225 matches
-
fi costat și acolo mărul/ Cât costă azi, la noi, la piață” (Adam și Eva). „Fauna” tradițională a comicului este prezentă in corpore: despoții, patrioții de paradă, cozile de topor, impostorii, proștii, mediocritățile, grandomanii, detractorii și categoria mai nouă a bișnițarilor, chefliii, avarii, îngâmfații: „Deși murea, se bucura nespus/ Că și-n mormânt va sta cu nasu-n sus....” (Unui îngâmfat). Dar T. depășește gluma de moment: „Doamne, da, imperiul cade/cu toți șovinii, roi?/ O-ntrebare-nsă mă roade-/ De ce cade
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
în altă parte!” *Radio (BBC, Europa liberă) difuzează, în toate buletinele, știri și comentarii despre grevele minerilor și docherilor polonezi: sînt fapte care provoacă admirație. În același timp, pe străzile Bacăului se plimbă, aparent nepăsători, numeroși turiști polonezi, aidoma cu bișnițarii noștri, avizi de cîștig rapid, din nemuncă. Cînd îi văd, mi-i destul de greu să admit că și greviștii și ei sînt fii ai aceluiași popor! *Pliat total pe cerințele editorului, „Steagul roșu” se preocupă doar de suprarealitatea țesută din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
privință, dezacordul nostru e net. *E aproape plină strada cu ei. Au ieșit „pe centru”. Poartă geci îmblănite, cumpărate de la polonezii aflați în trecere pe la noi. Merg, firește, cu mîinile vîrîte adînc în buzunare. Cei mai mulți sînt, nu încape îndoială, vagabonzi, bișnițari. Acești barbari iviți din socialismul nostru, inși crescuți în afara ideii de muncă („astă pleavă, ăst gunoi...”), vor fi, probabil, învingătorii lumii de mîine. Lucrul cel mai surprinzător aflat de la Matei Alexescu (cu care am stat de vorbă pentru a-i
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și critici, uneori foarte aspre, precum: A luat foc o claie de fân. Ce fac pompierii? S-au ars! , sau Vânzătoarea C.T. a dat lipsă la gramaj. A fost amendată cu 250 de lei. Să-i fie de învățătură, ori: Bișnițarul M.I. a fost surprins plasând ceasuri electronice și țigări Kent. Organele de miliție i-au confiscat marfa. Acum lui M.I. i-a stat... ceasul!. Adeseori apar poze cu copii care de ani de zile tot dispar, dar rareori mai și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
frică să vorbești, de teamă că nu știi cine te ascultă și apoi te ascunde de nu te mai găsește nimeni nici pe lumea asta, nici pe cealaltă. Că peste tot e plin de poliție. Spun despre noi că suntem bișnițari. Dar realii bișnițari sunt ei, că, de exemplu, echipajul unei nave cumpărase cu banii lui un videomagnetofon pe care-l foloseau pe navă. Au venit unii, polițiști și cu vameși, și l-au confiscat, că nu au voie așa ceva. Odată
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de teamă că nu știi cine te ascultă și apoi te ascunde de nu te mai găsește nimeni nici pe lumea asta, nici pe cealaltă. Că peste tot e plin de poliție. Spun despre noi că suntem bișnițari. Dar realii bișnițari sunt ei, că, de exemplu, echipajul unei nave cumpărase cu banii lui un videomagnetofon pe care-l foloseau pe navă. Au venit unii, polițiști și cu vameși, și l-au confiscat, că nu au voie așa ceva. Odată luat, l-au
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de a nu vinde la un preț mai mare sau foarte mare, deci de a nu-ți însuși valoare nemeritată funcționează și azi dacă ar fi să ne gândim numai la România unde comercianții sunt etichetați cu ștampila nemeritată de "bișnițari". Dincolo de acest fapt, aversiunea față de profiturile "nemeritate" este încă una extrem de prezentă, oamenii imaginându-și că pot impune o morală pieței, în sensul în care profiturile pot fi împărțite în meritate și nemeritate, în legitime și nelegitime. De fapt, azi
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a ne aduce acasă fericirea. La la doilea punct descoperim două subcategorii: mai întâi, naționaliștii șovini, pentru care orice străin venit în România ori aduce droguri, ori ne otrăvește izvoarele mioritice, ori e violator de aurolaci. Apoi, îmbogățiții de după revoluție, bișnițarii deveniți multimiliardari; aceștia știu că șmecheriile aducătoare de averi colosale vor fi lesne contracarate de organismele europene. Pentru ei, o Românie concurențială înseamnă spectrul falimentului și prăbușirea de pe piscurile aurite unde s-au tolănit întru trai îndelungat pe banii babacii
Europa concretă și de ce nu, meschină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12574_a_13899]
-
Bogdan Murgescu - cel puțin două valuri de asemenea oameni noi. Primul, promovat în anii '50-'60 pe bază de dosar "sănătos", epuizat treptat și avînd doar "unele prelungiri politehniste" în anii '80, al doilea, apărut după 1989: "El cuprinde atît bișnițari șși securiști, am adăuga noiț promovați ca "oameni de afaceri" în anii '90, cît și feciori de bani gata ai elitelor comuniste, lansați în afaceri sau în politică". Între cele două tipuri de oameni noi sînt mari diferențe: primul se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16673_a_17998]
-
Curtea constată că autorul excepției își fundamentează critica pe aspecte legate de modul de instrumentare a cauzei în care a fost cercetat, fiind nemulțumit, între altele, de faptul că nu au fost cercetați pentru comercializare ilegală a cupoanelor și alți "bișnițari". Or, aceste aspecte nu țin de compatibilitatea prevederilor legale cu dispozițiile constituționale invocate, planul de anchetă urmat de organul de urmărire penală neputând fi invocat ca un fine de neconstituționalitate. 4. În sfârșit, Curtea constată că prin Decizia nr. 438
DECIZIE nr. 1.000 din 7 iulie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1999 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori în anul 1999, art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 219/1999 privind Programul naţional pentru ţărănime bazat pe cupoane atribuite gratuit, art. 215 alin. 2 şi 5 din Codul penal , precum şi art. 377 şi art. 378 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214071_a_215400]
-
ar fi putut să fie finanțate. Cenzură veghea! Însă șopârle erau multe. Circulă pornografia gay. Unii sârbii de pe la Timișoara care călătoreau des în Iugoslavia făceau bișnița cu pornografie gay occidentală. Unii au făcut averi din asta. Cum ajungeai la pornografie? Bișnițarii vindeau și pornografie, si le făceau rost celor cu bani și de casete video. Unii dintre ei erau mâna în mână cu stewardesele de la Tarom, Lufthansa, Jat. Dacă nu-ți făceau rost, te trimiteau la un anume fotograf care se
„A fi gay este un act politic, este o declarație de emancipare eminamente politică.” () [Corola-website/Science/295779_a_297108]
-
în circuit. Prinderea lui Ștefănescu și deconspirarea rețelei sale (din care făceau parte sute de persoane cu funcții relativ importante în structurile PCR) se datorează unui flagrant organizat de Securitate, în cursul căruia Ștefănescu urma să cumpere aur de la un bișnițar local (povestea cu securistul care a cumpărat vin pentru o nuntă care s-a amânat și vinul s-a deteriorat între timp este folclor). Ștefănescu este arestat în august 1978, iar în locuința sa sunt găsite aproape 19 kilograme de
Afacerea Bachus () [Corola-website/Science/315552_a_316881]
-
film de comedie românesc din 1975, regizat de Iulian Mihu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Toma Caragiu, Gheorghe Dinică, Jean Georgescu, Gina Patrichi, Violeta Andrei și Aimée Iacobescu. Acțiunea filmului se referă la producerea unui film românesc despre niște bișnițari care încearcă să-și rotunjească veniturile în anul 1968 pe litoralul Mării Negre. Sunt prezentate mai multe acțiuni în paralel, care sunt explicate publicului de actorul Toma Caragiu. Directorul unei case de filme (interpretat de Mircea Albulescu) consideră „apt pentru producție
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
de actorul Toma Caragiu. Directorul unei case de filme (interpretat de Mircea Albulescu) consideră „apt pentru producție” scenariul filmului "Castele de nisip". Bătrânul regizor (Jean Georgescu) este însă nemulțumit de miza măruntă a comediei, cei criticați fiind „niște amărâți de bișnițari, niște pârliți”. În plus, actorul Ștefan Bănică, care trebuia să interpreteze rolul ofițerului de miliție și al directorului închisorii, joacă în alt film în același timp și nu poate veni. Toma Caragiu acceptă însă rolul responsabilului de restaurant Berbecaru, deși
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
masă la Iuliu, o veche cunoștință angajat ca ospătar la restaurantul condus de Berbecaru. În cele din urmă, trebuind să plătească, acceptă să se angajeze ca bucătărese la restaurant. Pe plajă mișună și o serie de personaje cu preocupări neserioase: bișnițarii Gicu și Petrică (interpretați de doi zugravi, unul dintre ei fiind Jean Constantin) care fură și, dându-se drept străini, încearcă să vândă „pe sub mână” produse românești pe care le prezintă ca fiind de import, un escroc sentimental pe nume
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
vizează lipsa de inspirație și deruta meseriașilor care nu și-au pregătit filmul cu temei. Dar ca și bătrânul regizor, obsedat mereu de miza măruntă a comediei pe care o turnează, și miza satirei lui Mihu e superficială: poantelor cu bișnițari și chelneri coțcari le corespund săgețile debile la adresa găinarilor cinematografiei românești. De reținut prezența lui Jean Georgescu în propriul său rol de maestru al comediei, dând indicații pe platou după ce fusese pensionat forțat. Pe aceeași temă de circumstanță va recidiva
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
comediei, dând indicații pe platou după ce fusese pensionat forțat. Pe aceeași temă de circumstanță va recidiva și Manole Marcus cu comedia sa Ca-n filme.”" Câteva cadre din "Nu filmăm să ne-amuzăm" (scena abordării unei fete pe litoral de către bișnițarii Gicu și Petrică și cea în care directorul Berbecaru discută în limbi străine cu doi pretinși turiști străini) sunt prezentate în filmul "Expresul de Buftea" (1979).
Nu filmăm să ne-amuzăm () [Corola-website/Science/328081_a_329410]
-
în Victor, nea Bachus îi dezvăluie secretul bogăției sale. Gestionarul avea un laborator ilegal unde amesteca vinul achiziționat fără acte de la IAS „Vinicola” cu mai multe chimicale. La petrecerea de logodnă a celor doi tineri participă un număr mare de bișnițari, care aduc cadouri scumpe. Invitații se îndoapă în mod necivilizat, dansează pe mese și se îmbată, dovedindu-și lipsa de educație și parvenitismul. Singurul care și-a dat seama de stratagema lui Mirea este directorul Cercel; el îi reproșează ziaristului
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
ai să bei de unul singur sau să faci amor cu o damă tot pe ascuns cu teama că o să te toarne cineva sau chiar ea?”. Mirea îi răspunde însă că „totuși cei mai mulți oameni acționează cinstit pe față”. Văzând destrăbălarea bișnițarilor invitați la logodnă, ziaristul strigă exasperat: "„Am privit destul. Nu cred că existați. Sunteți neverosimili și totuși iată-vă: scursori, viermi, șobolani, neoameni. Poporul muncește din greu ca să dea țării ăsteia locul pe care-l merită în lume și voi
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
le strigă invitaților să-l oprească pe Victor. Miliția Economică, care urmărea evenimentele de departe, intervine pentru a salva viața ziaristului. Ca urmare a probelor furnizate de Mirea și a perchezițiilor efectuate, maiorul Voinea (Dumitru Rucăreanu) îi arestează pe toți bișnițarii, inclusiv pe șoferul Grig Ștevie (Sebastian Papaiani), pe oenologul Trandafir Bulbuc (Jean Constantin) și pe Bachus. În câteva ascunzători din depozitul de vinuri al lui Bumbescu sunt găsite sume mari de bani în lei și în valută, cantități mari de
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
În rețeaua sa făceau parte directori generali, gestionari și chiar pivniceri, care erau mituiți periodic. Miliția i-a organizat un flagrant în apropierea depozitului de vinuri, Ștefănescu fiind prins de miliție în timpul unei tranzacții de cumpărare de aur de la un bișnițar. El a fost arestat la 8 august 1978, iar în urma percheziției efectuate la domiciliul său i s-a găsit pe lângă peste 19 kilograme de bijuterii din aur și pietre prețioase și suma de un milion de lei, care era ascunsă
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
și prin grădini, câte mai rămăseseră, și prin parcuri, caișii și piersicii și zarzării și prunii și cireșii înfloreau de-a valma odată cu liliacul. O devălmășală albă lingea lacomă orașul îmbătrânit înainte de vreme". În Bucureștiul sufocat de omniprezența agresivă a bișnițarilor, asaltat de bandele spărgătorilor, amenințat de rețelele traficanților de droguri și de carne vie, care pătrunseseră până în cele mai selecte cercuri ale lumii finanțelor și ale lumii puterii, în necontenita hăituială politică în care partidele își pierduseră bruma de orgolioasă
Dinu Săraru, un romancier pentru toate anotimpurile… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105826_a_107118]
-
Că șerpii pe arătura. Am vândut mașini, covoare Să dau bani la vrăjitoare. M-am pus gaj la cămătari Ca să fac rost de dolari. I-am dat lui Satana birul Să moștenesc Cimitirul Mamei ce m-a procreat Cu un bișnițar bogat. Eu sunt Querida nefasta Din telenovelă proastă Mă vând de la paișpe ani La interlopii țigani Când tata era-n pârnaie Eu mă tăvăleam în zoaie Fie arșiță sau frig Mă plasa Fane Cârlig. Am avut școală înaltă: Ieri în
Oana Zăvoranu, după moartea lui Vadim Tudor: "Sunt lucruri care se pot ierta, DAR, altele, niciodată...." by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103458_a_104750]
-
trei ore cu două articole". Jumătate din timp m-am plimbat prin buricul Bucureștilor și cealaltă jumătate am scris, la masa din bucătăria Irinei. Primul articol era despre o tranzacție printre sticle de vodcă, între un polițist cherchelit și un bișnițar plin de sine, surprinsă în timp ce beam o cafea la barul fostului hotel Parângul, iar al doilea, despre Pasajul Universității, ai cărui pereți duhnind a urină erau un adevărat palimpsest al vremurilor din urmă. I le-am adus, punctuală. S-a
Rodica Ciobanu: CĂLĂTORIA VIEȚII MELE by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102244_a_103536]
-
piese „Fă, ești frumoasă”, cântată de Adi din Vâlcea și „Banii au puterea...”, rostită cu patos de vestitul Vali Vijelie, ceea ce, la urma-urmei, este trist dar adevărat; însă englezului i-a plăcut textul, știe el mai bine de ce! Jur împrejur, bișnițari autohtoni și străini, cerșetori, aurolaci ș.a.A avut parte și de un moment unic când cineva i-a oferit spre cumpărare un bilet la un spectacol „popular”. Care spectacol se intitula „O super vrăjeală de două ore; Băieți de băieți
Ce semeni, aia culegi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296305_a_297634]