332 matches
-
ciuperci ( un borcan din comerț ), 250 gr. de roșii decojite și tocate, 250 gr. de unt, 200 gr. de ceapă tocată, 200 gr. de gogoșari murați ( sau cruzi ), 200 gr. de cașcaval ras, sare, piper, o lămâie, doi cartofi tăiați bastonașe subțiri. În tava unsă cu unt așezăm bastonașe din cartofi în formă de grătar, peste care punem păstrăvul unul lângă altul. Peste păstrăv punem un ghiveci preparat astfel: punem untul la topit, adăugăm ceapa, ciupercile, roșiile și gogoșarii tăiați fâșii
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
roșii decojite și tocate, 250 gr. de unt, 200 gr. de ceapă tocată, 200 gr. de gogoșari murați ( sau cruzi ), 200 gr. de cașcaval ras, sare, piper, o lămâie, doi cartofi tăiați bastonașe subțiri. În tava unsă cu unt așezăm bastonașe din cartofi în formă de grătar, peste care punem păstrăvul unul lângă altul. Peste păstrăv punem un ghiveci preparat astfel: punem untul la topit, adăugăm ceapa, ciupercile, roșiile și gogoșarii tăiați fâșii, călim timp de cinci minute, apoi dăm gust
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de unt, trei linguri de smântână și dăm la cuptorul încins timp de 25 de minute. Într-un vas punem apă cu puțină sare și fierbem timp de zece minute zarzavatul - doi morcovi tăiați rondele mai groase, un praz tăiat bastonașe, buchețele de broccoli. Se amestecă 100 gr. de unt, 300 gr. de brânză de vaci, două linguri de smântână, Secretul Gustului, piper, mărar tocat fin; facem o pastă cu care umplem bărcuțe din fâșii de praz, pe care le așezăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
baiț pentru a se frăgezi și după aceea, o putem prepara. Brocolli trebuie fiert în apă cu sare, apoi stropit cu unt fierbinte. Rulouruile se fac din aluat așa cum se fac găluștele cu prune, dar se fac sub formă de bastonașe de opt până la 10 centimetri grosime, care se fierb în apă sărată, apoi se prăjesc în unt. La aceste preparate, se face un sos din fructe de pădure - mure și zmeură. Sosul se face topind 50 g de unt
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
apă, fierbem până se îngroașă, dăm gust cu sare, piper, după preferință adăugăm 100 ml de vin roșu aromat. Rulourile: se folosesc 2 cartofi fierți și pisați, 2 ouă, 5 linguri de făină, sare; se amestecă bine, apoi se fac bastonașe care se fierb în apă sărată, apoi se prăjesc în unt. MÂNCARE VÂNĂTOREASCĂ 1,5 kg carne de mânzat, fructe, zarzavat, prune uscate, o cană de miez de nucă, fâșii de slănină, un castron de usturoi, unt, ceapă, foi de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
piper, pătrunjel, mărar, 3 căței de usturoi; suluri de brânză făcute din 200 g cașcaval, 100 g unt, sare, piper și boia Amestecăm toate ingredientele ca să iasă o pastă omogenă din care facem pârjoale ovale pe care le umplem cu bastonașe din cașcaval și unt, apoi le prăjim. Lângă bastonașul din brânză, se poate băga o fâșie de morcov fiert. Se servesc cu piure de cartofi și varză călită. ALUAT PENTRU PIZZA O cană de iaurt, ½ de cană de ulei, 2
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
brânză făcute din 200 g cașcaval, 100 g unt, sare, piper și boia Amestecăm toate ingredientele ca să iasă o pastă omogenă din care facem pârjoale ovale pe care le umplem cu bastonașe din cașcaval și unt, apoi le prăjim. Lângă bastonașul din brânză, se poate băga o fâșie de morcov fiert. Se servesc cu piure de cartofi și varză călită. ALUAT PENTRU PIZZA O cană de iaurt, ½ de cană de ulei, 2 ouă, sare, piper, 1 ½ cană de făină, ½ de pachet
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
zahăr tos, 75 g mure. Rețeta este făcută pentru 10 porții. Frecați untul cu zahărul pudră, până se omogenizează, apoi încorporați făina, vanilia și praful de copt. Puneți compoziția într-un cornet și turnați în tavă cu hârtie 20 de bastonașe de 10 centimetri lungime. Între timp, încălziți cuptorul și coaceți timp de cincisprezece minute până se rumenesc, după care, lăsați la răcit în tavă. Bateți frișca cu ajutorul mixerului și când este aproape gata, încorporați zahărul, apoi puneți murele și umpleți
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
se face un alt aluat. Se face un aluat ca pentru tăiței, întindem o foaie peste care punem primul aluat, rulăm și dăm la frigider timp de 3-4 ore, apoi luăm câte o bucată, întindem foaie și facem cornulețe sau bastonașe rulate. Se coc la foc potrivit, apoi se dau prin zahăr pudră. Merele se curăță, sunt rase pe răzătoare și apoi călite în unt și mirodenii: 1 kg. de mere, 200 g zahăr, 100 g unt sau margarină, un plic
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
lămâie. Se curăță de coajă, apoi se taie și se amestecă toate la un loc, se așează în cupe cu vișinele pe deasupra. Pe fiecare cupă se pune decor de frișcă și puțină ciocolată rasă sau topită. 9.6 PRĂJITURI USCATE BASTONAȘE 1 ou, 2 linguri de miere, 200 g zahăr, 250 g făină, bicarbonat, amoniac Se frământă un aluat din care se coc două foi. După ce s-au răcit, se umplu cu gem de caise și se lasă de azi pe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de miere, 200 g zahăr, 250 g făină, bicarbonat, amoniac Se frământă un aluat din care se coc două foi. După ce s-au răcit, se umplu cu gem de caise și se lasă de azi pe mâine. Apoi se taie bastonașe, care se glazurează cu cacao și se dau prin nucă de cocos. Glazura se face din 250 ml apă, care se fierbe cu 200 g zahăr, 100 g cacao și 50 g unt. După ce s-a răcit, glazurăm bastonașele și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
taie bastonașe, care se glazurează cu cacao și se dau prin nucă de cocos. Glazura se face din 250 ml apă, care se fierbe cu 200 g zahăr, 100 g cacao și 50 g unt. După ce s-a răcit, glazurăm bastonașele și le dăm prin 100 g nucă de cocos. BATOANE FONDANTE Se face un sirop bine legat din o cană mare de apă, 1 kg zahăr și 2 linguri de oțet, peste care se adaugă ½ de pachet de margarină. După ce
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
ciocolată rasă. CORNETE (1) 3 ouă întregi, 7 linguri de ulei, 6 linguri de zahăr, o linguriță de amoniac stins cu lămâie, 100 g lapte, sare și făină cât cuprinde (aluat ușor moale) Se întinde o foaie, apoi se taie bastonașe, care se rulează pe forma de con și se coc la foc potrivit. La final, se umplu cu orice fel de cremă. CORNETE (2) 6 linguri de zahăr pudră, 7 linguri de ulei, 2 ouă, 100 g lapte, 2 lingurițe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
lipesc câte două cu cremă Finetti. Fursecuri (2) 250 g unt, 100 g zahăr, 350 g făină, coaja de la o lămâie Se freacă untul spumă cu zahărul, apoi se pune făina și mirodeniile. Se frământă bine, apoi se fac bastonașe scurte, care se turtesc cu furculița. După ce s-au copt, se umplu cu cremă câte 2 și deasupra se pune o glazură din ciocolată topită. Crema se face din 200 g unt frecat spumă cu 200 g zahăr pudră, 2
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
750 g făină Se freacă untul cu zahărul spumă, se adaugă ouăle unul câte unul, apoi romul, vanilia, coaja de lămâie, făina și puțină sare. Se lasă la rece timp de un sfert de oră, apoi se pun cu poșul bastonașe pe hârtie, după care se presară nucă prăjită și măcinată pe deasupra și se coc la foc potrivit. După ce s-au copt, se dau prin glazură de ciocolată cu partea care a fost dedesubt. Glazura se face din 200 g ciocolată
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
în forme diferite. SALEURI (3) 500 g făină, 150 g margarină, 3 linguri de smântână, 2 linguri de ulei, ½ de linguriță de sare, drojdie cât o nucă, 100 ml lapte. Se frământă un aluat care se taie sub formă de bastonașe, acestea se dau cu ou și cu cașcaval, apoi se coc la foc iute. SCOARTA DE COPAC 1 ou, 1 pahar cu lapte, 1 pachet de unt, 1 praf de copt stins cu lămâie / oțet, făină cât cuprinde Se face
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
PENTRU VIN Un pahar de unt topit, un pahar de smântână, două ouă, drojdie cât o nucă, sare, făină cât cuprinde, un pahar de susan prăjit. Din ingrediente se frământă un aluat care se lasă la crescut, apoi se taie bastonașe care se ung cu ou și se presară cu sare și susan. Se coc la foc potrivit și se servesc la vin și bere. 9.7 PRĂJITURI DIVERSE BACLAVA 500 g făină - cât cuprinde, 500 g zahăr, 500 g unt
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
se întinde și se pune în tavă, iar deasupra se adaugă magiun. Separat se freacă 3-4 gălbenușuri cu 150 g zahăr, 150 g nucă măcinată și albușurile bătute spumă, apoi se pune peste magiun. Din restul de aluat, se fac bastonașe, care se așează sub formă de gratii peste nucă. După ce s-a răcit, la final, se pudrează cu zahăr și se taie sub formă de pătrățele. CORĂBII 300 g unt, 2 ouă, 3 pahare de zahăr tos, 1 plic de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
o panglică de rafie sau hârtie glace. din frunze, crenguțe de - Realizarea buchetului din flori uscate, din frunze, crenguțe de brad și aranjarea lui în vază. Figurine diverse Materiale și ustensile: - elemente naturale o crenguță dreaptă și subțire sau un - bastonaș de lemn, frunze uscate, flori uscate, semințe, păstaie; - plastilina; - rafie sau fir de lână, sfoară; - foarfec. Etape de lucru: - Pentru suport modelați din plastilină un con. - Pentru scheletul figurinii înfingeți în vârful conului de plastilină crenguța sau bastonașul de lemn
Abilit??i practice clasele I-IV by Paula Axinte () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84043_a_85368]
-
sau un - bastonaș de lemn, frunze uscate, flori uscate, semințe, păstaie; - plastilina; - rafie sau fir de lână, sfoară; - foarfec. Etape de lucru: - Pentru suport modelați din plastilină un con. - Pentru scheletul figurinii înfingeți în vârful conului de plastilină crenguța sau bastonașul de lemn de circa 5 cm. - Pentru haină utilizați frunze pe care le legați în jurul bastonașului cu un fir de rafie sau sfoară. - Pentru cap folosiți flori uscate, ghindă, o frunză, o crenguță sau o păstaie de salcâm. Caricaturi Materiale
Abilit??i practice clasele I-IV by Paula Axinte () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84043_a_85368]
-
lână, sfoară; - foarfec. Etape de lucru: - Pentru suport modelați din plastilină un con. - Pentru scheletul figurinii înfingeți în vârful conului de plastilină crenguța sau bastonașul de lemn de circa 5 cm. - Pentru haină utilizați frunze pe care le legați în jurul bastonașului cu un fir de rafie sau sfoară. - Pentru cap folosiți flori uscate, ghindă, o frunză, o crenguță sau o păstaie de salcâm. Caricaturi Materiale și ustensile: - elemente naturale uscate (frunze, semințe, paie, spice); - coală albă de carton; - lipici; Etape de
Abilit??i practice clasele I-IV by Paula Axinte () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84043_a_85368]
-
a vederii periferice și binoculare; alții ca Hermann Rudolph Aubert (1826-1892) și Alfred Wilhelm Volkmann (1801-1877) s-au ocupat de adaptarea vizuală, de efectele de contrast, de sensibilitatea la culoare în anul 1894 aici au fost descoperite diferențele dintre funcțiile bastonașelor și conurilor din retina oculară, și mulți alții vor deveni solie în întreaga lume a spiritului investigativ instituit de Wundt. În acea perioadă de început a științei psihologiei, locul expe-rimentalistului de tradiție Helmholtz a fost preluat de un cercetător praghez
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
putând avea loc o condensare, astfel încât proteina cristalizează. În aceste condiții, plasmocitele prezintă pe frotiu colorat cu colorant panoptic May-Grunwald-Giemsa, corpi intracitoplasmatici colorați puternic în roz violaceu (așa numiții corpi ai lui Russel), sau chiar incluziuni cristaloide în formă de bastonaș, fus, ace sau poligoane; incluziuni cristaloide care sunt formate din cristale propriuzise de proteină, deoarece sunt birefringente în lumină polarizată, iar la microscop prezintă structuri proteice; corelate cu planuri reticulate ale cristalului. Proteinele din aceste organite citoplasmatice sunt sintetizate într-
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
au ochii normal conformați, dar cu unele particularități. La Microchiroptere, mușchi ciliari sunt slab dezvoltați, sclerotica foarte subțiată și pigmenții se confundă cu coroida, iar retina nu prezintă vase d de sânge și este constituită, mai ales, din celule cu bastonaș. În zborul lor nocturn acestea se orientează cu ajutorul stimulilor auditivi. În crepuscul și în nopțile cu lună se pot ajuta, însă și de simțul văzului. Cu ajutorul văzului pot detecta diferențe de lumină și forme, dar nu pot ve ve vedea
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
familie românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, p. 59; Mihai Vinereanu, op. cit., p. 132. 99 Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Timișoara, Editura "Amarcord", 1994, p. 19; în seria aceasta autorul încadrează nuiaua de alun, bagheta magicianului, bastonașul subțire din lemn sacru, bâta păstorului, toiagul pelerinului, cârja episcopală, sceptrul regelui, caduceul lui Hermes sau tyrsul lui Dionysos; Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, loc. cit, p. 24, arată că, în riturile de construcție, țărușul, înfipt în pământ fixează capul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]