351 matches
-
o manieră mecanică. Una din consecințele interesante pe care le identifică Thomas este că simbolul, o figură duală, deci schematică, ar avea un caracter misterios sau enigmatic (să zicem, motivul inorogului), spre diferență de alegorie (vezi confruntarea politică exprimată prin intermediul bestiarului animalier, în Istoria ieroglifică), o figură de construcție în retorică. Ciudat, am zice, pentru că cele două structuri seamănă foarte mult, ambele ținând de gândire; ceea ce practic le diferențiază este ordinul de mărime. Totuși, subiectul receptării, implicat în procesul de simbolizare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și spirituale (canonul ortodox). Un alt exemplu îl constituie "complexele": pentru că sunt stări trăite în situații-limită, fundamentale pentru definirea unor comportamente existențiale, dar oglindite și de anumite narațiuni cu caracter mitologic, sunt definite de metonimie (o formă derivată a metaforei). Bestiarele animaliere, pe care ni le putem reprezenta precum glosarele, au ca formulă-cheie simbolul. Ele sunt reprezentate în fiziologuri, în fabule și parabole, în cărțile populare sau în alegorii politice, precum și în iconografie. O noțiune hibridă pe care o introducem printre
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a spațiului pentru a explica o unitate particulară, o structură funcțională și chiar simbolică: sala de judecată; răscrucea drumurilor etc.). În timp ce codurile și cronotopoii sunt specifici și spațiului religios, și celui profan (îi regăsim reprezentați în imaginarul politic), complexele și bestiarele sunt legate mai ales de manifestarea explicită a sacrului și a fantasticului. Dintre toate aceste clase, doar bestiarele sunt lipsite de narațiune, pentru că se prezintă mai curând ca un inventar de elemente compuse asemănător, care însă, în afara seriei, devin funcționale
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
drumurilor etc.). În timp ce codurile și cronotopoii sunt specifici și spațiului religios, și celui profan (îi regăsim reprezentați în imaginarul politic), complexele și bestiarele sunt legate mai ales de manifestarea explicită a sacrului și a fantasticului. Dintre toate aceste clase, doar bestiarele sunt lipsite de narațiune, pentru că se prezintă mai curând ca un inventar de elemente compuse asemănător, care însă, în afara seriei, devin funcționale în diverse structuri narative. Pentru celelalte clase, este obligatorie precizarea schemei narative. Ultimul nivel, stabilit tot convențional, este
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pentru planul terestru și pentru lumile fantastice) rezultă "module" determinate de un ritm binar, prin afirmarea și negarea valorilor. Ele includ modelele și anti-modelele lumii laice, dar și exemplaritatea recomandată de biserică și figurată de "personajele" teologice sau hagiografice, contrapuse bestiarului. Funcțiile imaginației sunt revelate diferit de "ochiurile" acestei matrice pe care am ales-o pentru a organiza convențional unitățile imaginarului medieval local. Ele nu sunt "repartizate" în mod exclusiv unui registru sau altul, dar au o anumită relevanță în raport cu celelalte
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care îl propun pentru evul mediu, cu arhetipurile sale (dar și modelele istorice și spirituale și tipurile sociale), cu religia oficială (o suprastructură de tip sintagmatic), cu credințele populare, ereziile sau gnozele care traversează cultura și imaginarul popular creștin, cu bestiarele, complexele, codurile și unitățile spațiu-timp ("clase morfologice") și cu o zonă în care imaginile fantastice sunt generate de o imaginație bogată și insurgentă față de dogmă, completată, în sfârșit, cu o zonă a "literaturii" livrești (mai puțin liberă însă, din cauza vizibilității
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
stâlp a capului de bour, înființarea noii lumi (centrul ei fiind vatra). Etapele mitului marelui vânător, combinate cu cele ale mitului întemeierii, se fixeaxă cu ajutorul formelor simbolice ale "diurnului" (regalitatea, drumul ascendent/descendent, muntele, focul, stâlpul, sulița) și ale "nocturnului" (bestiarul, apa, labirintul, întunericul, vatra). Vânătoarea, expediția cinegetică armată condusă de stăpânitorul feudal, era un motiv familiar cărturarilor români. O întâmplare de vânătoare furnizează elemente pentru descifrarea împrejurărilor în care urcă pe tron Vlad, fiul lui Dan I; tot printr-o
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care este supus cuceritorul "universului împotrivă", acesta fiind construit pe structuri mitologice de sorginte antică. Din suprapunerile nivelelor laic, religios cult și religios popular și din infuzia de elemente orientale, prin cultura islamică, literatura locală preia și dezvoltă cronotopoï și bestiare care apar apoi în Istoria ieroglifică, în Jitii, în Viața și petreacerea svinților a lui Dosoftei, dar și în proiecțiile apocaliptice și în romanele populare (publicate de Nicolae Cartojan într-o ediție istorică; trimit aici și la introducerea la volumele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Floarea darurilor), de mai cunoscuții zmei, zgripțuroi sau balauri (Jitii) sau de alte figuri imaginare, integrate și de Cantemir în alegoria sa politică - inorogul, aspida, vasiliscul (comentarii recente ample la Bogdan Crețu). În această lume a căutărilor, un astfel de bestiar (Moraru, De nuptiis Mercurii 135-50) nu poate avea decât un puternic rol formativ, fie că supune protagonistul la diverse probe, fie că îi oferă ajutorul, fie că îi arată doar un înspăimântător spectacol al diformului și al grotescului. O alternativă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
uneori impregnată de mirabil creștin, mai aproape însă de mit și de fantastic, benefic imaginației și formării spiritului curios; un univers pe care întotdeauna eroul îl ia în stăpânire, fără a eșua în tentativele sale de civilizator. În definitiv, dacă bestiarul imaginat este o replică dată realului, fantezistă, amplificată retoric tocmai pentru a proiecta la un nivel suprauman calitățile personajului, atunci și această lume ireală, mereu cucerită, devine imaginea ludică a unei existențe percepute ca fiind insuficientă, limitată și, în final
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
străbătut, se întâlnește cu eroii mai tineri ai creștinismului. Incursiunea în rai sau în iad aduce cu ea un întreg arsenal specific: starea de vis, călăuza, topografia adecvată, imagini halucinatorii, onirismul feeric al grădinii lui Dumnezeu, timpul "spațiat" și un bestiar demonic inedit. O graniță labilă desparte somnul natural de transă, ca poartă de acces pentru călătoria prin lumea de dincolo, "vis al sufletului" sau, inversând, "viața ca vis al morții". Țiganiada oferă chiar mai mult: un topos al medievalității populare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pozitiv. București: Ed. Științifică, 1999. [1843]. Conte, Francis. Gli Slavi. Le civiltà dell'Europa centrale e orientale. Torino: Einaudi, 1991. Cornea, Andrei. Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800). București: Meridiane, 1984. Crețu, Bogdan. Inorogul la porțile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir. Studiu comparativ. Iași: Institutul European, 2013. 2 vol. Crețu, Vasile Tudor. Existența ca întemeiere. Timișoara: Facla, 1988. Culianu, Ioan Petru. Religie și putere. București: Nemira, 1996. [1981]. Dagron, Gilbert. Naissance d'une capitale. Constantinople et ses institutions
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
vietnamez sau a unui fedayn palestinian. Figura lor de predilecție rămâne cea a lui Mao, asociată altor patru lideri istorici - Marx-Engels-Lenin-Stalin -, sau singur și acoperit cu o șapcă, pentru curentul mao-spontaneist. Dacă iconografia comunistă abuzează, ca și adversarii ei, de bestiarul negativ pentru a-și stigmatiza țintele - hidre și șerpi capitaliști, insecte ale războiului bacteriologic, caracatița imperialismului american sau a creștin-democrației italiene -, îi repugnă însă să se autoasocieze cu animale. Nu regăsim bestiar pozitiv decât la margine: pantera neagră a Black
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
iconografia comunistă abuzează, ca și adversarii ei, de bestiarul negativ pentru a-și stigmatiza țintele - hidre și șerpi capitaliști, insecte ale războiului bacteriologic, caracatița imperialismului american sau a creștin-democrației italiene -, îi repugnă însă să se autoasocieze cu animale. Nu regăsim bestiar pozitiv decât la margine: pantera neagră a Black Panther Party sau cârtița troțkiștilor francezi - aluzie la o frază a lui Marx. Această concurență este manifestă în investirile simbolice. Totul e făcut pentru a reînnoi, a dinamiza și radicaliza marele ceas
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
trecere În revistă a locurilor În care se concentrează cuvintele „mai culturale decât celelalte”. Acestea se grupează În trei categorii: ă cele ale căror „ICI sunt produsul unor judecăți preexistente vehiculate prin locuțiuni figurate”, cum sunt cele care țin de bestiarul cultural și care atribuie calități sau defecte cutărui sau cutărui animal (exemple: „puternic ca un taur”, „murdar ca un purcel”, „vesel ca un cintezoi”) sau cele care fac trimitere la „inanimatele culturale” („tare ca piatra”, „prost ca noaptea”); ă cele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vârsta de 28.250 ± 430BP, a doua de 24.660 ± 330BP. Așadar, acest sanctuar al artei și religiei paleolitice poate fi atribuit Aurignacianului (prima locuire) și începutului Gravettianului (a doua locuire) (D. Baffier, 2005, p. 76-81). O primă caracteristică apropie bestiarul din această grotă de religia aceleiași populații: redarea animalelor periculoase: mamuți (50 %), urși, rinoceri, feline, dar numai doi cai și un bizon acefal; apar și: o pasăre rapace în zbor, patru pești, un muflon și un cervideu, preponderentă fiind pictura
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
oricât de complex ar fi jocul, tot atât de diferite de ființele vii cum este gândirea computerului de cea omenenească. Ele nu sunt mai rudimentare în reacții decât organismele, ci sunt altfel. Deși provin din freamătul imaginarului colectiv, din legendele și din bestiariile medievale sau din „commando”-urile moderne, ele nu sunt totuși ființe care urmează logica basmului, ci o alta, cu totul nouă. Corpul, în mai toate jocurile de strategie, de „beat'em up” sau de „adventure” este, în primul rând, cuantificat
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pentru Literatură Generală și Comparată. Volume publicate: Arpegii critice. Explorări în critica și eseistica actuale (2005); Matei Vișniec - un optzecist atipic (2005); Lecturi actuale. Pagini despre literatura română contemporană (2006); Utopia negativă în literatura română (2008); Inorogul la Porțile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir, vol. I, Premise. Bestiae Domini, vol. II. Bestiae Diaboli (2013). Mihai Dinu GHEORGHIU este sociolog, profesor la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" (UAIC) din Iași și cercetător asociat la Centre de Sociologie Européenne (Ecole des Hautes Etudes en
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
oră,/ Spre groapa unde doarme-o soră,/ Și-n suflet plînsul îl înec;// în aiurări/ De spaimă inima mea moare”, notează, la rîndul său, autorul Sensitivelor 14). La Bacovia, corbul amintește de o viață precară, mărginită, amenințată. Care-i explicația? „Bestiarul corbului”, compus din vechi superstiții, impresionează îndeosebi pe cei neliniștiți, nesiguri de viitorul lor. Nici unul nu împinge stoicismul pînă acolo încît să ia de bună afirmația din Manualul lui Epictet: „Cînd auzi corbul croncănind, nu-ți strica inima, ci zi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
deseori repetate astfel încât personajul să se înscrie în conștiința cititorului. Decât să analizeze minuțios faptele și gesturile acestor personaje sau subtilitățile lor psihologice, Zola preferă să creeze o rețea de imagini, mai cu seamă animaliere, care formează un fel de bestiar al personajelor [v. Dubois, p.247]. 46 "D'ailleurs, peu importait leș dessous de la fortune de Clorinde. Îl suffisait qu'elle régnât, même en reine fantastique. On s'inclinait" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.346]. Chiar și provinciala Denise
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în fond, în continua „recitire” la nivel individual. În al treilea rând, este esențial să ne îndreptăm atenția spre umanitatea din operă, adică să cercetăm personajele și ponderea lor simbolică. Elementele de decor (pădurea, codrul, lacul, marea, teiul etc.) sau bestiarul au importanța lor, dar privite în relație cu prezența umană. Constatăm că în special chipul femeii tinde să se structureze, prin recurență, în model uman determinant pentru întreaga construcție poetică a lui Eminescu, un fel de primum movens existențial, un
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
în fond, în continua „recitire” la nivel individual. În al treilea rând, este esențial să ne îndreptăm atenția spre umanitatea din operă, adică să cercetăm personajele și ponderea lor simbolică. Elementele de decor (pădurea, codrul, lacul, marea, teiul etc.) sau bestiarul au importanța lor, dar privite în relație cu prezența umană. Constatăm că în special chipul femeii tinde să se structureze, prin recurență, în model uman determinant pentru întreaga construcție poetică a lui Eminescu, un fel de primum movens existențial, un
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ciripit și cu penaj incandescent, de care doar prințesele au parte și care poate fi văzută, uneori, în herburile lor. Specie dispărută. Ultima ar fi fost zărită în 1666, în largul insulei Pitrilpitipililitipil, de unde propriu-i nume“. După un asemenea bestiar fabulos, parcă îmi vine și mie să inventez câteva minunății cu lăboanțele de cleștar... VERBA WOLANd Gurmeți și gurmanzi Ruxandra CESEREANU Poate că unii sunt curioși în legătură cu alcoolurile preferate ale scriitorilor celebri ori cu veșmintele și tabieturile lor. Dar ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
răscumpărării amatorismului travestit în oameni de presă, probe de hîrtii mîzgălite tipografic, vocalize ale unor afoni care trăiesc gloria ilustrului anonim. Diletantismul de cea mai proastă factură și analfabetismul ideatic s-au instalat lejer și au început să scoată din bestiarul ființei noastre tot ce era mai josnic, partea cea mai violentă și cea mai vulgară a lexicului limbii române. Curajul agresiv al unor avortoni ai gazetăriei, inși, unii dintre ei, care nu stăpînesc bine morfologia și sintaxa frazei, a devenit
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
semantic obosite, de ofensiva obstinată, bestială chiar. Dedesubturile nu atît de umane, cele de sub bine și rău, sînt exhibate de unele reviste, care confundă spectacolul de idei cu atacurile grosolane la persoană, cu încropirea de fișe caracterologice cu epitete din bestiarul mahalalei. Anatomia și fiziologia unor publicații, care se marginalizează în fapt singure, sînt semnificative pentru criza morală pe care o mai trăiesc, și azi, acei falși-gazetari. Cei ce au cutezanța dogmelor și a limbajului (nu a limbii!) de lemn (asupra
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]