692 matches
-
de 2.399 de locuitori, dintre care 1.204 români, 961 germani, 218 țigani, 9 evrei, 6 maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional populația Vurpărului era alcătuită atunci din 950 de lutherani, 779 ortodocși, 646 greco-catolici, 9 mozaici, 8 baptiști, 4 romano-catolici și 3 reformați. La alegerile locale din anul 2008 a fost reales ca primar pentru a patra oară Mihail Lienerth (PSD). Economia acestei localități este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor.
Vurpăr, Sibiu () [Corola-website/Science/301519_a_302848]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85%), cu o minoritate de romi (12,55%). Pentru 2,13% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,29%), dar există și minorități de baptiști (18,07%), penticostali (7,03%) și greco-catolici (1,12%). Pentru 2,16% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. 4. http://www.comunaolcea.ro
Comuna Olcea, Bihor () [Corola-website/Science/310205_a_311534]
-
de romi (5,36%) și maghiari (2,61%). Pentru 2,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,07%), dar există și minorități de penticostali (3,9%), romano-catolici (3,69%), baptiști (2,3%) și reformați (1,04%). Pentru 2,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. "Culoarul Mureșului" și "Poiana Ruscă" au fost studiate sub aspect geografic și geontologic, din punct de vedere tectonic, unitatea de relief este una distinctă
Comuna Vețel, Hunedoara () [Corola-website/Science/310563_a_311892]
-
5,57%). Pentru 4,2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (43,03%), reformați (27,7%), romano-catolici (12,71%), greco-catolici (4,55%), penticostali (3,8%) și baptiști (2,86%). Pentru 4,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În ultimii ani, economia Marghitei s-a diversificat, combinând activitățile industriale cu cele comerciale. Orașul este pe locul doi în economia județului Bihor, după municipiul Oradea. Ramura de
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
etnie maghiară, cărora li s-a alăturat în cursul zilei un grup de enoriași baptiști, s-au adunat în fața Bisericii Reformate, pentru a-l susține pe Tőkés. În dimineața zilei de sâmbătă, 16 decembrie, circa 500 de credincioși reformați și baptiști conduși de pastorul Petre Dugulescu, s-au adunat la locuința lui Tőkés, unde au împiedicat ridicarea sa din casa parohială. În cursul zilei de 16 decembrie grupului de credincioși protestanți adunați în fața bisericii reformate din strada Timotei Cipariu din Timișoara
László Tőkés () [Corola-website/Science/300120_a_301449]
-
români (9,05%) și romi (2,37%). Pentru 4,76% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (76,64%), dar există și minorități de ortodocși (8,74%), reformați (5,81%) și baptiști (1,09%). Pentru 5,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul are trei cartiere: Bucin, Florilor și Revoluției. Pe lângă acestea, mai sunt zona de centru, precum și zonele locuite, foarte extinse, aflate la marginea acestor cartiere. O populație însemnată
Gheorgheni () [Corola-website/Science/297010_a_298339]
-
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,46%), dar există și minorități de reformați (6,99%), greco-catolici (5,91%), penticostali (3,71%), romano-catolici (2,81%), adventiști de ziua a șaptea (2,12%) și baptiști (1,21%). Pentru 6,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Coșteiu, Timiș () [Corola-website/Science/301353_a_302682]
-
316 erau greco-catolici, 22 romano-catolici, 7 reformați și 8 izraeliți. 1914: 366 locuitori 1920: 336 locuitori (323 români, 13 unguri), 71 de case 1930: 334 locuitori (330 români și 4 evrei); existau 322 greco-catolici, 7 ortodocși, 4 izraeliți și 1 baptist 1941: 348 locuitori (346 români,1 ungur și 1 de altă naționalitate); 342 erau greco-catolici, 5 ortodocși, 1 reformat. 1956: 363 locuitori 1966: 352 locuitori (351 români și unul de altă naționalitate) 1977: 354 locuitori români 1992: 327 locuitori (321români
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
greco-catolici, 5 ortodocși, 1 reformat. 1956: 363 locuitori 1966: 352 locuitori (351 români și unul de altă naționalitate) 1977: 354 locuitori români 1992: 327 locuitori (321români, 2 unguri și 4 țigani) din care 281 erau ortodocși, 1 reformat și 42 baptiști 2002: 264 locuitori 2011: 244 locuitori 2016: 107 case, 263 locuitori Bibliografie: Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, <nowiki>ISBN 978-606-914-017-8</nowiki>
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
de maghiari (8,7%) și romi (7,78%). Pentru 4,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,36%), dar există și minorități de reformați (9,06%), penticostali (3,84%), baptiști (2,89%) și greco-catolici (1,05%). Pentru 4,16% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Comuna Gilău, Cluj () [Corola-website/Science/300331_a_301660]
-
români (82,6%), cu o minoritate de romi (13,74%). Pentru 3,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,49%), dar există și minorități de evanghelici (3,61%) și baptiști (2,5%). Pentru 4,02% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Pârscov al județului Buzău și era formată din satele Măgura, Ciuta și Unguriu, având în total 2270
Comuna Măgura, Buzău () [Corola-website/Science/300828_a_302157]
-
prezentabile audiențelor largi decât fuseseră oricare din filmele realizate de Warhol că regizor. Aceste "filme târzii Warhol", care erau de fapt "filme Paul Morrissey", au lansat și un "actor Morrissey", Joe Dallesandro. Andy Warhol este înmormântat în St. John the Baptist Byzantine Catholic Cemetery, al catolicilor de riț bizantin, din sudul orașului Pittsburgh, Pennsylvania.
Andy Warhol () [Corola-website/Science/298174_a_299503]
-
electric. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 5.281 locuitori, dintre care 5.229 români, 32 țigani, 13 germani, 4 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 4.798 ortodocși, 454 greco-catolici, 11 romano-catolici, 7 luterani, 7 baptiști, 4 reformați ș.a. Biserica a fost construită din piatră și cărămidă între anii 1725-1758 pe cheltuiala episcopului greco-catolic Petru Pavel Aron de la Blaj. Edificiul a fost realizat în stil baroc, ca sursă de inspirație servind Biserica Iezuiților din Sibiu, la
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
preoții Racoviței să fi fost pregătiți și pe lângă mănăstirea brâncovenească de la Sâmbăta de Sus, unde a ființat o școală de pregătire a preoților. Alături de credincioșii ortodocși, în sat se întâlnesc și credincioși baptiști, cunoscuți mai ales sub numele de ""pocăiți "". Baptiștii își trag numele de la cuvintele grecești ""baptismos"" sau ""baptisis"", ceea ce înseamnă "cufundare" sau definește ori ce fel de spălare. Există diferite opinii cu privire la apariția cultului baptist pe plan mondial cât și pe teritoriul României. Istoricul Ioan Lupaș indică Anglia de la
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
în sat se întâlnesc și credincioși baptiști, cunoscuți mai ales sub numele de ""pocăiți "". Baptiștii își trag numele de la cuvintele grecești ""baptismos"" sau ""baptisis"", ceea ce înseamnă "cufundare" sau definește ori ce fel de spălare. Există diferite opinii cu privire la apariția cultului baptist pe plan mondial cât și pe teritoriul României. Istoricul Ioan Lupaș indică Anglia de la începutul secolului al XVII-lea, în timp ce S.Stanca face trimitere în Elveția la Samuel Henric Frölich. G.Krauss menționează prezența baptiștilor pe teritoriul Transilvaniei, la Vinț
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
diferite opinii cu privire la apariția cultului baptist pe plan mondial cât și pe teritoriul României. Istoricul Ioan Lupaș indică Anglia de la începutul secolului al XVII-lea, în timp ce S.Stanca face trimitere în Elveția la Samuel Henric Frölich. G.Krauss menționează prezența baptiștilor pe teritoriul Transilvaniei, la Vinț, încă din anul 1623, pe cât timp alți autori indică anul 1865 sau 1888. Organizați în comunități religioase proprii și recunoscuți prin Ordinul nr. 77092 din 2 noiembrie 1905 al Ministerului de culte și instrucțiune publică
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
teritoriul Transilvaniei, la Vinț, încă din anul 1623, pe cât timp alți autori indică anul 1865 sau 1888. Organizați în comunități religioase proprii și recunoscuți prin Ordinul nr. 77092 din 2 noiembrie 1905 al Ministerului de culte și instrucțiune publică maghiar, baptiștii ardeleni s-au afiliat în anul 1920 la "Uniunea comunităților baptiste", cu sediul în București. Un document oficial din anul 1942, consemnează că în Racovița, prima "Asociație baptistă" a luat ființă în anul 1918 cu aproximativ 10 membri, numărul acestora
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
1921 se înregistrează la Oficiul parohial Racovița primele declarații de trecere de la religia greco-catolică la cea baptistă a următorilor: Ana și Gheorghe Foarcoș, Iosif și Ana Foarcoș, Ana și Gheorghe Crișan, Maria Bobanga, Eva Stoica. Doi ani mai târziu, "Premergătorul baptiștilor din Arad", comunică Oficiului parohial primirea celor opt în sânul noii comunități religioase. Potrivit tradiției orale, Gheorghe Foarcoș, ca fost emigrant în America, întreținea legături strânse cu "Misiunea baptistă americană", fapt reflectat și în presa vremii. Începând cu anul 1923
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
celor opt în sânul noii comunități religioase. Potrivit tradiției orale, Gheorghe Foarcoș, ca fost emigrant în America, întreținea legături strânse cu "Misiunea baptistă americană", fapt reflectat și în presa vremii. Începând cu anul 1923, printr-un ordin ministerial, practicarea cultului baptist în sat a fost interzisă, pe considerentul că adepții acestuia nu posedau autorizația legală de funcționare. La data de 14 martie 1924, parohul local sesiza Ministerul cultelor că baptiștii racoviceni nesocotesc ordinul dat și continuă să-și desfășoare activitatea. În urma
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
vremii. Începând cu anul 1923, printr-un ordin ministerial, practicarea cultului baptist în sat a fost interzisă, pe considerentul că adepții acestuia nu posedau autorizația legală de funcționare. La data de 14 martie 1924, parohul local sesiza Ministerul cultelor că baptiștii racoviceni nesocotesc ordinul dat și continuă să-și desfășoare activitatea. În urma recunoașterii oficiale a cultului baptist prin Legea cultelor din 1928, baptiștii și-au construit actuala biserică din "Hudița Piștii". În 1930 numărul baptiștilor era de 69, în 1932 de
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
nu posedau autorizația legală de funcționare. La data de 14 martie 1924, parohul local sesiza Ministerul cultelor că baptiștii racoviceni nesocotesc ordinul dat și continuă să-și desfășoare activitatea. În urma recunoașterii oficiale a cultului baptist prin Legea cultelor din 1928, baptiștii și-au construit actuala biserică din "Hudița Piștii". În 1930 numărul baptiștilor era de 69, în 1932 de 68 iar în 1940 aceștia erau reprezentați de 31 de familii. Un decret promulgat de mareșalul Ion Antonescu în 1943, a interzis
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
parohul local sesiza Ministerul cultelor că baptiștii racoviceni nesocotesc ordinul dat și continuă să-și desfășoare activitatea. În urma recunoașterii oficiale a cultului baptist prin Legea cultelor din 1928, baptiștii și-au construit actuala biserică din "Hudița Piștii". În 1930 numărul baptiștilor era de 69, în 1932 de 68 iar în 1940 aceștia erau reprezentați de 31 de familii. Un decret promulgat de mareșalul Ion Antonescu în 1943, a interzis din nou practicarea cultului baptist pe întreg cuprinsul țării, comunităților baptiste confiscându
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
biserică din "Hudița Piștii". În 1930 numărul baptiștilor era de 69, în 1932 de 68 iar în 1940 aceștia erau reprezentați de 31 de familii. Un decret promulgat de mareșalul Ion Antonescu în 1943, a interzis din nou practicarea cultului baptist pe întreg cuprinsul țării, comunităților baptiste confiscându-li-se averile și sigilându-li-se bisericile. Ca urmare, baptiștilor racoviceni li s-au confiscat și înstrăinat toate instrumentele muzicale care formau fanfara comunității, înființată și condusă de către Iosif Stoica. Monografii: Lucrări
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
aceștia erau reprezentați de 31 de familii. Un decret promulgat de mareșalul Ion Antonescu în 1943, a interzis din nou practicarea cultului baptist pe întreg cuprinsul țării, comunităților baptiste confiscându-li-se averile și sigilându-li-se bisericile. Ca urmare, baptiștilor racoviceni li s-au confiscat și înstrăinat toate instrumentele muzicale care formau fanfara comunității, înființată și condusă de către Iosif Stoica. Monografii: Lucrări speciale și generale: Arhive:
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
În anul 2002 s-a efectuat o analiză statistică ce indică: - structura etnică a localității era majoritar românească. In afară de români mai sunt: 1rom, 1 maghiar și 1 polonez; - structura religioasă: 4 romano-catolici, 2 reformați, 13 penticostali, 1 greco-catolic, 10 baptiști, 30 aventiști de ziua a șaptea, 1 unitarian, 9 creștini după Evanghelie, 57 evangheliști, 1 nedeclarat iar restul până la 9245 locuitori erau ortodocși. Ministerul Culturii și Cultelor, Institutul Național al Monumentelor Istorice a declarat ca monumente istorice mai multe case
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]