512 matches
-
poziția favorizantă fie față de text, fie față de alte componente ale spectacolului”. În concordanță cu aceste principii sunt analizate spectacole atât cu piese românești, contemporane și clasice, aparținând lui Titus Popovici, Paul Everac, Horia Lovinescu, D. R. Popescu, Paul Anghel, Aurel Baranga, Teodor Mazilu ori lui I. L. Caragiale, Lucian Blaga ș.a., cât și cu piese de Eugen Ionescu, Friedrich Dürrenmatt, A. P. Cehov, A. N. Ostrovski, Bertolt Brecht, Luigi Pirandello, Arthur Miller ș.a. Cronici ale unor spectacole, integrate însă unui mult mai larg
STRIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289982_a_291311]
-
postfață Sorin Arghir, București, 1957; Rădăcinile sunt amare, I-V, București, 1958-1959; ed. (Vântul și ploaia), I-III, București, 1969; Clopote și struguri, București,1960; Printre stele, București, 1960; Carul de foc, București, 1960; Darie, București, 1960; Costandina, pref. Aurel Baranga, București, 1962; Jocul cu moartea, București, 1962; ed. pref. Aureliu Goci, București, 1994; Versuri, pref. Radu Popescu, București, 1962; Pădurea nebună, București, 1963; Ce mult te-am iubit, București, 1968; Șatra, București, 1968; Cântec șoptit, București, 1970; Pagini alese, I-
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
în 1997-1998 și din 2001 funcționează și ca prodecan. În iulie 1998 este numită membru în Consiliul Național al Audiovizualului. Debutează în 1965, la „Contemporanul”, cu un articol despre dramaturgia lui G. Călinescu, iar editorial cu monografia Destin teatral - Aurel Baranga, apărută în 1986. Anterior realizase câteva antologii tematice: Misiunea scriitorului contemporan (1974), Geo Bogza interpretat de....(1976), Cumpăna cuvântului (1939-1945), cuprinzând „mărturii ale conștiinței românești în anii celui de-al doilea război mondial” (1977, în colaborare cu George Ivașcu), Discursuri
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
în „Contemporanul” (1961-1972) și în „România literară” cronica radio-tv (rubrica „Tele-glose”, 1972), apoi, vreme de douăzeci și cinci de ani, cronica radio, semnată până în 1990 cu pseudonimul Ioana Mălin. În volumul de debut T. cerceteză și interpretează viața și opera lui Aurel Baranga, cel mai aplaudat autor de comedii din deceniile al șaselea-al optulea din secolul trecut. Într-o interesantă investigație se relevă tentativa de trucare a autobiografiei literare, întreprinsă de dramaturg cu privire la activitatea sa dinainte de apariția comediei Mielul turbat, piesă care
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
Alcătuită după tipar universitar (cu repere bibliografice, microantologie ilustrativă și studiu de caz), lucrarea e un punct de pornire util pentru cei interesați de retorica comportamentului în paralel cu schimbările din manifestările literar-culturale ale fiecărei epoci. SCRIERI: Destin teatral - Aurel Baranga, București, 1986; Proiecte universitare, București, 2001; Breviar de retorică, București, 2002. Antologii: Misiunea scriitorului contemporan. Idei și atitudini literare, introd. edit., București, 1974; Geo Bogza interpretat de..., pref. edit., București, 1976; Cumpăna cuvântului (1939-1945). Mărturii ale conștiinței românești în anii
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
O antologie a demnității, CNT, 1978, 3; Al. A. Philippide, O carte document. Stabilitate și continuitate, LCF, 1978, 3; Nicolae Manolescu, Patriotismul la Academie, RL, 1980, 23; Șerban Cioculescu, Oratorie academică, RL, 1980, 24; Zaciu, Lancea, 63-68; Nicolae Manolescu, Paradoxul Baranga, RL, 1986, 24; George Muntean, Lirica lui Al. Philippide, CNT, 1987, 2; Dan Croitoru, Ipostaze ale spiritualității, RL, 1999, 44; Dan C. Mihăilescu, „Zece pași către România”, „22”, 2000, 9; Marius Chivu, „Proiecte universitare”, OC, 2001, 99; Dan C. Mihăilescu
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
impuse politic, ale artei de propagandă, pe coordonatele realismului socialist. Limitele talentului dramaturgic sunt vădite și, deși recurge la un instrumentar adecvat, bine cunoscut și bine rodat de la Victor Eftimiu, Tudor Mușatescu, A. de Herz ori Mihail Sebastian până la Aurel Baranga sau Al. Mirodan, rezultatul rămâne modest: un teatru cel mult agreabil, docil-convențional în formulele epocii și care a trecut rapid în uitare. De fapt, plierea la exigențele factorului politic s-a manifestat ceva mai târziu, după 1948. Piesa de debut
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
Ungureanu, București, 2000; Rumunske i druge pesme [Cântece românești, și altele] îngr. și tr. Petru Cârdu, Vârșeț, 2002; Opera poetică, I-II, tr. Ioan Flora, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: [Vasko Popa], „Lumina”, 1985, 7-9 (semnează Alexandăr Petrov, Charles Simici, Aurel Baranga, Geo Bogza, Gellu Naum, Marin Sorescu, Alain Bosquet, Jean-Pierre Faye ș.a); [Vasko Popa], „Lumina”, 1987, 7 (semnează Simeon Lăzăreanu, Octavio Paz, Branko Mijkovici, Edoardo Sanguineti, Weöres Sandor, Tadeusz Rozewicz, Eugénio de Andrade, Gerald Bissinger, Paul Wiens, Eva Strittmatter, Ioan
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
Buhov, Povestiri umoristice, pref. Sergiu Fărcășanu, București, 1964; Holger Pukk, Tu știi cum să te porți?, București, 1965 (în colaborare cu Ștefan Topală); O. Sekora, Cățelul zburător, București, 1965 (în colaborare cu Theodor Holban). Repere bibliografice: Piru, Panorama, 167-168; Aurel Baranga, Alecu Popovici sau Triumful modestiei, SPM, 1972, 75; Marius Robescu, Scufița cu trei iezi, RL, 1973, 18; Amza Săceanu, Fața văzută și nevăzută a teatrului, București, 1974, 226-233; Aurel Bădescu, Teatrul tinerei generații, CNT, 1975, 13; Ștefan Iureș, Poveștile de
POPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288970_a_290299]
-
literatura sovietică de specialitate”. Este editată de Academia RPR, Institutul de Studii Româno-Sovietic, în colaborare cu Consiliul General ARLUS și cu Ministerul Învățământului și Culturii. De la numărul 3/1960 din comitetul de redacție fac parte Radu Beligan (redactor responsabil), Aurel Baranga, Simion Alterescu, Margareta Bărbuță, Dumitru Ganciu ș.a. Conținând studii și articole traduse din presa sovietică, referitoare la teatru și film, publicația oferă un material prețios celui interesat să studieze influența sovietică asupra teatrului și filmului românesc din epocă și prezintă
PROBLEME DE TEATRU SI CINEMATOGRAFIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289028_a_290357]
-
1945; Neagu Beagu Cotoiagu, București, 1945; Luluța Pămpărluța, București, 1947; Marinică Mănâncătot, București, 1947; Napoleon fugea repede, București, 1947; Paiațe, București, 1947; Un balon râdea în poartă, București, 1968; Un creion pe stadioane, București, 1968; Din fotoliul 13, pref. Aurel Baranga, București, 1969; Un catâr binecrescut, pref. Aurel Martin, București, 1970; Fotbal cu pâine, București, 1971. Traduceri: Marcelle Tinayre, Madame de Pompadour, București, 1945. Repere bibliografice: Dan Petrașincu, „Sunt soldat și călăreț”, DMN, 1937, 10 858; G. Călinescu, „Sunt soldat și
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
de Woestijne, Erich Kästner, René Guénon, E.A. Poe, semnate de Victor Valeriu Martinescu, și traduceri din D.H. Lawrence, Ortega y Gasset, Lautréamont, André Malraux (un roman transpus sub titlul Nădejdea, începând cu numărul 36/1936). Alți colaboratori: Oscar Lemnaru, Aurel Baranga, Silvian Iosifescu, Matei Socor, Ion Călugăru, Sergiu Dan, I. Peltz, Octav Șuluțiu și avangardiștii Gherasim Luca, Paul Păun, D. Trost. T.H.
REPORTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289174_a_290503]
-
impus să scriu exclusiv piese de teatru.” Că scriitorul nu își exagera cu nimic situația tragică o dovedește parcurgerea stenogramei unei discuții purtate în 1952 cu câțiva „protectori” ai săi - Ion Vitner, Mihai Novicov, Nicolae Moraru, Silvian Iosifescu și Aurel Baranga - pe marginea celei mai recente comenzi literare a autorităților: constrâns, cu prilejul centenarului Caragiale, să producă o biografie dramatizată a scriitorului, P. este chemat să-și justifice obiectivitatea demersului reconstructiv în fața unui Aurel Baranga, care îi pretinde imperativ ca figura
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Nicolae Moraru, Silvian Iosifescu și Aurel Baranga - pe marginea celei mai recente comenzi literare a autorităților: constrâns, cu prilejul centenarului Caragiale, să producă o biografie dramatizată a scriitorului, P. este chemat să-și justifice obiectivitatea demersului reconstructiv în fața unui Aurel Baranga, care îi pretinde imperativ ca figura lui Caragiale să corespundă „articolului de fond din «Scânteia»”, precum și a unui Mihai Novicov, în opinia căruia personalitatea creatoare a marelui dramaturg își atinge zenitul în scrierea 1907 - Din primăvară până-n toamnă, unde „Caragiale
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
dogmatică, stalinistă a regimului totalitar comunist. A publicat volume de critică și ideologie literară, însemnări de călătorie, de proză scurtă și roman, a scris câteva piese de teatru, dintre care cea mai cunoscută este Pentru fericirea poporului, semnată împreună cu Aurel Baranga (1951; Premiul de Stat). A avut o masivă prezență publicistică, prin articole de ideologie și comentarii literare, jurnalistică politică etc., colaborând - după debutul din 1935 la „Vitrina” - la „Păreri libere”, „Criza”, „Atlas” ș.a. A folosit pseudonimul Andrei Vălescu. A făcut
MORARU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
impregnată de jargon stalinist, jdanovist, cu multe „considerații” rizibile. Contribuțiile așa-zis analitice și eseistice ale lui M. nu-și au, de fapt, locul în istoria criticii literare românești. Promovată propagandistic, piesa Pentru fericirea poporului, alcătuită în colaborare cu Aurel Baranga și republicată într-o versiune definitivă sub titlul Anii negri (1958), încearcă reconstituirea unor aspecte ale societății românești de la sfârșitul anilor ’30, în special activitatea clandestină a comuniștilor și reprimarea acesteia de oficialitățile vremii. Piesa se încheie cu procesul unui
MORARU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
Ilare sunt mai cu seamă secvențele de „ședință de partid”, desigur romanțate. SCRIERI: Vremuri noi - țară nouă, București, 1946; Iugoslavia azi, București, 1946; Realismul în literatură, București, 1948; Studii și eseuri, București, 1950; Pentru fericirea poporului (în colaborare cu Aurel Baranga), București, 1951; ed. (Anii negri), București, 1958; Prin Republica Sovietică Socialistă Belorusă. Din țara constructorilor comunismului, București, 1953; Prin țara vulturilor. Note de drum, București, 1957; În lumea contrastelor. Jurnal de călătorie în America de Sud, București, 1958; Estetica în școlile de
MORARU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
București, 1953; Prin țara vulturilor. Note de drum, București, 1957; În lumea contrastelor. Jurnal de călătorie în America de Sud, București, 1958; Estetica în școlile de învățământ superior din RPR, Moscova, 1963; Conștiințe curate, București, 1972; Scurtcircuit, București, 1983. Repere bibliografice: Aurel Baranga, Realism în artă, „Revista literară”, 1947, 23; Margareta Bărbuță, Poemul luptei comuniștilor, CNT, 1958, 37; Mihnea Gheorghiu, „Anii negri”, GL, 1958, 41; Traian Liviu Birăescu, „Anii negri”, O, 1958, 10; Nicolae Velea, „În lumea contrastelor”, GL, 1958, 51; Mircea Iorgulescu
MORARU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
anii ’70. Lucrează ca redactor la o serie de publicații militare: „Imagini militare” (1952-1954), „Viața militară” (1954-1958, 1960-1970), „Înainte” (1971-1980), „Revista gărzilor patriotice” (1980-1984) și ca secretar de redacție la Editura Militară (1958-1960). P. face parte dintre cei câțiva (Aurel Baranga, N. Țațomir, Nina Cassian, Marcel Breslașu, Stelian Filip) care au scris fabule în ultima jumătate de secol XX. În volumul Ventuze (1977) figurația alegorică nu mai este animalieră, ci sunt puse să dialogheze baionete, ranițe, gloanțe, cătări, flinte, pistoale, centuri
POP-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288891_a_290220]
-
str. Speranței 26. 863. Bordescu Alexandru și Elenă, 8 apartamente, București, str. Justinian 19, str. G-ral Angelescu 2, str. Gr. Alexandrescu 84, str. Povernei 36, str. Radu Vodă 9. 864. Blauer Saly, 5 apartamente, București, str. Popa Rusu 11. 865. Baranga Virginia, 4 apartamente, București, str. Icoanei 52. 866. Banu Niță, 3 apartamente, București, calea Călărașilor 226. 867. Bratulescu C. Radu, 10 apartamente, București, str. Toamnei 13, Bd. 6 Martie 43, cap. Gh. Buruiana 19. 868. Bogorian A., 8 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Cu toate că „lanțurile robiei fasciste” fuseseră înlăturate, redacția consideră că „lupta pentru cucerirea drepturilor și respectarea obligațiilor într-un regim de reală democrație abia începe”. Rubrici: „Cronica literară” (susținută de Miron Radu Paraschivescu), „Semne la orizont” (Ovid S. Crohmălniceanu), „Calendar” (Aurel Baranga), „Cronica ideilor”, „Cronica socială”, „Probleme de literatură contemporană”. Discursul estetic se diluează pe parcurs, apropiindu-se de retorica triumfalistă ce prefigurează proletcultismul. De altfel, O. prezintă o radiografie a tranziției de la estetica avangardistă, suprarealistă, la expresia de tip realist-socialist. Redactorul
ORIZONT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288579_a_289908]
-
Simion dă binețe tractoarelor (1948), Ciotul (1950). Comedia într-un act Îngerul din butoi și reconstituirea istorică într-un act Moș Ion Roată (1948) sunt tentative derizorii de pătrundere între autorii care asigurau dramaturgia „originală” a momentului. Colaborarea cu Aurel Baranga la scrierea piesei de teatru Inimi fără hotare se plasează în zona aceluiași minorat valoric. În această etapă proletcultistă se înscrie și miniantologia de „versuri populare” Plugarii cântă Republica Populară (1948), pe care „culegătorul” o prefațează ditirambic. După o tăcere
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
Mihai Eminescu, Stihi, Moscova, 1950 (în colaborare), Stihi, Moscova, 1958 (în colaborare cu I. Mirimski), Luceafer, Chișinău, 1962, Poezii - Stihi, ed. bilingvă, pref. Aurel Martin, București, 1981; Rumânskie rasskazî, Moscova, 1952 (în colaborare cu E. S. Pokramovici); Nicolae Moraru, Aurel Baranga, Za sceastie naroda, Moscova, 1953; Alexandru Stănescu (Sahia), Izbrannoe, Moscova, 1953; Remus Luca, Ana Nuku, Moscova, 1956; Zaharia Stancu, Bosoi, Moscova, 1958, Prostâe stihi, Moscova, 1980; Eugen Barbu, Severnoe șosse, Moscova, 1962; Mihail Sadoveanu, Mitria Kokor, Moscova, 1964, Mesto gde
KOJEVNIKOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287720_a_289049]
-
Îndeobște de Aurel Cleja și Victor Russu. Săptămânal apare, apoi, cunoscutul Supliment de Duminică girat de Sergiu Fărcășan, unde publică doar numele verificate, de notorietate și perspectivă: Maria Banuș, Ada Gregorian, Lucia Demetrius, Elisabeta Luca, Petru Dumitriu, Dan Deșliu, Aurel Baranga, Traian Șelmaru, (cronica teatrală), Veronica Porumbacu și alți câțiva. Iată, de pildă, ce conținea primul Supliment de Duminică 9 (dedicat, se-nțelege, planului economic al anului): Maria Banuș (Planul, scriitorii și o istorioară), Sergiu Fărcășan (Brigada cântă pe mai multe
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a secțiunilor S.S. din R.P.R. Au fost constituite secțiile de: Poezie, Proză, Teatru, Satiră, Critică literară, Traduceri și Literatură pentru copii. Cu acelaș prilej s-a procedat la alegerea secretarilor de secții, respectiv: Maria Banuș, Liviu Bratoloveanu, Mihai Davidoglu, Aurel Baranga, V. Mândra, Vera Călin și Vladimir Cavarnali. O secție de importanță deosebită este aceea care va avea a se ocupa de Începători. Secretariatul acestei secții a fost Încredințat d-lui Geo Dumitrescu”. La scurtă vreme de la alegerea sa În fruntea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]