741 matches
-
prima dată la Frankfurt, în 1922. Opera are două personaje, soțiile anterioare al Prințului fiind personaje mute, iar prologul în proză a povestitorului deseori este exclus din reprezentări. Rolul lui Barbă-Albastră este interpretat de bași sau bas-baritoni (nefiind excluși nici baritoni). Judit, în original, este mezzosoprană sau soprană (rareori soprană dramatică). Amintirea soțiilor moarte ale Prințului sunt reprezentate de un cor ascuns. Acțiunea operei se petrece „în vremuri de legendă", în castelul Prințului Barbă-Albastră. De fapt împrejurimile și timpul acțiunii nu
Castelul Prințului Barbă-Albastră () [Corola-website/Science/332027_a_333356]
-
de soprană, ca solistă la teatrul Muzical Galați, unde a debutat cu rolul Gilda, din opera Rigoletto de Verdi, urmat la mică distanță, de rolul Violetta din opera La Traviata, aparținând aceluiași compozitor. Și-a perfecționat arta de canto, alături de baritonul Mircea Bezetti, care, ulterior, i-a devenit și soț. Anul 1966, luna mai a fost cel în care a fost admisă, prin concurs, la Opera Română din București, unde a activat ca prim-solistă, până în anul 1991, când s-a
Victoria Bezetti (soprană) () [Corola-website/Science/330366_a_331695]
-
precum și în China, unde a efectuat o serie de concerte la Beijing, Nanking și alte orașe chineze. A colaborat cu o trupă italiana, împreună cu care a efectuat 10 concerte cu opera La traviata de G. Verdi, în Germania, iar împreună cu baritonul Mircea Bezetti și soprana Mihaela Dinu, a cântat la Salonul Omagial Eminescu, în Franța (anul 2000). Cariera de excepție a sopranei Victoria Bezetti a fost recunoscută prin premii și distincții naționale și internaționale: W. A. Mozart: G. Verdi: G. Puccini
Victoria Bezetti (soprană) () [Corola-website/Science/330366_a_331695]
-
secțiunea "Cel mai bun album folk". Nicu Alifantis - voce, chitare acustice, dobro, ukulele, kazoo Berti Barbera - muzicuță și percuții Mihai Neniță - vioară Adrian Flautistu - contrabass Marcel Moldovan - tobe și percuții Mediana Vlad - soprană de coloratură Mircea Ciurez - tenor Virgil Ianțu - bariton (și aranjamente vocale) Bogdan Tudor - bass Site web oficial
Cântece de șemineu () [Corola-website/Science/321771_a_323100]
-
o casă de pe strada Prunului nr. 1 (care mai există și astăzi). Totuși, cei trei frați (Ciprian, Ștefan și Mărioara) veneau în vacanțele de vară la Stupca. Ciprian cânta la vioară, Mărioara la pian, iar Ștefan avea o voce de bariton. Când sosea în sat, Ciprian se ducea la bordeiele țiganilor lăutari, cântând împreună cu ei. Fiind președinte al societății Arboroasa, a fost acuzat de autoritățile austro-ungare din Bucovina de "înaltă trădare". El a fost arestat la 18 noiembrie 1877 la Stupca
Casa memorială „Ciprian Porumbescu” () [Corola-website/Science/320897_a_322226]
-
menționa , Vic Chesnut, Dick Dale, Jimi Hendrix, Artie Shaw, Neil Young, Eddie Vedder, Christofer Drew, George Harrison, Paul McCartney, George Benson și Brian May. Esistă patru tipuri de de ukulele: Cele patru dimensiuni ale ukulelelor sunt: soprana, concert, tenor și bariton. De asemenea, s-au construit și ukulele sopraninos și ukulele-bas, care va fi sfârșitul spectrului în dimensiune. De asemenea s-au construit versiuni electrice și electro. Ukulele soprano, numit standard în Hawaii, este cel mai mic și este ukulele cel
Ukulele () [Corola-website/Science/325743_a_327072]
-
Ukulele soprano, numit standard în Hawaii, este cel mai mic și este ukulele cel original. În anii 1920 a fost dezvoltat un ukulele concert, cu dimensiuni puțin mai mari și sunet mai grav. În anii '40 a fost creat modelul bariton. Acordarea standard pentru ukelelele soprano, concert și tenor este în C, adică g'c'e'a ". Uneori coardă g esta acordată într-o octava mai înaltă, în timp ce alții preferă coardă g o octava mai jos. Ukulelele bariton este, de obicei
Ukulele () [Corola-website/Science/325743_a_327072]
-
fost creat modelul bariton. Acordarea standard pentru ukelelele soprano, concert și tenor este în C, adică g'c'e'a ". Uneori coardă g esta acordată într-o octava mai înaltă, în timp ce alții preferă coardă g o octava mai jos. Ukulelele bariton este, de obicei, acordat d g b e'. Un alt tip de acordare utilizată pentru ukulele este acordul soprano D: a' d' f# b'. Acest lucru da un ton dulce în ukulelele mai mici. Acestea sunt acorduri utilizate în muzică
Ukulele () [Corola-website/Science/325743_a_327072]
-
veți hotărî dumneavoastră, cititorii. Am avut șansa să vin pe lume într-o familie de oameni de artă: tatăl meu, muzician amator, baritone în corul bisericii, iar mama soprană în același cor. Părinții mei erau oameni de cultură; fratele tatei - bariton la opera din Brașov. Ceilalți doi unchi ai mei pictori, elevi ai marelui Grigorescu: unul portretist, celălalt peisagist. Vărul meu mai mic, pianist la Opera din Timișoara. Eu? Artist, având câte puțin de la toți. Nu mă consider un intelectual, ci
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
(n 14 decembrie 1969, Pescara, Italia) este un bass/bariton. Momentan, locuiește la Paris. D'Arcangelo și-a început studiile în anul 1985, la conservatorul Luisa D'Annuncio din Pescara. După aceea, a studiat la Bologna. Din 1989 până în 1991 a participat la "Concorso Internazionale Toți Dal Monte" la Treviso
Ildebrando D'Arcangelo () [Corola-website/Science/310214_a_311543]
-
Liceul „Andrei Șaguna”, din Brașov. În acest oraș a studiat, în paralel, pianul și canto. După un an și jumătate s-a mutat la Cluj, fiind sprijinit de o rudă apropiată a tatălui său. La Cluj a studiat canto cu baritonul Iacobi. Actrița Daia Nicoară Andron l-a înscris la școala de muzică. Cu rezultate foarte bune la învățătură, s-a mutat la Școala de Muzică din București. După terminarea liceului, tânărul Octavian ar fi dorit să urmeze Facultatea de Medicină
Octavian Naghiu () [Corola-website/Science/334040_a_335369]
-
(n. 2 iunie 1930, Vânju Mare, județul Mehedinți (interbelic) - d. 30 august 2015) a fost un bariton român. Dan Iordăchescu s-a născut în orașul Vânju Mare având o descendentă moldoveneasca. A absolvit Facultatea de Teatru din Iași (1948-49), apoi Conservatorul de Muzică "Ciprian Porumbescu" din București (1952-56); aici a fost îndrumat de o elită a pedagogiei
Dan Iordăchescu () [Corola-website/Science/312621_a_313950]
-
de spectacole, partener în spectacolul Tosca i-a fost reputatul Muslim Magomaev, care evolua în rolul lui "Scapia". Magomaev declară că nu mai cunoscuse o mai bună interpretă a rolului titularar. Când era invitat să evolueze în rolul "Scarpia", marele bariton întotdeauna punea condiția ca în rolul Toscăi să fie invitată Maria Bieșu. Vorbind despre soprana moldoveancă, Muslim face trimiteri la vocile "Mariei Callas" și "Renata Tebaldi", afirmând că glasul Mariei este cu adevărat italian. În 1965 Maria Bieșu este invitată
Maria Bieșu () [Corola-website/Science/307016_a_308345]
-
Robert Ursache (8, 12-14) Clape: Ana-Maria Teodorescu (8-17), Emilia Teodorescu (16-21), Sergiu Mitrofan (6), Adrian Stoenescu (7), Sorin Voinea (4, 5), Mihai Ardelean (18-21) Tobe/percuție: Andrei Ilie (2, 4, 7-21), Ovidiu Condrea (6), Vali Potra (5) Denis Sedov (Rusia) - bariton (14) Ioan Gyuri Păscu - voce (7) Trond Holter (Norvegia, ) - chitară (7) David Munoz (Spania) - chitară (6)
Mozart Rocks () [Corola-website/Science/333968_a_335297]
-
eternă, la Teatrul Constanzi. O curiozitate notabilă a plutit în jurul acestei opere a cărei pregătire a fost atât de lungă și problematică. Țoșca a fost soprana română Hariclea Darclée, Cavaradossi a fost tenorul Emilio De Marchi iar Scarpia a fost baritonul Eugenio Giraldoni. Dirijorul a fost Leopoldo Mugnone. În public s-au aflat și Regina Margherita, prim-ministrul Pelloux și multi compozitori, printre care Pietro Mascagni, Francesco Cilea, Franchetti și Sgambati. Succesul a fost răsunător, chiar dacă diferența dintre atmosferă din Țoșca
Tosca () [Corola-website/Science/307631_a_308960]
-
regizat de Marina Emandi Tiron, având scenografia realizată de Dumitru Popescu și coregrafia de Ștefan Gheorghe. Distribuția operei era următoarea: Simona Suhai (Domnișoara Christina, balerină/recitatoare), Elena Gaja (Doamna Moscu, contralto), Diana Matei (Diana Papp) (Simina, soprană), Costică Gâdea (Egor, bariton), Vasile Tcaciuc (Nazarie, bas), Alexandru Serac (Doctorul, tenor). Opera lui Șerban Nichifor este structurată în două acte, actul I având cinci scene, iar actul II trei scene. Există zece inserții de film pe cortină și pe pereții încăperilor. Compozitorul a
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
fost José Ramón Encinar, iar autorii scenografiei și coregrafiei au fost Francisco Nieva și respectiv Pedro Berdäyes. Distribuția operei era următoarea: Victoria Livengood (Christina, soprană), Francesc Garrigosa (Egor, tenor), Francisc Bas (Radu, tenor), Pilar Jurado (Simina, soprană), Louis Otez (Nazarie, bariton), Sylvie Sullé (Sanda, contralto), Maria José Suarez (d-na Moscu, mezzosoprană). Opera lui Luis de Pablo este structurată în trei acte; fiecare act începe cu o introducere, iar scenele sunt separate între ele prin intermedii. Punctul de plecare al compozitorului
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
(n. 2 iulie 1939 - d. 17 august 1973) a fost un cântăreț bariton și coreograf american. Williams este cunoscut ca fiind unul din membrii fondatori și solistul vocal original al trupei The Temptations. Alături de David Ruffin, Otis Williams, Eddie Kendricks și Melvin Franklin, Williams a fost membru al formației în cea mai de
Paul Williams () [Corola-website/Science/320293_a_321622]
-
corale, deși a contiunuat să scrie și lied. Multe dintre lucrările sale nu au fost publicate, dar manuscrise și copii circulau între prietenii și admiratorii săi. La începutul anului 1817, Schober i-a făcut cunoștință cu Johann Michael Vogl, un bariton promițător. Vogl, pentru care Schubert a compus multe lieduri, a devenit unul dintre cei mai importanți partizan al lui Schubert în cercurile muzicale vieneze. Schubert și-a petrecut vara anului 1818 predând muzică familie contelui Johann Karl Esterházy în Zseliz
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
de sorginte bizantină, să o decanteze de influențele temperate ale intonației instrumentale, reactualizând modalismul”". Tot la Arad, pune bazele unui alt cor de prestigiu ”Armonia”, cor care activează și astăzi la catedrala veche a orașului. Avea o voce fermecătoare de bariton, amplă, voce pe care, după pensionare, o va închina stranei noii Catedrale Mitropolitane din Timișoara. La Timișoara, din anul 1938, a condus și Școala de cântăreți bisericești a proaspetei Episcopii. La 27 aprilie 1947, în drum spre casă, în tramvai
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
schimbat și numele de familie din Bulsara în Mercury. Considerat ca fiind unul din cei mai buni căntăreți din toate timpurile, Freddie Mercury avea o voce deosebită și distinctivă, incluzând un ambitus de 4 octave. Deși vorbea pe tonalități de bariton, el cânta majoritatea melodiilor ca tenor. Soprana spaniolă Montserrat Caballé, cu care Mercury a înregistrat un album, a spus că „diferența dintre Freddie și toți ceilalți căntăreți rock este vocea”. Mercury a compus zece melodii din cele șaptesprezece de pe albumul
Freddie Mercury () [Corola-website/Science/297131_a_298460]
-
vârstă fragedă. A cântat în corul bisericii de la cinci ani, și participă la slujbe alături de fratele și sora sa sub numele de Bailey Trio. La Jefferson High School, s-a alăturat corului școlii și a studiat pianul. Fiind unul dintre baritoni, Roșe a început să-și dezvolte diferite tonalități ale vocii în timpul repetițiilor alături de cor pentru a-și deruta profesorul. În cele din urmă a creat o formație alături de prietenii săi, printre care se află și Jeff Isbell, cunoscut ulterior că
Axl Rose () [Corola-website/Science/320763_a_322092]
-
șosele. Mama lui Pericle, Despina (Despa) Caragiani (măritată Papahagi) a fost soră cu junimistul Ioan D. Caragiani și cu Alexandru Caragiani, tatăl primei femei românce pilot, Elena Caragiani-Stoienescu. S-a căsătorit cu Marica Magiari, sora traducătorului Mihail Magiari și a baritonului Grigore Magiari - cel care a înființat grupul de operă din Iași. Pericle și Marica au avut mai multi copii, dintre care s-au ridicat numai trei: Teja Papahagi - cunoscut ca Directorul Spitalului din comuna Domnești, Argeș, Elena Demmer (Dumitrescu) - doctor
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
Acesta era instalator inițial într-un mic orășel din Preganziol și își oferea serviciile în schimbul timpului petrecut pe scenă de Michael. Bunicul lui a fost cel care i-a plătit cursuri de canto. Unul dintre profesorii lui Michael a fost , baritonul operei. Bunicul din partea mamei nu a încetat niciodată să aibă încredere că într-o zi nepotul lui va deveni cunoscut. Bunica din partea mamei, Iolanda (née Moscone), era de asemena originară din Italia, din Villa Santa Lucia degli Abruzzi. Și tatăl
Michael Bublé () [Corola-website/Science/311252_a_312581]
-
după absolvirea Liceului "„N. Bălcescu”," până în 1972, a fost student la secția Profesori de Muzică a Conservatorului "„George Enescu”" din Iași, iar din 1972 până în 1976, a fost student la secția Canto clasic, unde a studiat cu maestrul Visarion Huțu, bariton, prim - solist la "Opera Română" din Iași. În 1974, a susținut primul său recital vocal, la Sala de Concerte a Conservatorului ""George Enescu"," fiind acompaniat la pian de maestrul Ioan Welt. Debutul, ca solist, în repertoriul vocal - simfonic, a fost
Ionel Voineag () [Corola-website/Science/309734_a_311063]