327 matches
-
un pic din spiritul lor mecanismelor a căror funcționare o asigură sau au sucombat la sunetul trîmbițelor eficacității sau chiar ale puterii?"6. O a doua evoluție structurală provine din modificarea programelor partidelor creștin-democrate. Mult timp originale și izolate, uneori batjocorite, victime ale ironiei, acestea au cunoscut totuși un succes surprinzător, ducînd cu timpul la banalizarea lor: Europa, atenția acordată comunităților și grupurilor intermediare, subsidiaritatea, regionalismul fac parte din patrimoniul comun al partidelor ce excludeau extremele. Acest succes al temelor îndrăgite
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Mea să fie în voi decât că Unul-Născut S-a făcut ca noi, adică om, lipsit doar de păcat, voind să rabde și să pătimească toate câte I-a dat blestemata nebunie a iudeilor să încerce. Căci îl vom afla batjocorit și prigonit și supus la osânde grele, scuipat, bătut și biciuit, și, la urma tuturor, pironit din cauza noastră și pentru noi pe cruce. Dar toate aceste grele încercări nu L-au dus la o durere care să-L facă să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
tâlhar, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 93) „Poți vedea nespusa iubire de oameni a lui Hristos nu numai de la Cruce, ci și din cuvintele rostite pe Cruce. Era pironit pe cruce, batjocorit, luat în râs și scuipat, dar zicea: Tată, iartă-le lor păcatul, că nu știu ce fac (Lc. 23, 34). Cel răstignit Se roagă pentru cei ce-L răstignesc. Și doar ei grăiau împotrivă, zicând: De ești Fiul lui Dumnezeu, pogoară-Te
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Grădina Maicii Domnului cu mărturisitorii lui Hristos. La Aiud, Pitești, Sighet, Gherla, Târgu Ocna și în alte locuri de prin țară, s-au deschis porțile gheenei pe unde au intrat, învăluiți în lumină, martirii națiunii. În celule sordide, bătuți și batjocoriți, și-au aflat sfârșitul sfinți ai neamului românesc (Vasile Aftenie, Valeriu Gafencu, Vladimir Ghika ș.a.). Acestea sunt doar niște detalii care ne revin mereu în minte deoarece s-au produs relativ recent. Găsim încă bunici și chiar străbunici care să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Dar aidoma unei umbre omniprezente, se află în centrul dialogului celor vii pe tot cuprinsul celei de-a doua părți a tragediei. Înainte de a-și fi luat viața, eroul lui Sofocle își exprimase temerea de a ajunge un biet leș batjocorit, înjosit, lăsat fără mormânt, zvârlit ca hrană păsărilor. Ca și cum ar fi știut că Aiax și-ar fi dorit să fie înmormântat după datină, Teucros va ieși învingător în disputa cu Menelau, Agamemnon și Ulise, care se împotriveau acestei dorințe, voind
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
avertizează Tamora. Căci sângele vărsat tocmai pentru ca fantomele eroilor morți să nu se întoarcă și să ceară răzbunare va stârni mânia altor morți, a altor răzbunători, cu atât mai mult cu cât corpul sacrificat al lui Alarbus va fi mutilat, batjocorit, pângărit. Așa se face că, încă de la sfârșitul primului act, sângele va cere sânge: Titus îl va jertfi pe propriul fiu, pe Mutius. Astfel, prin trecerea de la cinstirea „frumoasei morți” a eroului căzut în război și înmormântat după datină la
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Ivireanu, la sfârșitul secolului al XVII-lea, considera creștinismul semenilor săi „un nume uscat și sec”, deoarece comportamentul oamenilor în biserică era nepotrivit: „vorbim și râdem și facem cu ochiul unul altuia, mai rău decât la cârciume”, lucrurile sfinte sunt „batjocorite”, poruncile lui Dumnezeu „ocărâte”, legea „măscărită”, căci ce neam înjură ca noi de lege, de cruce, de cuminecătură, de comândare, de lumânare, de suflet, de mormânt, de colivă, de prescuri, de ispovedanie, de botez, de cununie, și de toate tainele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
după decizia episcopului plecase să-și lucreze o vie ce-o avea într-o altă localitate; abia când se întoarce să săvârșească „veselia“, se pomenește că nu are cu cine. Furios, el dă jalbă la Mitropolie, considerându-se dezonorat, furat, batjocorit, „am rămas și scăzut de cinste și isterisit de aceste cheltuieli“, adaugă cu năduf. Întreaga vină cade pe umerii tată lui, deoarece n-a știut să-și edu ce fiica, s-o stăpânească, s-o supună. venit la București, și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
destin analog. Kogălniceanu, ca să mai dăm un exemplu, se credea un "Prometeu manqué", capabil de performanțe la nivel european, însă constrâns de împrejurări să se ocupe de calendare. V. Pârvan a definit poate cel mai bine "tragedia de precursori, chinuiți, batjocoriți, neînțeleși, trădați" care îi pândește, într-o societate ca a noastră, pe cei care se devotează binelui social. Putând lucra, egoist solitar, ca cei mai buni din țările luminate ale Apusului, se tânguia marele istoric, noi nu vom fi lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
aceștia din partea Societății de Cruce Roșie din România, diplome ce sunt semnate de generalul ion Rășcanu, pentru <<activitatea și opera de ajutorare a celor săraci și lipsiți de hrană>>”. Vom vedea în continuare că toate aceste merite au fost ignorate, batjocorite și terfelite de imbecilii îndoctrinați ajunși la putere într-o comună altădată prosperă și cu locuitori respectuoși față de intelectualii locului. e. Proștii la putere și intelectualii la stâlpul infamiei Evitând să dea nume (și bine a făcut!), Busuioc a început
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
comportament egocentrist sunt dezastruoase asupra vieții cuplului din Mara ce-și căuta un făgaș de dezvoltare. Scriitorul consemnează și de această dată cu realism scenele dure ale numeroaselor confruntări dintre cei doi din care femeia iese nu de puține ori batjocorită, bătută, făcută de râs în fața prietenilor și a slugilor, iar bărbatul rămâne secătuit de vinovății și neputințe de care nu este în totalitate responsabil. Reprezentativ în acest sens este episodul în care Persida vine după o astfel de confruntare într-
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
proaspăt și soarele incandescent să ne pălmuiască obrazul! Lumea va deschide ochii și va fi uimită de propria-i confuzie..." Valorile menajere, simboluri ale economiei burgheze pîinea, casa, munca sînt din nou evocate, dar asta pentru a fi ridiculizate și batjocorite: N-am venit precum bietul zeu al supei Binevoitor, clipind din ochi în aburul cărnii și al verzei. Strigă tare, suflete-al meu, ia-o cu avînt înainte! Vă propun să vă curățați de rușinea voastră și să ieșiți din
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
să devină periculoase, iar situația se resimțea încordată pe măsura trecerii timpului. Scrie eminentul elenist român: „Socrate a înțeles acest lucru și de aceea el nu se plasează nici într-o tabără, nici în alta. Este egal de hulit, urît, batjocorit, persecutat de unii ca și de alții, însă sigur de tradiționaliștii care îl înglobează în aceeași gloată a sofiștilor, ba chiar îl socotesc mai periculos decît aceștia, întrucît exercită o putere de fascinație asupra tineretului, prin personalitatea sa puternică, prin
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sau o tărie ca să-i facă despărțirea ușoară. Cum puteam să-i spun?! Marile taine nu se dezvăluiesc nimănui.... Ne purtăm chiar cu cei mai apropiați, ca și când nu le-am avea, chiar cu riscul de a fi luați în derâdere, batjocoriți sau umiliți. - Mă rog, zise el atunci în fața tăcerii mele: Eu sper (și ți-o spun asta ca să mă ții minte) că m-ai înțeles!... Că dacă nu m-ai înțeles, exclamă el cu totul detașat de astă dată, o să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
prade, rămânea flămând și sărac: și aducîndu-și la foame copiii și femeia, era arătat de toți ai lui cu degetul și luat în râs ca un nătărău. Când după luptă sutașul încuviința prădăciunile, cine nu se grăbea rămânea sărac și batjocorit. Pe Iahuben nu-l încînta însă niciodată numai prada. Drumuri plăcute au fost cele pe marea lungă și albastră căreia i se zicea de către unii Marea dintre Pământuri, din care se putea trece într-o mare cu apele de culoarea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ucide pe Dumnezeu în imaginea lui era credibilă în principiu și pedepsibilă cu moartea, e fiindcă imaginea rămânea pentru popor un idol, cum fusese timp de milenii, adică aproape o persoană vie, care plânge cu lacrimi de sânge când e batjocorită. Sau pe care oamenii o umilesc înainte s-o distrugă. Sfărâmarea imaginii înseamnă ucidere. Distrugerea idolilor papiști era pusă în scenă de reformați ca o execuție capitală. Ca și cum efigia de piatră sau de culoare, chiar în interiorul timpului religios, ar fi
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
căruia turcii au pierdut monopolul asupra cerealelor românești. Grâul nostru devenind liber la export (pe bani buni), din ce în ce mai multe terenuri au fost folosite pentru cultivarea lui, aceste terenuri mărind suprafețele latifundiilor moșierești, pe care drepturile țăranilor au fost din ce în ce mai mult batjocorite. Sumbrul peisaj românesc al mijlocului de veac XIX este întregit de un călător francez, Xavier Marmier (1809-1892): „Familiile românești se adăpostesc subt colibe în care noi, în Franța, n am aduce nici vitele. Un mare număr dintre ele își scobesc
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
privind desființarea iminentă a alimentarelor (restaurantul devenise deja cuvânt tabu) și obligarea cetățenilor să ia toate mesele la cantinele de inspirație nord-coreeană ce urmau a fi deschise în celebrele „circuri ale foamei“. Iată cum, de-a lungul secolelor, am disprețuit, batjocorit și, până la urmă, distrus breasla bucătarilor. Aceștia erau singurii care ar fi putut revitaliza bucătăria românească, deoarece nici o tradiție culinară nu supraviețuiește fără inventivitatea maeștrilor acestei arte. Reapariția, după 1990, a interesului pentru arta bucătăriei nu a însemnat însă și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
un om vorbind cu atâta simplitate, Le-o facem noi, Janos! De jos să se vadă cupola sărbătorii, încununarea vieții, cum vor ei și de aici de sus, de unde suntem noi să se vadă adevărul, lacrimile, durerea, amarul unui popor batjocorit, mama mă-sii de treabă! Și eu credeam în acele clipe ca un îndoctrinat ce eram că meșterul Luca îmi încearcă patriotismul și n-am zis nimic, Ești în stare s-o faci, Janos? Mă voi strădui! atât am vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Dumnezeu sau dumneavoastră mi-ați dat-o; jur... Dacă vreți să mă omorâți, atunci vreau să trăiesc, să trăiesc, să trăiesc...! — Halal viață! - am exclamat eu. — Da, oricum ar fi. Vreau să trăiesc, chiar de-ar fi să mai fiu batjocorit, chiar dacă altă Eugenia și alt Mauricio mi-ar mai sfâșia inima. Vreau să trăiesc, să trăiesc, să trăiesc... — Păi dacă nu ești decât ce vreau eu să fii... — Vreau să fiu eu, să fiu eu! Vreau să trăiesc! - și vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
n-o poate da - că nu sînt sclavi ci stăpîni. Mă Îndoiesc că se va putea naște vreodată o literatură pe măsura acestei realități. GÎndesc de atîtea ori, dar spiritul Îmi este blocat, bat la ușa lui atîtea destine omenești, batjocorite, aruncate În lanțuri sau ucise, că nu mai pot alege, fiecare cerîndu-și Întîietatea. Am ieșit din noaptea lagărelor de concentrare, a camerelor de gazare, Îmi spuneam, ca să intrăm În alta, a pustiului și cenușii. „Ce e de făcut? mă Întrebam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
asemenea genii, România mai poate plăti încă. 100. 000 fr. pe an. S-a zis într-un timp că Franța e destul de bogată ca să-și plătească gloria. România, deși foarte săracă, e drept să plătească slăbiciunea de-a se lăsa batjocorită, de asemenea ilustrațiuni. [29 martie 1881] MOARTEA CATARINEI II Catarina II a domnit treizeci și patru de ani; ea a dat Rusiei ce-i lipsea în concertul european, o greutate asupra afacerilor, și Europa numără. o putere mare mai mult. Această femeie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au, că, niciodată fanatismul religios n-a pătat inima poporului român; că niciodată persecuțiuni religioase nu s-au văzut pe ospitaliarul pământ al României; mai știu că, cu toate acestea, nici o țara pe lume n-a fost mai insultată, mai batjocorită decât România sub pretestul mincinos și infam al persecuțiunii religioase; știu încă - căci trăiesc aci și văd lucrurile cu ochii lor - că, pe când pe d'o parte se striga că erorile veacului de mijloc se esercită aci 'n contra evreilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dar, pe Dumnezeu meu, Căruia m‑am Închinat din copilăria mea ? Nu se va cutremura oare cerul de sus ? Nu se vor Întuneca oare din pricina mea stelele ? Mă va mai ține, oare, pământul ? Nu vă amăgiți ! Dumnezeu nu se lasă batjocorit ! (Galateni 6, 7). După gura noastră ne judecă Dumnezeu (Luca 19, 22) ; din cuvintele noastre ne Îndrep‑ tățește și din cuvintele noastre ne osândește (Matei 12, 37). N‑ați citit Înfricoșătoarea amenințare a Domnului : «De cel ce se va lepăda
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
1971 C. A. Munteanu În numele vechilor idealuri, a purității gândurilor și simțămintelor noastre dintotdeauna îți pun la îndemână un volum de stihuri „Vestala neagră”. Nu se înstrăinează asemenea pământului natal, cu nici un preț. Să-ți rămână semn al trecerii noastre batjocorite. 1973 Țepelovanu Vasile - Ploiești. Curajul sorocenilor de a se aduna din nou va fi urmat cu siguranță și de alți absolvenți ai școlilor basarabene. Bucuria întâlnirii - mai întâi că existăm și prin revederea noastră reamintim o mare nedreptate ... 1978 Eugen
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]