617 matches
-
este constelația tensionată în care trecutul și prezentul se oglindesc unul în celălalt și intră astfel într-o relație dialectică. Ultimul capitol va identifica și analiza câteva dintre imaginile de acest tip ale lui Benjamin, în special din cartea Copilărie berlineză la 1900. Jacobson punctează sensul apelului la imagine pe care Benjamin îl face în reprezentarea caracterului mesianic al istoriei. Sursa biblică este oferită de Geneză, în care prezența divină se face sim țită în profan ca imagine (chip) al lui
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
însă acestea să mai fie teologice? Este întâlnirea cu materialismul una derivată dintr-o „secularizare“ a limbajului lui Benjamin? Aceste întrebări indică una dintre mizele importante ale lecturii proiectului Passagen Werk și a unor scrieri despre lumea urbană, precum Copilărie berlineză...: posibilitatea unei interpretări teologice a modernității și a unor figuri importante descrise de Benjamin, precum cea a flaneurului. Particularitatea orientării eschatologice a fizionomiei orașului (și a fizionomistului acestuia) va sta, mai jos, în centrul discuției. Palmier identifică, tot în istoria
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
fără a fi menționat explicit, este Léon Daudet (Paris vécu), cu „tehnica“ deprinsă de Benjamin de a cartografia subiectiv un oraș. Redarea vieții (bios, notează autorul german) în mod grafic este modalitatea în care, în Berliner Chronik sau în Copilărie berlineză..., este asumat proiectul proustian al restaurării memoriei detaliului. Pe harta închipuită astfel sunt punctate locurile cu însemnătate și care poartă un chip anume în istoria personală: „hotărâtoarele“ bănci din Tiergarten (entscheidenden Tiergartenbänke), cum le numește surprin zător Benjamin, drumurile spre
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
scrierile urbane ale lui Benjamin în cinci categorii: scrieri scurte, cu caracter jurnalistic, redactate între 1924 și 1928, despre Napoli, Moscova și Marsilia; scrieri influențate de suprarealism și marxism, precum Einbahnstrasse (1925-1926); scrieri autobiografice, precum Berliner Kindheit um Neunzehnhundert (Copilărie berlineză la 1900, 1934) sau Moskauer Tagebuch (1927); proiectul grandios al Pa ssagen-Werk sau scrierile despre Baudelaire care se centrează pe imaginea Parisului începutului de secol XX; reflecții fragmentare despre arhitectură sau structuri spațiale urbane în diferite alte scrieri, neavând însă
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
moreover, a historical typicality. As Alexandra Richie reports, the verdict on Wilhelmine Berlin of the famous cultural guide Baedeker was that it was «theatrical» and «showy»“. Modernismul extrem și rolul esențial pe care îl joacă tehnica în constituirea peisajului urban berlinez de la începutul secolului XX se traduc în problematizarea radicală a identității. Orașul devine fantasmatic datorită înlocuirii rapide a formelor și a tensiunii între vechi și nou. Textul jurnalistic creează, după cum anunțam în introducere, orașul. Henri Lefebvre, de exemplu, consideră lumea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
transformă pe aceasta din urmă în spațiu politic, atunci când o sesizează ca pericol, prin prisma unui conflict, ca primejdie a uitării sau ca nedreptate a prezentului. Interesant este ceea ce Adorno afirmă, în acest sens, în postfața din 1950 la Copilărie berlineză..., și anume că „autobiografia“ lui Benjamin nu este o privire retrospectivă, contemplativă asupra unei epoci trecute. Dimpotrivă, „asupra lor [a acestor scrieri] planează umbra Rei chului hitlerist. Ele cunună, ca prin vis, groaza pricinuită de Reich cu lucruri ce au
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Colportajul urmelor face astfel ca orașul să-și piardă identitatea pe care i-o dă reprezentarea dominantă a prezentului și să dea la iveală chipuri uitate ale trecutului. Accesul spre „Mumele“ locului, după cum spune Benjamin în fragmentul „Tiergarten“ din Copilărie berlineză..., devine posibil prin experiența revenirii, a recunoașterii și a construirii lumii în intervalul dintre trecut și prezent. Dacă, din punct de vedere politic, experiența urbană este asumată de figurile marginale ale metropolei, din punct de vedere teologic, ea revine celui
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
chiar trimite la o astfel de înțelegere a „ontologiei“ de pe fundalul scrierilor sale atunci când discută despre felul cum în care afectată experiența urbană a copilăriei de limitele temporale ale percepției directe. Cum se întipăresc pe chipul Ber linului din Copilărie berlineză... evenimente petrecute înaintea nașterii autorului? Care este regimul ontologic al imaginilor stratificate în memoria colectivă? Benjamin sugerează un răspuns în Berliner Chronik (1932): „die zweite Hälfte des neunzehnten Jahrhunderts liegt gewiß diesseits von ihr [die Grenze kindlichen Erinnern] und sie
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de a „redeem for the present the redeemer of things““. Rememorarea copilăriei înseamnă, de fapt, reactualizarea unei modalități paradigmatice de revrăjire a lumii și de recuperare a ceea ce istoria, în înclinația ei decisivă pentru uitare, lasă în urmă. Imaginile copilăriei berlineze a lui Benjamin vor fi, așadar, imagini dialectice, în care lumea burgheză a începutului secolului XX este sesizată în aspectul ei critic, din perspectiva anticipației propriei disoluții. În oglindă, parcă, disoluția pe care imaginea orașului burghez o vădește copilului este
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
le dovedește caracterul dialectic: moștenite, ele ajung pe mâna anticarilor, la fel cum mo numentele, uitată fiind semnificația lor originară, devin simple repere geografice cotidiene sau locuri de joacă. Un alt chip pe care îl capătă orașul în amintirea copilăriei berlineze este cel al labirintului. Deja, după cum am încercat să arăt, acesta este o imagine dialectică a orașului și a experienței urbane ca atare, iar parcurgerea sa reprezintă mișcarea prin care orașul „crește“ în profunzimea sa, proliferează neintențional, își pune în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mască, labirint, fantasmă. Preluând vag o idee a lui Gilloch, se poate spune că, astfel, orașul este supus unei arheologii inverse: dincolo de suprafața anonimă, reificată, fetișizată a lucrurilor, nu se găsește un univers al trecutului, ci un proiect viitor. Copilăria berlineză nu este un paradis închis, rememorat ca atare. Ea este, pentru scriitorul matur, o sarcină de îndeplinit, o chemare la care tre buie să se răspundă; la fel, Berlinul începutului de secol nu este pentru Benjamin un ideal, un oraș
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Lumpensammler ul) sau al colecționarului, într-o formulă complexă, aflată sub un acut simț al istoriei și al conflictului social. De fapt, experiența urbană la aceste din urmă personaje este rezultatul unui joc privat de inocența copilului, iar rememorarea copilăriei berlineze are pentru Benjamin rolul de a asuma și a accentua această pierdere. Regăsim în Copilărie berlineză..., fragmentare, gesturile esențiale ale experienței urbane pe care am încercat s-o descriu până în acest moment: gestul critic al ieșirii de sub dominația mamei (și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și al conflictului social. De fapt, experiența urbană la aceste din urmă personaje este rezultatul unui joc privat de inocența copilului, iar rememorarea copilăriei berlineze are pentru Benjamin rolul de a asuma și a accentua această pierdere. Regăsim în Copilărie berlineză..., fragmentare, gesturile esențiale ale experienței urbane pe care am încercat s-o descriu până în acest moment: gestul critic al ieșirii de sub dominația mamei (și a cartierului burghez care întregea această dominație); gestul recuperator al colecționarului, care nu vizează noul, ci
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a jocului este și modul în care orașul, „locul de joacă“, devine, cum încercam să arăt mai sus, un „cosmos lingvistic“. Purtarea unui nume este esențială, ea oferind o cale spre însăși natura lucrului. Cel puțin două locuri din Copilărie berlineză... sunt revelatorii din acest punct de vedere. Primul este fragmentul „Steglitzer ecke Genthiner“, „Steglitzer colț cu Genthiner“, în care Benjamin povestește cum strada mătușii sale Lehmann era, în copilărie, învăluită de magia unei etimologii subiective: Steglitz-Stieglitz (sticlete). Această magie a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
nu mai fie vizibil, totul devenind egal, indiferent între cadrele fotografiei. Penumbra, lumina incertă a lămpii, a lunii sau a felinarelor cu gaz spun mai multe despre constituția obiectelor decât soarele sau iluminatul electric. Fragmentul „Der Mond“, „Luna“, din Copilărie berlineză... poate fi invocat în sprijinul acestei idei. Lumina lunii, notează Benjamin chiar la începutul textului, transformă pământul (Erde) într-un „antisau parapământ“ (Gegenoder Nebenerde). Creația se revelează, astfel, ca ruină, ca semn al morții: „endlich ist die Schöpfung heimgekehrt und
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ca așezare în dimensiunea eschatologică a istoriei (gestul teologic) și ca deconstrucție a reprezentărilor ideologice ale prezentului „învingătorilor“ (gestul politic). Imaginile dialectice ale Berlinului începutului de secol XX permit această triplă lectură, iar experiența urbană își găsește astfel, în Copilărie berlineză..., o ilustrare privilegiată. Figura copilului, aflat în descoperirea lumii orașului, întreține o relație specială cu celelalte figuri urbane, precum flaneurul, peticarul (Lumpensammler-ul) sau colecționarul: dacă, în cazul celui dintâi, arhaica funcție mimetică devine o modalitate de recunoaștere și lectură a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mul fizionomiilor sale fluide. Ontologia slabă a vaselor sparte din învățătura lui Isaac Luria, pe care autorul german o recuperează ca ontologie a lumii istorice a secolului al XIX-lea, „generează“, oarecum mistic, scriitura fragmentară din PassagenWerk sau din Copilărie berlineză... Lectura acestor texte este un exercițiu alchimic pentru care semnificațiile, cuvintele, citatele sunt întâmplări și personaje dintr-o poveste a copilăriei lui Mesia. CONCLUZII Primele două capitole ale încercării de față au ca miză prin cipală reconstrucția unui concept de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
chipurile multiple ale metropolei, înscrise în urmele materiale ale străzilor sau clădirilor. Flaneurul nu „contemplă“ orașul în manieră teoretică, ci îl constituie, îi salvează memoria și îi resemnifică traseele. Ultimul pas al lecturii recompune imaginea dialectică a Berlinului din Copilărie berlineză... Descoperirea orașului de către copil trimite, pentru Benjamin, la paradigma pierdută a unei experiențe magice: cea a identificării prin imitare cu lumea înconjurătoare, cu ritmurile cerești sau cu obiectele. Con ceptul de „experiență“ pe care îl construiește Benjamin este, prin actele
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de exemplu, încercarea unei lecturi à la Benjamin a punerii în scenă a Bu cu reștilor începutului de secol XX din romanul Craii de Curtea-Veche, a lui Mateiu Caragiale. Stranii similarități, uneori textuale sau chiar tematice între roman și Copilărie berlineză... pot fi observate, fără însă a fi și învestite cu caracter definitiv. O lectură paralelă a celor două lucrări este nu mai mult decât un exercițiu al imaginației și al libertății ei asociative. Ea poate fi însă interesantă măcar ca
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pe care mi au spus-o ei despre mișcare. Fie în rolul profesioniștilor mișcării, care recită la minut orarele metroului, fie al turiștilor, navigând cu harta în mână, fie al celor tăcuți, țintuiți în cursa clădirilor și copacilor de după geam, berlinezii vechi sau cei adoptați de curând învață firesc lecția aristotelică despre mișcare ca semn al nedesăvârșirii și al dorului. Ca mijloc de organizare a spațiului și de tocare a timpului, mișcarea nu și spune întreaga poveste. Abia în călă toriile
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
îl numește „titanozaur”, „fanariot genial” și îl iubește cu intermitențe. Este supărat pe marele istoric pentru că, după ce îi găsise o sursă documentară în bibliotecile din Germania, nu i-a mulțumit cum s-ar fi cuvenit. Venind vorba de studiile sale berlineze, P. descrie, cu talent, o masă „luculică”, animată de vinuri românești, cu austerul Pârvan și cu asistentul său, tânărul istoric Ion Nestor, fostul semnatar al Manifestului Crinului alb, mai puțin auster. Scenă epică memorabilă. Moralistul are ce scrie și ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
piața germană, iar Iugoslavia acordă Germaniei cele mai mari privilegii pentru exportul de produse industriale și o serie de tarife vamale favorabile. În februarie 1935, se constituie, la Belgrad, Camera de comerț iugoslavo-germană și se deschide o sucursală a băncii berlineze "Dresdner Bank" . În iunie 1936, Belgradul este vizitat de ministrul economiei naționale al Germaniei, președinte al Băncii Reich-ului. Tot în 1936, statul iugoslav dă în concesiune casei Krupp marile instalații metalurgice de la Zenița. Încă la sfârșitul anului 1933, participarea Germaniei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
ADN („Pentru mine jurnalismul era totuși altceva”), Peter K. s-a reîntors la comisia de cadre, care a decis să-l trimită la Neues Deutschland, deși el ar fi preferat Neue Berliner Illustrierte (NBI), un periodic În tradiția jurnalelor ilustrate berlineze. În toamna lui 1981, după un an la ADN, lucra la Neues Deutschland, unde era și În 1995. Figuri ale noii elite politice Dieter Klein (născut În 1931), fiul unor mici comercianți evrei care au supraviețuit Holocaustului, și-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În decembrie 1995, asociația din Pankow nu avea decât un singur angajat, ceilalți fiind În șomaj și lucrând benevol. Asociația Helle Panke a fost și ea privată de posibilitatea de a dispune de posturi ABM. Printre membrii celor două asociații berlineze (Gesellschaftsanalyse și Helle Panke) Birgit P. era singura venită de la fostul Podium progressiv la Helle Panke, cativa mai putând fi Întâlniți la Gesellschaftsanalyse, ajunși acolo pe alte căi, prin ABM-Stelle În special. Brandenburg-Berliner Institut für Sozialwissenschaftliche Studien GmbH (BISS), institut
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Între timp fusese fără lucru mai multe luni și trăise apoi din posturi ABM cu mici contracte, la care se adăugaseră câteva donații primite de institut. Aprecia că veniturile sale nu le depășeau pe cele ale unei femei de serviciu berlineze. În plus, institutul lor era practic invizibil În peisajul științific din Germania reunificata. Consideră că acesta era prețul pe care trebuia să-l plătească pentru Încercarea de a Împăca exercitarea profesiei cu statutul său intelectual anterior: În același timp intelectual
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]