240 matches
-
fiind repictați de pictorul bisericesc Vasile Carp din București. După finalizarea lucrărilor, biserica a fost resfințită la 18 august 1996 de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. Cu acest prilej, preotul paroh Petru Crăciun și preoții slujitori Doru Costineanu Beuca și Gheorghe Giosan au primit distincția de iconom stavrofor. Printre preoții care au slujit la această biserică s-au aflat următorii: Eusebie Constantinovici - paroh (mai 1910 - ianuarie 1930), Gheorghe Rotar - cooperator (noiembrie 1923 - ianuarie 1930, august 1931 - mai 1933) și
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
Flaișer - paroh (iulie 1937 - iunie 1946), Ștefan Slevoacă - paroh (iunie 1948 - 1960), Vladimir Pușcaru - preot slujitor (1952-1960), Ioan Buliga - paroh (1960-1985), Vespasian Velehorschi - preot (1960-1966), Vasile Dragu - preot (1974-1991), Gheorghe Pașcan - preot (1979-1985), Petru Crăciun - paroh (din 1985), Doru Costineanu Beuca - preot (din 1985), Nicolae Cojocaru - preot (1985-1993), Gheorghe Giosan - preot (din 1993) și Ioan Nemțan - diacon (2013-2015) și preot (din 2015). Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Câmpulung Moldovenesc are formă de cruce (plan treflat), cu o turlă a cărei înălțime
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
Sporting Roșiori de Vede este un club înființat în anul 2008, după desființarea echipei fanion a orașului Rova Roșiori. Odată cu înființarea noului club, Sporting Roșiori a preluat un loc în Liga a III-a de la formația Real Beuca. Sezonul 2008-2009 În primul sezon de existență, 2008-2009, Sporting a încheiat campionatul Ligii a IV-a pe poziția a 3-a, după FCM Alexandria și Voința Săele. În vara anului 2009, Sporting a participat la competiția estivală Cupa Teleormanul, pe
CS Sporting Roșiori de Vede () [Corola-website/Science/320381_a_321710]
-
suprapun stratelor de Fratești - formațiune întâlnită pe întreg teritoriul județului Teleorman. Ele sunt cosntituite în partea superioară din nisipuri fine, iar la bază din piet. Împrejurimi:La aproximativ 25 km nord de orașul Roșiorii de Vede, în satul Plopi, comuna Beuca, se află cel mai bătrîn stejar din România, mărturie vie a "Pădurii Nebune" de odinioară. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Roșiori de Vede se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
Plopi este un sat în comuna Beuca din județul Teleorman, Muntenia, România. Se află în partea de nord a județului, în Câmpia Găvanu-Burdea, pe malul stâng al pârâului Zâmbreasca. La recensământul din 2002 avea o populație de 282 locuitori. Numele satului provine de la zăvoaiele de plopi de la
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
zăvoaiele de plopi de la marginea așezării, din lunca pârâului. Plopii au fost defrișați în anii '70. Cel mai apropiat oraș, Roșiorii de Vede, este situat la c. 30 de km (rutier) și 18 km (feroviar, prin intermediul stației de cale ferată Beuca). În linie dreaptă, capitala României, București, se află la aprox. 90 de km. E de localitate. Cea mai veche mențiune despre sat apare într-un document din vremea domniei lui Constantin Brâncoveanu (12 mai 1692), în care sunt menționați 12
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
o delegație din satul care atunci aparținea Episcopiei Argeșului a mers la Cuza pentru a-l felicita cu ocazia alegerii ca domn. Până în anul 2003 a aparținut administrativ de comuna Drăcșenei. După o reorganizare administrativă, a fost inclus în comuna Beuca, Teleorman. În trecut, a aparținut, de asemenea, de comuna Zâmbreasca, Teleorman. Pentru o scurtă perioadă (după Marea Unire), Plopi a fost comună de sine stătătoare. Satul este așezat într-o zonă de silvostepă, cea mai apropiată pădure fiind cea de la
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
Teleorman. În trecut, a aparținut, de asemenea, de comuna Zâmbreasca, Teleorman. Pentru o scurtă perioadă (după Marea Unire), Plopi a fost comună de sine stătătoare. Satul este așezat într-o zonă de silvostepă, cea mai apropiată pădure fiind cea de la Beuca, situată la c. 3 km. de sat. Lângă sat se află cel mai bătrân copac din nordul județului, un stejar vechi de câteva sute de ani, rămas dintr-o străveche pădure. Până la sfârșitul secolului XIX, o altă pădure se întindea
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
deși construită în anii 70, fiind în stare avansată de degradare. Biserica din sat, cu hramul Sf. Mucenic Gheorghe, după mai multe încercări de a fi construită (1920, 1944, în anii `70, în perioada păstoririi preotului Gheorghe Rădulescu din comuna Beuca), a fost sfințită de către P.S Galaction al Alexandriei și Teleormanului, pe data de 19 octombrie 1997, de praznicul Sfântului Ioan de Rila, fiind înălțată cu ajutor financiar din partea omului de afaceri de origine aromână George Becali. Biserica a fost
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
civic mai accentuat în comparație cu cei din satele vecine. Astfel, în ultimii ani ai regimului comunist au realizat, cu propriile forțe, pietruirea străzii principale. De asemenea, au ridicat prin muncă voluntară biserica din sat și podul care leagă satul de comuna Beuca. În 2016, aproape jumătate din cele peste 300 de persoane plecate din Plopi, în ultimele decenii, în țară și străinătate, țin legătura între ele și cu cei din sat prin facebook. Se mai păstrează și astăzi un obicei străvechi, cel
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
mai sunt cunoscute în graiul local, fiind identificate prin surse lexicografice sau prin documente istorice. Ele pot fi considerate, în consecință, consolidate onimic prin demotivare, ca urmare a dispariției din grai a entopicului originar. Exemple: Agest, Baba, Batiște, Bechet, Bent, Beuca, Bica, Bobu, Bord, Borcoș, Bucium, Buceci, Bunaru (formate prin conversiune de la entopicele: agest, „adunătură de vreascuri sau bine uscate, pietre, nămol“; babă, „ciot ascuțit de stîncă“; batiște, „loc unde a fost o stînă“; bechet, „loc de pază, locuința pădurarului, pichet
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
adunătură de vreascuri sau bine uscate, pietre, nămol“; babă, „ciot ascuțit de stîncă“; batiște, „loc unde a fost o stînă“; bechet, „loc de pază, locuința pădurarului, pichet de grăniceri“; bent, „loc adînc în albia unui rîu, unde apa face vîrtej“; beucă, „văgăună adîncă, scobitură în stîncă“; bică, „o gaură mică făcută în pămînt“; bob, „bolovan mare, țuguiat“; bord, „ridicătură de pă mînt sau piatră pe vîrful unui munte“; borcoș, „apă amestecată cu nisip, noroi, care iese din pămînt“; bucium „restul de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
reușit să-și dovedească eficacitatea pe teren literar. În jurul ei se strâng cei mai de seamă cărturari ai locului, din generațiile mai vârstnice sau mai tinere. Cu poezie vor fi prezenți Vasile Bumbac, Nicu Dracinschi, I.V. Ivanciuc, Constantin Morariu, Sever Beuca Costineanul, Mihail Teliman, V. Huțan, Ion Cocârlă-Leandru ș.a. Colaborează cu proză Emanoil Grigorovitza, Traian Brăileanu, Liviu Marian, Ion Grămadă, Artur Gorovei. Un sector redutabil îl reprezintă folcloristica, domeniu în care activează Simion Florea Marian, Elena Niculiță Voronca, Dimitrie Dan, Artur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
Ciocârlia, Gura Ialomiței, Avram Iancu, Adunații-Copăceni, Ciulnița, Ceamurlia de Jos, Reghiu, Balc, Beba Veche, Mărișelu, Joița, Macin, Râmeț, Buciumi, Ghizela, Ciumeghiu, Mașloc, Grădinari, Câmpeni, Sacadat, Pietroasa, Boldur, Lozna, Broșteni, Mărășești, Borod, Coșteiu, Călmățuiu, Crevenicu, Bujoreni, Găiseni, Buturugeni, Creaca, Răsmirești, Bară, Beuca, Sandra, Mahmudia, Lăzăreni, Poeni, Gura Călitei, Gălățeni, Giurgiu, Ștorobăneasa, Horoatu Crasnei, C. A Rosetti, Mihăilești, Frățești, Sulina, Țârcâia, Batăr, Crângeni, Florești-Stoenești, Stoenești, Budacu de Jos, Stejaru, Chilia Veche, Ulmi, Bărcănești, Slobozia, Mănăștiur, Sacoșu Turcesc, Iepurești, Putineiu, Singureni, Curtea, Ghimpați, Letca
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
Stănești, Letca Nouă, Găujani, Căianu Mic, Marșa, Găiseni, Ștorobăneasa, Bulbucata, Băneasa, Băbăița, Stejaru, Călmățuiu, Crevedia Mare, Bragadiru, Poroschia, Bălești, Vânătorii Mici, Slobozia, Crângeni, Gălățeni, Mihăilești, Drăcșenei, Comana, Răsmirești, Bară, Iepurești, Oinacu, Hotarele, Lăzăreni, Crevenicu, Gura Călitei, Bujoreni, Isvoarele, Avram Iancu, Beuca, Colibași, Frățești, Andrășești, Dobrotești, Bărcănești, Gura Ialomiței, Ghimpați, Buturugeni, Husasău de Tinca, Reghiu, Budacu de Jos, Ciocârlia, Grădinari, Goștinari, Bordești, Mărășești, Valea Teilor, Curtea, Mera, Ulmi, Batăr, Adunații- Copăceni, Pietroasa, Nufăru, Giurgiu, Parva, Nalbant, Poeni, Ciulnița, Creaca, Lozna, Borod, Măgura
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
Găiseni, Iepurești, Putineiu; Independent › PSD: Colibași, Comana, Giurgiu; PPDD›PSD: Hotarele, Stoenești. 7 Ialomița (5) PDL›PSD: Andrășești, Bărcănești, Ciulnița, Ciocârlia; PNL›PSD: Gură Ialomiței. 8 Teleorman (19) PNL›PSD: Băbăița, Bragadiru, Contești, Dracea, Drăcșenei, Poroschia, Rădoiești, Răsmirești; PDL›PSD: Beuca, Bujoreni, Călmățuiu, Crevenicu, Crângeni, Gălățeni, Stejaru, Ștorobăneasa; PPDD›PSD: Dobrotești, Moșteni, Poeni. 9 Tulcea (9) PDL›PSD: C. A. Rosetti, Macin, Nalbant, Sulina, Valea Teilor; PNL›PSD: Ceamurlia de Jos, Chilia Veche, Mahmudia, Nufăru. 10 Vrancea (7) PNL›PSD: Bălești
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
Bun, Cernăuți, 1996, p.270). Limbaj folosit și de alte gazete într-o situație ori alta. Apărarea națională are meritul totuși că a avut un filon literar bun. Explicabil, de altfel, pentru că la acest ziar au colaborat: I. Grămadă, Sever Beuca - Costineanu, Valuță (Val. Dugan), B. Lucescu (T. Bocancea), V. Kalmucki, C. Corbescu (prof. Ernest Rabener), V. Loichiță, A. Lian, Niță Sânziană, Fulger - ultimii cu posibile pseudonime neidentificate. Tot Const. Loghin apreciază că lupta a fost atât de înverșunată, încât intervențiile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Gheorghiu, V. Doboș, Traian Chelaru, Ion Negură, Em. Haivas, Mircea Panaitescu, Silvia Preopovici, Liviu Rusu, M. Boldur, Teodor Plop, Neculai Pancovici, Pompeius Reut, Alexandru Isăceanu, Teodor Grăunte, Mircea Străinul, Vasile Botezat, dr. Al. Saghin, A. Răpceanu, Gaius Lutia, D. Costinescu - Beuca, Dragoș Rusu, Grigore Găină, G. Calatiuc, Octavian Olinici, Filimon Cârdeiu. Ei au scris articole de atitudine politică și clarificare ideologică: „Minoritari și minoritari”, „Ideal și realizare”, „Presă și presă”, „Ucraina Mare”, „Românismul activ”, materiale de îndrumare - „Antialcoolismul”, „Cauzele externe și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
această istorioară este adevărată și s-a petrecut astfel cum este istorisită. (Deșteptarea nr.77/28 septembrie 1903). Foiletonul gazetei este foarte bogat și el este realizat de colaboratori cu talent: M. Teliman, C. Berariu, T. Bocancea, G. Rotică, Sever Beucă - Costineanu, N. Dracinschi, V. Vitescu (V.Vitencu), Codreanu ( G. Tofan), Leandru (I. Cocârlă), Taniu (Dracinschi) ș.a. Dar foiletonul ziarului are și foarte multe reproduceri din scriitori de seamă din suplimentele literare mai cătate... Ca și alte gazete, Deșteptarea a mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
18951961) Sextil Pușcariu, ca și Nicolae Iorga, nu s-au înșelat când i-au deschis porțile celui care avea să rămână în literatura română Lucian Blaga. Cântăreți ai simțirilor au fost puzderie la Glasul Bucovinei: G. Rotică, Vasile Drăgușanu, Sever Beuca Costineanul, G. Voievidca, Vasile Gherasim, Sasu Constantin, Toader a lui G. Țugui din Cupca, preotul C. Morariu, Ioan Biala - țăran din Pătrăuții de Jos, Mihai C., Elena Dobrozinschi, Ilie a Petre Timeș din Cupca, George Tofan ș.a. * „Bucovina Hurmuzăcheștilor” - astfel
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și jertfă, dacă nu chiar îndrăzneală”. În numărul 13/1936, Ion. I. Nistor adaugă în acest sens: „Numai la 1904 Junimea Literară a putut rezista tuturor piedicilor și greutăților, îndurând până și o confiscare pentru frumoasa poezie a lui Sever Beucă Costineanul „La coasă fii ca-n vremile străbune” pe care am găsit-o republicată în ediția a doua de după confiscare în Junimea Literară nr.2/1904 sub titlul: „Marș festiv, dedicat Societății academice „Junimea” cu ocazia jubileului de 25 de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
română Philippide acordă încredere lui Diculescu care vorbește, în lucrările sale despre elementele vechi germane din română (a. 1921) și despre gepizi (1922), de elemente „numaidecât gepide” care însă după Philippide „ar putea fi tot atât de bine gote” (I, 350): bâtcă, beucă, boare, bulz, burduf, burtă, butură, cotângan, élele, gâldău, grind, harnic, iazmă, a îmburda, măgură, mârțoagă, picui, pisc, plug, rofie, smetie, stărnut, strugure, tureatcă, a se uita, vorbă, a zburda, a zgudui. El citează ademenitoarea afirmație a lui Diculescu cum că
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pe elevul Constantin Popescu de la Suceava, căzut la Calafat În primele zile ale frontului. Voluntari au fost și elevii bucovineni: Partenie Sireteanu, Ion Fogaci, Emilian Hudei, Ghe. Levescu, Ilie Gherghel, Al. Giurgiuveanu, precum și studenții de la Universitatea din Cernăuți: Runcan Mihăilescu, Beuca Olariu. În luptele de la Vidin s-a distins Alexandru Chibici-RÎvneanu, membru al Societății bucovinene «Arboroasa» și prieten al lui Mihai Eminescu. S-au Înrolat ca voluntari elevii transilvăneni: N. Călțiu și Artimescu Pop de la liceul din Blaj, N. Cuiceanu de la
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
Iordachescu Ionut USL este acuzată că intimidează primari ai ARD, după ce în județul Teleorman, Prefectura le-a cerut edililor din comunele Beuca și Gălăteni să-și ia concediu în perioada alegerilor și să-și delege atribuțiile către viceprimari PSD. Prefectura județului Teleorman a decis ca doi primari ai ARD să intre în concediu în perioada premergătoare scrutinului din decembrie, cel mai probabil
Primari PDL, în concediu pentru a nu se implica în campanie by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41039_a_42364]
-
Anca Murgoci În ultimele zile, comuna Beuca, județul Teleorman, a fost sub ape. Vremea s-a mai îndreptat, dar pericolul nu a trecut. Pagubele materiale sunt însemnate, ajungând doar până la acest moment la suma de cinci miliarde de lei vechi, dar "numărătoarea" încă nu s-a terminat
Situație disperată într-un sat din România. "Oamenii s-au obișnuit deja, deși aceste lucruri se întâmplă din anii '70" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35772_a_37097]