiți În familie pentru actele lor comportamentale agresive. O alta cale de reducere a agresivității o constituie reducerea efectelor Învățării sociale. Așa după cum demonstrează teoriile Învățării sociale (A.Bandura), comportamentul agresiv se imită și se Învăța, deci, pentru a preveni realizarea unor asemenea achiziții comportamentale, trebuie evitat pe cât posibil contactul adolescentului cu modelele de conduită agresivă, cu atât mai mult cu cât În periada adolescenței copilul este avid dupa
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Teoria cu privire la rolul mass-media în consolidarea stereotipurilor (Cooper și Marie Jahoda). 7. Teoriile cu privire la expunerea, atenția, percepția și rememorarea selective (Schramm). 8. Teoria disonanței cognitive (Festinger), studiile cu privire la difuzarea inovațiilor (Ryan și Gross, continuate de către Rogers). 9. Teoria învățării sociale (Bandura). 10. Teoriile privind difuzarea știrilor și competiția dintre rețelele interpersonale și mass-media (Deutschmann). 11. Teoriile privind criteriile de actualitate - newsworthiness criteria (Galtung și Ruge). 12. Teoriile privind raportul dintre mass-media și dezvoltare (Schramm, Lerner). 13. Ipoteza decalajului cognitiv (Tichenor, Donohue
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
se plăteau de trei ori pe-atît. (Marinarii hamburghezi Își țineau „mărunțișul“ În cutii de carton, la subraț.) Într-una din cămăruțele rozalii din prejma portului se stingea fulgerător din viață, de aprindere de plămîni, o prostituată pe nume Marieta. Ucraineanul Bandura, marinar și revoluționar, susținea că „se mistuise din dragoste“. Trupu-i divin nu se putea căptuși cu o chestie ordinară, apoi oftica era o „boală burgheză“. „S-a mistuit ca arsă pe rug“, zicea el. Deși de la acel episod trecuseră aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
că „se mistuise din dragoste“. Trupu-i divin nu se putea căptuși cu o chestie ordinară, apoi oftica era o „boală burgheză“. „S-a mistuit ca arsă pe rug“, zicea el. Deși de la acel episod trecuseră aproape cinci ani, vocea lui Bandura căpăta În acele momente inflexiuni grave, părînd gîtuită și podidită de tuse. Și nu atît din pricina alcoolului, deși, cinstit vorbind, Bandura era de pe atunci o ruină, părăsit de ai săi, aducînd cu o ditamai epava care eșuase la apă mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
S-a mistuit ca arsă pe rug“, zicea el. Deși de la acel episod trecuseră aproape cinci ani, vocea lui Bandura căpăta În acele momente inflexiuni grave, părînd gîtuită și podidită de tuse. Și nu atît din pricina alcoolului, deși, cinstit vorbind, Bandura era de pe atunci o ruină, părăsit de ai săi, aducînd cu o ditamai epava care eșuase la apă mică. „Fii fără grijă“, Îngăima Bandura, „nici o altă curvă din lume n-o să fie mai duios jelită ca tine... Și nici o alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
inflexiuni grave, părînd gîtuită și podidită de tuse. Și nu atît din pricina alcoolului, deși, cinstit vorbind, Bandura era de pe atunci o ruină, părăsit de ai săi, aducînd cu o ditamai epava care eșuase la apă mică. „Fii fără grijă“, Îngăima Bandura, „nici o altă curvă din lume n-o să fie mai duios jelită ca tine... Și nici o alta n-o să aibă o Înmormîntare mai cu pompă ca tine...“ Pentru Înmormîntarea Marietei au fost pustiite nu știu cîte sere de flori și devastate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]