225 matches
-
atâta vreme.“ Nu o credeam. Dar îmi plăcea ideea. Flăcăii români, ca Feții-Frumoși din basme, se duc în Basarabia și iau toate Cosânzenele de acolo, le aduc aici și le fac neveste și rezolvă pentru totdeauna tot ceea ce politicienii sau bișnițarii nu vor reuși niciodată să mai împlinească vreodată... 14tc "14" Poc, sus. Poc, jos. Mingiuca mă scoate și mă întoarce în mine, cu gratuitatea jocului că aici, pe Bulevard, aș fi putut de câteva ori să-mi schimb viața. Locuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Parcă abia acum încep s-o plăsmuiesc pe acea Vichi de demult. Parcă abia acum ea va veni dinspre Cișmigiu, mă va prinde de mână și mă va trage spre ea: „De ce nu intri? Intelectual de la Cinematografie și stai ca bișnițarii lângă casă la densitatea aglomerației. Te saltă caraliii și mă pui pe drumuri să-ți aduc mere la Poarta Albă. Poate te mai prelucrează și la voi la partid“. Textul poate face și astfel de minuni. Să-ți ia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
din primăvara anului trecut, când a fost votată noua Lege a educației, lege organică transpusă întocmai în forma sugerată de președintele României. Las deoparte faptul că însuși domnia sa recunoaște, nu spăsit, ci hăhăind cât îl ține gura sa de fost bișnițar, că pentru el școala nu a fost cel mai plăcut loc și nici unde s-a omorât el cu firea. Dar mă gândeam eu, mai anul trecut, de unde a luat chelia supremă, ideile sale pe care le tot depăna tot
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
n-ați rămas împreună? - Nu știu. Cât ne-am întâlnit în România era bine. Venea în București. Ne cazam la Intercontinental. Mă ducea doar în medii luxoase. Odată am intrat în lift la hotel cu alți doi români, doi mitici bișnițari. Unul m-a făcut curvă. Cum ajunsese și el să înțeleagă măcar atâta lucru, era să iasă cu bătaie. Nu mă omoram după locurile alea fițoase în care mă ducea. Cam după vreun an m-a chemat la Roma. - Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
imaginea unei neveste sleită de spălat-gătit, cu un ochi învinețit și fustă cu tivul deșirat. În postcomunism, stilurile își pierduseră limpezimea: puteai oricând să iei țeapă confundând un parlamentar cu un hoț de buzunare, ori un doctor pediatru cu un bișnițar din Piața Sudului. Mi-am trecut și celălalt picior peste pervaz și am rămas în echilibru pe cornișa de ciment. Singurul pericol era ca ea să se rupă sub greutatea mea. Jos, în curtea școlii, se adunaseră vreo două sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cine putea ști? L LIX Avantajul apartamentului din Berceni era apropierea de liceul meu. În primele zile am plecat la serviciu la costum, cămașă, cravată, geantă diplomat. La Piața Reșița, printre căruțașii care făceau focul în stradă, printre șuți, șmenari, bișnițari și jucători profesioniști de alba-neagra, m-am simțit rușinat de îmbrăcămintea mea fandosită. Un burghez constipat, un sclav al sistemului care a pierdut gustul libertății. Săptămânile care au urmat am plecat de acasă îmbrăcat într-o salopetă de lăcătuș unsuroasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
fi ieșit ceva, pentru că mi-amintesc că cea mai bună replică pe care o găsisem era: „Mă scuzați, dar poate v-ar interesa un pont pentru cursa de azi de la Enghien?“ și probabil că ar fi crezut că-s un bișnițar, În loc să mă creadă pe cuvânt că voiam să le dau un pont. Stăteam la Café de la Paix, bătrânul și cu mine, și ne trăgeam de șireturi cu chelnerul, pentru că bătrânul bea whisky, care costa cinci franci, ceea ce Însemna un bacșiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pastoral al lui Theodoru. Simplă bastonadă de salubrizare citadină! Acest sublim și concis elogiu adus ciomagului nu este, din păcate, bisat. Însă trombonul revine pentru o ultimă dată, pentru a Întipări fraza În urechea publicului meloman: „Iată cum bastonada trasă bișnițarilor, proxeneților, cocotelor, incendiatorilor, gunoiului social, provocatorilor, agresorilor din piața rușinii, devine pentru A. C. prilej de a insulta poporul care-l hrănește”. Și reapare, fulgerător, tema principală, la baston. Pe spinarea poporului care te hrănește. Aceasta-i cauza pentru care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Pro și contra. Tensiunea plutește În aer, se simte pînă la etajul trei. Polițiștii refuză să răspundă Întrebărilor. Unii par Încordați, alții rîd. Privesc din nou piața. Așadar au fost luați dis-de-dimineață cu toții, la grămadă, greviști adevărați, greviști falși, anticomuniști, bișnițari, vagabonzi, hoți de buzunare. PÎnă la urmă nu mai rezist și cobor. Ascult povești uluitoare spuse pe tonuri credibile, revoltate, despre cantități impresionante de droguri și prostituția generalizată din corturi. Noroc că ordinea s-a restabilit. Ordinea cu clonț de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și o sută patru răniți. Răsar ca din senin patrulele de mineri. Dotați cu bastoane de lemn sau de cauciuc, sape, toporiști. SÎnt mii. Salopetele pătate cenușiu se Împrăștie peste tot. Patrulează În grupuri de cîte patru, cinci. Prind un bișnițar. Îl bat de-l sting, În chiotele de bucurie ale spectatorilor, apoi Îl predau poliției care-l urcă Într-o dubă. Doar atît face poliția, probabil atît i s-o fi spus să facă: cară răniți. Pe 1848, hoardele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cerut cu voci nefirești formularele. În trenul ce-i ducea Înapoi În țară, au ajuns la concluzia că singura explicație plauzibilă a celor Întîmplate nu putea fi decît aspirația miliției sîrbe de-a stăvili prin intimidare corecțională valul negru de bișnițari care le inundă de aproape-un an orașele, venind din nord. Din cînd În cînd se mai strecoară cîte-o eroare de apreciere, și sînt bătuți fazani cercetători ce vor să migreze, de teamă că nimic nu se va mai schimba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pot muri, ni se confesează „Bat drumurile grele de poeme,/ Mă doare sufletul când scriu.../ Și dor mormintele din noi.../ Când hoții toți bătut-au palma/ Iar noi rămas-am cu sudalma!” în Ce mai faci, întreabă un prieten: „Sunt bișnițari la Iași?/ Vin mineri și la voi?/ Că la București i am văzut/ Pașnici cu bâte, cu lanțuri (e vremea mineriadelor).” Scrutând cerul învolburat face o comparație afirmând: „Cirezi de nori migrează dinspre est,/ Credeam că-s ruși veniți să
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
departe și să-i închid ușa în nas și de aceea îl rog să-și ia marfa și să plece la altă casă, unde poate va găsi un credul care să-i plătească pretinsul cadou. Pledează insistent cauza lui de bișnițar, n-ar vrea să plece, eu îi spun că, chiar de mi-ar oferi totul gratuit, încă nu voi accepta, că de fapt nu am nevoie de nimic de acest gen și cu vai nevoie se înduplecă să plece, nu
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
statului și a instituțiilor sale democratice și care poate în ultimă instanță afecta starea siguranței și securității naționale... Date fiind dimensiunile corupției în România, aceasta a devenit - prin efectele sale - un factor de risc major pentru siguranța națională” (pagina 209). „Bișnițarul” e un alt pamflet ce stigmatizează o stare de fapt ce a apărut după revoluție - pentru că „Bișnițarului” i-a priit revoluția, că pe baza carnetului de revoluționar a cerut drepturi și a ajuns în Parlamentul României, în care mulți dintre
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
naționale... Date fiind dimensiunile corupției în România, aceasta a devenit - prin efectele sale - un factor de risc major pentru siguranța națională” (pagina 209). „Bișnițarul” e un alt pamflet ce stigmatizează o stare de fapt ce a apărut după revoluție - pentru că „Bișnițarului” i-a priit revoluția, că pe baza carnetului de revoluționar a cerut drepturi și a ajuns în Parlamentul României, în care mulți dintre impostori, hoți și tâlhari își dau mâna și fac legi, că a adunat mari sume de euro
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
vile, hectare de pământ scump... Iar după nopți petrecute în muncă grea, a doua zi merge la Parlament să poată dormi cu adevărat... (I-am văzut, grație televiziunii, dormitând ori dormind cu adevărat). Autorul concluzionează - pe bună dreptate că „Lui (bișnițarului) i-a priit revoluția”. Încă un pamflet usturător la adresa Europei în „Bătrâna doamna Europa” care „A cucerit lumea veche și a descoperit lumea nouă, a ucis mii și mii de indigeni, a ars culturi și civilizații și a făurit noi
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
multe victime. Adevărată calamitate în acest minuscul stat american. Dar și unele semne pozitive din Basarabia... Vineri, 17 decembrie 2010, mi-am propus să definitivez „Pensionarii români și U.D.M.R.” adăugându-i partea a doua, ca rezultat al repetării vizitei bișnițarului maghiar la locuința mea. I-am respins insistența fără măsură a acelui ins. Va trebui să răspund d-lui Mihai Bejinaru din Câmpulung Moldovenesc, d-lui prof. Ioan Enache din Elveția, lui Marcel Cuperman și soților Pândaru din S.U.A. Iarna
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
întâmpla când încă nu purtam asupra mea dispozitive electronice de înregistrare audio. Am intrat în vorbă cu două bătrâne simpatice în fața unei tarabe de kiwi; băbuțele țipau la vânzător că ele au pensie de o sută de lei, că e bișnițar, că de ce sunt cartofii ăia păroși de cinci ori mai scumpi ca în altă parte? Aici mă simt datoare să deschid o paranteză: bătrânele habar n-aveau ce-i ăla kiwi. Au și gospodinele mari lacunele lor, nici măcar ele nu
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
fi costat și acolo mărul/ Cât costă azi, la noi, la piață” (Adam și Eva). „Fauna” tradițională a comicului este prezentă in corpore: despoții, patrioții de paradă, cozile de topor, impostorii, proștii, mediocritățile, grandomanii, detractorii și categoria mai nouă a bișnițarilor, chefliii, avarii, îngâmfații: „Deși murea, se bucura nespus/ Că și-n mormânt va sta cu nasu-n sus....” (Unui îngâmfat). Dar T. depășește gluma de moment: „Doamne, da, imperiul cade/cu toți șovinii, roi?/ O-ntrebare-nsă mă roade-/ De ce cade
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
și bârfind, au făcut sistemul să meargă. Memorialul durerii, cu protagoniștii săi umani divizabili în disidenți și torționari, trebuie plasat și înțeles pe fundalul mai amplu al socialismului real, în care, pe lângă îngeri și demoni au existat, printre alții, și bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori (Rostás și Momoc, 2013). Astfel, imaginea alb-negru pictată de modelul carceral al societății românești sub comunist este pătată cu culoare, chiar dacă fresca rezultată rămâne în nuanțe predominant cenușii. În fine, ultima strategie de reconciliere cu trecutul o reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
10/mi8.htm, accesat în 10 octombrie 2013. Roper, S.D. (2000). Romania: The Unfinished Revolution. Amsterdam: Harwood Academic. Rosenau, P.M. (1992). Post-Modernism and the Social Sciences. Insights, Inroads, and Intrusions. Princeton: Princeton University Press. Rostás, Z. și Momoc, A. (2013). Bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori. București: Curtea Veche. Roșu, V.-T. (2004). Istorie trăită la August Treboniu Laurian. Studiu de caz: Istoria românilor (1862). Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 8, 119-123. Rotariu, T. (2013). Sociologia ca știință. În P. Iluț (coord.). În căutare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
împreună cu soțul la una dintre surorile acestuia. N.G. mai avea două surori și un frate. După ce au primit de la stat o garsonieră, s-au mutat împreună în această nouă locuință: „Era a noastră, lux... băiatul se descurca... lucra, era și bișnițar...”. Din cele relatate de inculpată soțul avea un comportament antisocial, un evazionist. Cu N.G. a fost căsătorită 10 ani. În această perioadă au schimbat garsoniera cu un apartament de trei camere în cartierul F. La 30 de ani a născut
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
trotuarelor, continuu să perseverez în ignobila înclinație, ies mereu în stradă, să văd ce se mai întîmplă, ce nu se mai întîmplă, intru în furnicar, mai mult pentru plăcerea ochiului decît a urechii (plăcere rezervată, oarecum, profesioniștilor), mă bag între bișnițari, încerc să pricep fenomenul, îmi recunosc limitele imaginației și, din cînd în cînd, risc sinteze. Unele, sper, aproape inspirate, altele, jalnice în incapacitatea lor de a înțelege esențe. O sinteză, cred, aproape inspirată: în toamnă, urmăream zilnic, la apusul soarelui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și bârfind, au făcut sistemul să meargă. Memorialul durerii, cu protagoniștii săi umani divizabili în disidenți și torționari, trebuie plasat și înțeles pe fundalul mai amplu al socialismului real, în care, pe lângă îngeri și demoni au existat, printre alții, și bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori (Rostás și Momoc, 2013). Astfel, imaginea alb-negru pictată de modelul carceral al societății românești sub comunist este pătată cu culoare, chiar dacă fresca rezultată rămâne în nuanțe predominant cenușii. În fine, ultima strategie de reconciliere cu trecutul o reprezintă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
10/mi8.htm, accesat în 10 octombrie 2013. Roper, S.D. (2000). Romania: The Unfinished Revolution. Amsterdam: Harwood Academic. Rosenau, P.M. (1992). Post-Modernism and the Social Sciences. Insights, Inroads, and Intrusions. Princeton: Princeton University Press. Rostás, Z. și Momoc, A. (2013). Bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori. București: Curtea Veche. Roșu, V.-T. (2004). Istorie trăită la August Treboniu Laurian. Studiu de caz: Istoria românilor (1862). Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 8, 119-123. Rotariu, T. (2013). Sociologia ca știință. În P. Iluț (coord.). În căutare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]