277 matches
-
al anului, atunci ne-am smulge inimile și ni le-am spânzura în pomul de Crăciun unde i-am mai putea cuprinde pe toți distrugătorii de texte de legi omenești, dacă Omenirea ar avea de gând să lovească cu piciorul beteag în ușa dreptății mondiale. Inimile cu sânge înghețat pe ele, ar îmbrăca bradul de Crăciun în roșu, și coșurile piepturilor noastre ar fi libere de sânge, inimi și păcate, așa spune mama. Abia apuca cineva împins de necesitățile firești sau
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
trupesc, și ce dacă uniformele cele mai generale ale lumii fac paradă în fața ochilor tăi de mine făcuți? Va trebui și tu să-ți înmatriculezi intendența de carne dată la găurit militarilor, tu, visător la poze de pizde sclipitoare și betege. Chiar și viața-ți cea străină te va face odată șeful unei echipe care-i zice familie și la care ajungi numai prin propria cameră de gazare. Îți așteptăm cu toții moartea, ca pe un vehicul de moarte care revine la fel de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
la picioare, se foloseau: frunză de calapăr 1, miere de albine, castravete murat, și mămăliguță caldă. Se fierbea frunză de calapăr și cu zeama se spăla degetul infectat. Din mămăliga caldă, amestecată cu miere se făcea o legătoare la degetul beteag, până se înroșea. Se ținea două ore în castravetele murat, se spăla cu zeamă de calapăr, și îi aplica iarăși legătura de mămăligă cu miere, descântând: „Plecatu pe cale, pe cărare,/ Pe cale, pe cărare întâlnește pe Maria, Sântă Maria,/ Ce te
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nicăieri, nici cadran, nici ornic". Iar dacă la Thomas Morus drumul spre Utopia este deschis doar temerarilor visători și presupune, obligatoriu, călătoria, în cazul de față accederea la mănăstire nu rămâne apanajul "femeilor chioare, șchioape, gheboase, strâmbe, zălude, pocite sau betege" și al "bărbaților ologi din naștere, răpciugoși, nerozi sau trândavi", ci impune o radicală schimbare de optică. Societatea multistratificată și bine organizată, cu sfatul ei de bătrâni înțelepți la care se apelează ca la o autoritate supremă, este înlocuită de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ciuntit și nu prea înalt de statuie fără statuie, la capătul unei grădini tot fără gard, în care se zărea porumbul înalt și viguros, încă verde cu știuleții în pârgă, printre tulpinile căruia se rătăceau bostanii turcești și se târau betege vrejurile de fasole încărcate cu păstăi aproape uscate. Pe partea dreaptă, luminată de razele jucăușe ale soarelui abia trezit din somn, se contura o clădire ceva mai arătoasă, curată și îngrijită. Era chiar școala, o construcție rurală, cu o arhitectură
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
adânci și cearcăne borcănate, nu mai pot citi nici cu ochelari, nu mai aud soneria sau telefonul. Cu toate acestea dimineața, după un somn plin de sforăituri și rafale de tuse ce trezesc vecinii cu noaptea-n cap, cu picioarele betege și cu mâinile sprijinite în cârje sau bastoane, cum se crăpa de ziuă, îi vezi prin apropierea casei după o pâine sau după o felie de mezel. Dacă-i întrebi, nu țin minte ce au mâncat la cină, însă nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
vezi Vladimir Soloviov Îndreptățirea binelui), lucrurile se vor schimba. Pînă atunci vom orbecăi doar în cețurile financiare ale propriilor păcate și lipsei de virtute. Căci un set de virtuți autentice, pus în practică, valorează mai mult decît tot aurul magicienilor betegi ai alchimiei "noii economii". 1.3. DEZORDINI ÎN CAPITALISMUL MONDIAL Dolarul funcționa pînă acum ca un semi-etalon în cadrul sistemului monetar internațional. Acum, după criza prelungită pe care o parcurge, el pare să-și piardă această calitate. Pierderea încrederii în dolar
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
2); moare (2); murdar (2); neagră (2); nu (2); om (2); pedeapsă (2); probleme (2); rară (2); răutate (2); slăbit (2); speranță (2); stare (2); strașnică (2); teamă (2); trecătoare (2); -; aer; afecțiune; alb; amărăciune; amețeală; analize; aparență; băgare; bătrînă; beteag; bube; bucurie; cap; catastrofă; chin; chinuitor; chinuri; ciumă; clinică; cola; copil; coșmar; crîncenă; cumplită; despărțire; devreme; diagnostic; diagnoză; disconfort; doamne ferește; doare; dulce; dură; farmacie; galben; ghinion; ceva grav; greață; greu; gri; groaznic; grozavă; holeră; incapacitate; infect; inimă; insuportabilă; invaliditate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
doctor (4); febră (4); frică (4); ghinion (4); grav (4); greu (4); incurabil (4); neajutorat (4); nebun (4); rănit (4); (3); ebola (3); îndurerat (3); maladie (3); medicament (3); muribund (3); la pat (3); slăbiciune (3); supărare (3); tratament (3); beteag (2); cap (2); chin (2); disconfort (2); galben (2); ghinionist (2); mama (2); mereu (2); nenorocire (2); neputință (2); psihic (2); sărman (2); sfîrșit (2); singurătate (2); speranță (2); spitalizat (2); stricat (2); suferă (2); viu (2); abandon; în agonie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Catinca înaintea vârstei prescrise de lege. Copilă încă, căsătoria s-a încheiat probabil la 11 ani, soția nu poate fizic să își îndeplinească datoria conjugală și, mai ales, să procreeze. Acuzator este soțul; el se plânge că numita ar fi „beteagă“ și cere separarea pe acest motiv. Adus ca expert, doctorul politiei descoperă de fapt: „că ea (Catinca, n.n.) nu are nici un fel de pricină firescu pentru împreunarea trupească, decât numai neajungerea vârstei și că poate după împlinirea vârstei ar fi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sens in vers: a femeilor măritate cu oricine cu condiția ca acesta să nu ceară zestre. La 1780, Pă tra na din satul Sălciile, județul Ialomița, este măritată de cum na tul ei, rămas tutore în urma morții părinților, cu prostul satului, „beteag și boșorog“, incapabil să țină casă. Tot satul îl cunoaște pe Radu, „de mic“, calificându-l drept „ne vrednic de a fi în orânduiala casnicilor“. Cu toate că știe, cumnatul, pentru a scăpa de povara ce-i picase pe cap, o dă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
S-ar cuveni statui și campioanelor, cu blazon, Așa cum au pozat unui fotograf nipon. Șarade O practică a guvernului, cu mare frecvență, Este abuzul de Ordonanțe de urgență. Care, amendate apoi prin alte ordonanțe sau lege, Devin niște șarade legislative betege. Unui fost prefect Gafând ca prefect, a fost exonerat Și, peste noapte-n subprefect s-a transformat... Sigur că, dacă întreagă nu a fost să fie, E bună și... o jumătate de felie. Urare de Anul Nou Când se petrece
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
mă mai cunoști, eu sunt Ionică a’ lui Gheorghe! - Cum?! Nu cred, băiatul lui este plecat... Tu ești, Ioane? Chiar tu? Te-ai făcut domn... da’ să știi, noi tot cu necazurile noastre. Oile nu-ș ce au, da-s cam betege... Dădu bice cailor, după ce-l anunță: - Vezi că tat-tu nu-i acasă. Tânărul învățător se-ntoarse-n loc, urmărind cu privirea căruța hodorogită, plină cu cânepă. Tresări. Dar mama, mama o să-l recunoască? Se liniști pe loc. Cum să
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
e normal să te simți așa după ce ai dat la buci. Substanțele chimice din tine s-au consumat și le ia o vreme să se formeze la loc. Și totuși În nici un caz n-ai fugi vreodată fiindcă ea e beteagă. Crezi că o iubești. Stai treaz noaptea și nu te gândești la Stevie și la jeg, ci la ce bine ar fi dacă tu și cu ea ați fi căsătoriți. Nu numai pentru sex, ci și ca să puteți avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
-i era frică de nimic. * ...În nopțile de iarnă grea... când fumul răbufnea pe hogeag înapoi în vatră, făcându-i pe toți din casă să tușească și să lăcrimeze... Când se strângea sus pe cuptor, lângă bunicul Toma, bătrân și beteag, ca să-și dezghețe picioarele și mâinile rebegite, asculta înfricoșată pe bătrân, între două pufăieli de tabac, povestindu-i grozăvii petrecute în pădure. Focul trosnea în sobă, și, în timp ce ei dormeau pe laițe ori pe cuptor, sforăind, ea asculta urletul sinistru
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
2 septembrie și Împlinești patruzeci de ani. E miercuri. Deci, cum nu se poate mai bine. Bătrânul tăietor de lut, obosit, după ce a frământat pământul, zace pe prispă În lumina jilavă de octombrie. Ca să adune căldură pentru iarnă În oasele betege. Te observă trecând de mai multe ori prin preajma lui și spune: Eh... Călătorim, călătorim... Apoi „te prinde În gheare” și-ți povestește o Întâmplare din tinerețe, din gara Sinaia, și el este ostaș plecat În misiune. După fân și alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de interes. La fel ca roza lui Urbas, chiar dacă În chip mai contondent și mai impetuos, ovina dătătoare de lână nu era o fină fantezie a artei, ci un indubitabil și Îndărătnic specimen biologic. Dintr-o pricină care ne scapă, betegii membri ai juriului reunit În plen i-au refuzat lui Colombres premiul În legătură cu care spiritul său artistic Își făcea deja cumpătate iluzii. Mai echitabil și mai generos s-a dovedit a fi juriul Rural, ce nu a șovăit să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
frunte într-o scurtă pauză de alergat după minge. El trebuie să rămână la oraș, cu tata. Asta sună bine în mintea băiatului, își dă seama cu mirare Eduard, care îi gândește gândurile. Scapă de grija fratelui mai mic și beteag. Dar tot nu pricepe cum rămâne cu tata. — Și tata ce face? strigă copilul. — El rămâne în oraș, în apartament, cu Bobo, iar noi doi stăm aici, la mare, în casa bunicilor, explică femeia, sacadat. Ei, ce zici? Băiatul zvâcnește
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
semeț. Ar vrea să răspundă la provocare și să se arunce în duel. Dar e neputincios. își concentrează privirea cenușie asupra valului alb care se azvârle pe mal cu furie și se sparge înainte de a ajun ge la picioarele lui betege. Nu, nici marea nu are chef încă de duel. Doar l-a încercat. Se îndepărtează de țărm, uitându-se în treacăt la un copil cu părul negru fluturând în vânt, ghemuit pe plajă. E greu de spus dacă e tot
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
epidermă răcoroasă și vuietul neștiut, care se suprapunea peste zvâcnetul mării, îi încânta auzul. Zâmbi și deschise ochii. Privirea lui cenușie se opri mirată asupra unei pietre albe și ovale care părea să îl aștepte jos, chiar lângă talpa piciorului beteag. Eduard se aplecă și luă în palmă piatra netedă și ovală, mângâind-o cu mirare. De unde apăruse piatra? Privi înspre mare, care părea să se fi înviorat subit și trimitea către el panglici dantelate de valuri. Se uită sus, spre
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
îndrăznit să-i zică așa lui Iuga, cel cu mustățile roșii, cu ochi albaștri și cu un picior atât de sfârtecat de schijele unui proiectil sovietic, în timpul unui asalt asupra Cernăuților ocupat de bolșevici, încât rămăsese fără laba stângă și beteag definitiv. Cu atât mai mult n-ar fi îndrăznit să-i pomenească porecla sau să-l fi ocărât și înfruntat pe față, cumnatul său Galan. Nicanor era mai mic ca etate, nu făcuse războiul și lui, dintr-o cimotie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
o insulă temporară, garnisită cu detaliile vechimii sale, Cristina și ai ei abia mai suportau asaltul de bric-à-brac, sterpiciunea bolovanilor de zid, vraiștea de șarampoaie și de alte grinzi putrede, geometria aleatorie a tocurilor de uși smulse și de ferestre betege, această realitate separată, în care viețuia familia sa și care se surpa implacabil, ca într-o implozie încetinită, din care orașul fusese exilat de victoria dărâmăturilor. Panouri mari, proclamând Șantier în lucru, pericol de accidentare! împresurau imense spații, încremenite zăbavnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
în fața fărădelegilor acelora. Acestea, organele, au procedat conform recomandărilor de partid și de stat, astfel că multe abominabile episoade, din acele vremi, ne vor rămâne ascunse, până dincolo de secolul XXI. (Rânduri necenzurate din Neștiuta Cronică de la Arborea) Oaspeți la Vartolomei Beteagul Mașina, albă ca laptele, cu bot zăbrelit în gratii argintii, se opri sub gard. A frământat pietrișul de pe drum, sub papucii ei enormi de cauciuc, și pașii străinului apropiară scrâșnetul prundului de nasul lui Vartolomei, care meșterea absorbit la motopompa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
gros și cenușiu, ca o grămadă de rufe. Măcar că purta și el niște pantaloni și o jiletcă mai așa, croite din foaie de cort, verde ca măslina crudă, s-a cunoscut, numai din felul în care a dat mâna cu beteagul, că e unul de-ai noștri, ce se născuse și trăiește la oraș, nu la țară. Oare ce-or fi vrând, acuma, străinul, și cu ăstălaltul, ce umblă în straie din foaie de cort kaki, și cu cel din mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
bot, cu dinții puțin ieșiți înainte. Purta un soi de veston, ce nu s-a mai văzut, și un halat în vrâste late, lung până în pământ, care îl copleșiră de respect pe Vartolomei. Șontâcăind în felul său, pe picioarele lui betege, strâmbe ca la cosaș, Vartolomei se apropie de flăcăul cu haine ca măslina crudă, despre care aflase că-l cheamă Iov, și murmură aparte, să nu priceapă și străinii cei de tot ciudați: Dumnealui e tot din alte părții ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]