427 matches
-
art. 9 3.1.4.1. File*) de pălămida (Sarda sarda), plătica de mare comună dungata (Diplodus vulgaris), tipar de mare (Anguilla anguilla), chefal cenușiu (Mugil labrosus labrosus), grunt (Pomadasys benneti), macrou (Trachurus trachurus), sardina (Sardina pilchardus), sardeluțe (Sardinops species), biban cu picatele (Dicentrarchus punctatus), ton (Thunnus species și Euthynnys species), limbă-de-mare (Dicologoglossa cuneată) 0,4 art. 8 art. 9 3.1.5. Crustacee, cu excepția cărnii brune de crab 0,5 art. 8 art. 9 3.1.6. Moluște bivalve 1
NORMA din 28 februarie 2002 (*actualizata*) privind contaminantii din alimente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141331_a_142660]
-
produs �� umed) 3.3. Mercur 3.3.1. Produse de pescărie, cu excepția celor de la pct. 3.3.1.1 0,5 art. 8 art. 9 3.3.1.1. Peste undițar (Lophius species), pisica de mare din Atlantic (Anarhicas lupus), biban (Dicentrarchus labrax), mihalț de mare albastru (Molva dipterygia), pălămida (Sarda sarda), tipar de mare (Anguilla species), emperor (Hoplostehus atlanticus), grenadier (Coryphaenoides rupestris), cambula (Hippoglossus hipoglossus), marlin (Makaira spp.), știuca (Esox lucius), bonita comună (Orcynopsis unicolor), câine de mare portughez (Centros-cymnes
NORMA din 28 februarie 2002 (*actualizata*) privind contaminantii din alimente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141331_a_142660]
-
bazinelor naturale din perimetrul Rezervației Biosferei "Delta Dunării". ... Articolul 4 Se interzice pescuitul speciilor sub dimensiunile prevăzute de Legea nr. 12/1974 privind piscicultura și pescuitul, precum și al următoarelor specii sub dimensiunile de: - 40 cm la știuca; - 12 cm la biban; - 30 cm la avat; - 50 cm la somn. Articolul 5 Se interzice utilizarea uneltelor de pescuit care au dimensiunile ochiului de plasă mai mici de: a) a = 40 mm, respectiv 2a = 80 mm, la uneltele de pescuit tip ave și
ORDIN Nr. 18 din 24 martie 1995 privind prohibitia pescuitului în anul 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111866_a_113195]
-
porc, oaie, vânat, organe, costița Costița, inima, porc Costița, vită, vițel, inima, porc, vinaț Carne pasăre Gașca Rata, gașca Pui, rata, gașca Pui, găină, rata, gisca Alimente marine Somn, caviar, scoici de mare, caracatiță Caviar, anșoa, scoici, răci, creveți, hering, biban, scrumbie, calcan, conserve afumate sau marinate Anșoa, scoici, crab, homar, midii, caracatiță, stridii, creveți, baracudă, somon afumat Anșoa, scoici, crab, homar, caracatiță, stridii, creveți, somon afumat, calcan 157 Lapte, Iaurt Brânză sărată, afumata, fermentata, cașcaval, schweitzer, lapte dulce Unt, înghețată
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
hidrologic specific lacului, determină modificări semnificative și în structura ihtiofaunei. Astfel, abundența planctonului, mai ales în etapa inițială de formare a lacului, duce la înmulțirea peștilor zooplanctonofagi, care la rândul lor contribuie la îmbogățirea bazei trofice pentru speciile răpitoare (știucă, biban, etc. Datorită schimbării substratului și a reducerii vitezei de curgere a apei, are loc o modificare a structurii populațiilor de cegă și a modului de migrare a acestora (cele adulte migrează în amonte pentru depunerea icrelor pe bancuri de pietriș
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
insula Galapagos, prin hrănirea cu ouăle broaștelor țestoase, afectând echilibrul ecologic al speciei de broaște. La noi în țară, au pătruns spontan specii de ciuma apei (Elodeea canadensisă, originară din America și stabilită în majoritatea apelor dulci și bălților Dunării; bibanul soare (Lepomis gibbosusă, din America de Nord, 99 apare în apele dulcicole și gasteropodul Rapana thomasiana, din apele Japoniei, apare din 1950 și în Marea Neagră. Efectele pătrunderii unor noi specii În urma introducerii unei specii noi, aceasta poate evolua în mai multe direcții
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
fost nevoiți să aștepte: frizeria. În loc de scaune jalnice și numere vechi din Playboy și Boxing Illustrated,ar putea fi un ecran mare de televizor pe frecvența ESPN-ului sau un program de televiziune prin cablu cu o emisiune de pescuit bibani, de exemplu. Cu alte cuvinte, nu este foarte complicat să se aranjeze ceva care să ofere o soluție neliniștirilor soțiilor, dar dacă ne punem imaginația la încercare, putem găsi și soluții mai bune, cum ar fi difuzarea revistei Sports Illustrated
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
pictorul Edelfelt. Tot aici aflăm despre brandurile Finlandei, unele îndeobște cunoscute, altele mai puțin sau mai nou afirmate: brandurile economice precum Finnair, cârnăciorii HK Sininen, Bateria 50, ciocolata Fazer, iahturile de lux Nautor; brandurile de imagine: ursul, renul, mesteacănul, mărgăritarul, bibanul, granitul. Un alt pilon al dezvoltării economice îl constituie deschiderea aeriană spre Asia. Tehnologia informației ocupă și ea un loc fruntaș: în raportul anual al Forumului Economic Mondial asupra folosirii tehnologiei informației, Finlanda ocupa (în 2005?) locul al treilea mondial
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și uneori chiar lebede care vin din țările nordice și mai staționează și pe iazurile noastre dacă iarna nu e grea. Dintre peștii care populează iazurile de pe teritoriul comunei Hudești amintim: crapul, novacul, crapul chinezesc, albitura, linul, știuca, somnul, carasul, bibanul și țiparul. De asemenea în apa iazurilor mai cresc și se înmulțesc și racii care până nu demult erau în emblema județului Dorohoi, iar prin mâl scoicile care au o carne așa de gustoasă. în Lunca Prutului se întâlnesc formații
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
revărsările Prutului sunt împrospătate cu apă și pește. Așa este cazul bălților: Răstoaca, Balta Nouă și către Bajura, Balta Căpitanului (Balta lui Gheorghiu). în aceste bălți și chiar în Prut se pescuiesc diferite specii de pește ca: mreana, crapul, carasul, bibanul, știuca și roșioara, mai rar somnul. Nu departe de sat se află Cetățuia, loc vestit de apărare în jurul căruia oamenii locului țes fel de fel de legende, după cum și satul Baranca dispune de o frumoasă legendă, după numele unei frumoase
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ore, apoi clătiți cu apă rece se scurg cu un prosop și se prăjesc pe ambele părți în 200 gr. de unt. Sosul se face din 1,5 l de supă de zarzavat, 1 kg. de pește mic ( caras, macrou, biban, păstrăv ), 200 gr. de morcovi, 200 gr. de țelină, 250 gr. de ceapă, 200 gr. de unt, două lămâi - zeama, două lingurițe de tarhon uscat ( verde ), două lingurițe de cimbru uscat ( verde ), sare, piper după gust, o căciulie de usturoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
zdrențe de ou, legumele verzi fierte (fasole păstăi, mazăre crudă), salate de legume (cu pătrunjel, țelină, mărar, spanac, lobodă, morcov ras, lactuca, castraveți, ardei gras). Mai pot fi consumați cartofi fierți sau copți, carne de pește slab (păstrăv, știucă, lin, biban, șalău, cod), carne de vită slabă sau de pasăre (sub formă de rasol). La masă se servește pâine prăjită, mămăligă, chifle, tăieței, macaroane, fulgi de ovăz, orez, ouă moi, ochiuri românești fierte În apă, budinci, papanași. În fiecare seară, Înainte de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
frunze de cicoare, ceapă, usturoi -2-3 căței zdrobiți, tomate, țelină). Frunzele de pătrunjel au efecte colagoge, cu stimularea musculaturii netede. La amiază se mai pot servi carne de pasăre fiertă, carne slabă de vițel și pește slab (șalău, știucă, păstrăv, biban, calcan, mreană, guvizi). Dintre făinoase sunt admise griș, orez, macaroane, fidea, tăiței, arpacaș, fulgi de ovăz, pâine albă prăjită sau pesmet și biscuiți. Ca desert se pot consuma prăjituri uscate, tarte cu fructe, plăcinte cu mere sau brânză, fructe crude
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
legume (cu adaus de mărar, pătrunjel, leuștean, tarhon, spanac, tomate, cartofi, morcov, conopidă, sfeclă roșie, urzici, pentru excitarea secreției gastrice). Se mai recomandă supele degresate din carne de vită, pasăre și pește slab de apă dulce (șalău, știucă, lin, păstrăv, biban), brânză de vaci, iaurt, telemea desărată, unt proaspăt și untdelemn, orez, griș, pâine uscată sau prăjită, biscuiți, paste făinoase și fulgi de ovăz. Sarea se admite În cantități moderate pentru a asigura excitația gastrică. Un efect foarte bun Îl are
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ovăz, ouă moi, frișcă, piure de cartofi și de legume fierte și pasate. Timp de alte 20-30 de zile se poate trece la o alimentație diversificată, În funcție de preferințele bolnavului: -carne slabă de vacă, vițel, pasăre și pește slab (șalău, păstrăv, biban, știucă) preparate rasol În cantitate de 100-200 g/zi și perișoare fierte; -brânză proaspătă de vaci, caș, urdă, telemea desărată, lapte fiert cu făinoase, unt, smântână, frișcă proaspătă; -legume proaspete, cartofi piure, fasole verde, salată verde, morcov, dovlecei și supe
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și morcov ras. Din această fază se poate Începe consumul de carne de pasăre sau vițel, fără grăsime, care se prepară prin fierbere, Înăbușire sau sub formă de perișoare fierte la aburi. Se adaugă pește alb, slab (știucă, șalău, păstrăv, biban), preparat numai rasol. De asemenea se consumă legume fragede cu celuloză moale (morcov, spanac, salată verde, conopidă, dovlecei, păstăi de fasole), cartofi (fierți, copți sau piure). Sunt admise prăjituri cu mere dulci, brânzoaice, creme de vanilie și orez cu lapte
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cartofi, iaurt, brânzeturi nefermentate, telemea desărată, urdă, șvaițer, unt, margarină, ochiuri românești, budinci, ulei neprăjit, pâine albă neprăjită, biscuiți de casă, compoturi moderat Îndulcite. Treptat, se introduc În alimentație carne fiartă de vacă, vițel, pasăre și pește slab (știucă, șalău, biban, guvizi, calcan, mreană), ouă moi, paste făinoase (griș, macaroane, fidea, tăiței, arpacaș, fulgi de ovăz), sufleuri, creme, tarte, prăjituri. Mai sunt indicate mere coapte la cuptor, pere fără coajă, afine, coarne, gutui. Ca lichide se beau sucuri de legume (cure
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
primare), cu trecere prin ovine, iepuri de câmp și șoareci (ca gazde intermediare). -Botriocephalus latus are lungimea cea mai mare (8-12 metri) și prezintă 3.000-4.000 de proglote. Infestarea la om se face prin consumul cărnii de pește (știucă, biban, somn, păstrăv). -Hymenolepsis nana este cestodele cel mai mic (10- 20 mm) care provine de la un om purtător sau de la șobolani și șoareci. Se transmite prin apă, zarzavaturi și fructe infestate și apare mai frecvent la copii. În România sunt
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ore, apoi clătiți cu apă rece se scurg cu un prosop și se prăjesc pe ambele părți în 200 gr. de unt. Sosul se face din 1,5 l de supă de zarzavat, 1 kg. de pește mic (caras, macrou, biban, păstrăv), 200 gr. de morcovi, 200 gr. de țelină, 250 gr. de ceapă, 200 gr. de unt, două lămâi - zeama, două lingurițe de tarhon uscat (verde), două lingurițe de cimbru uscat (verde), sare, piper după gust, o căciulie de usturoi
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
pândește pe consilierul Tronului și-l lovește. Faptul produce, firește, mare senzație. Presa conservatoare de opoziție jubilează; iar cel mai violent dintre aceste ziare, Războiul, introduce în limbă verbul: a bibăni - bibănire. Războiul înființează și o rubrică permanentă cu titlul „Bibani“, unde se înregistrau toate glumele. Rubrica aceasta a rămas cât timp a trăit ziarul. Ziarul Românul păstrează încă vechea nomenclatură a lunilor anului. În fruntea articolului întâi - „editorialul“, cum se spune în Franța, articolul de fond, cum se spune la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
locuitorii acelui colț de iaz îl simpatizau, văzându-l cum stă ceasuri întregi chincit la mal, fără să se gândească la nimic. Într-un rând i se pare că pluta s-a mișcat, și, nerăbdător, o trage repede, în vreme ce un biban frumos scoate capul din apă și-l întreabă: Ce-ai prins? Am văzut un film cu viața castorilor și a altor animale care trăiesc în singurătate după legea naturii. Aici la ......................... Am prins, Joi 11 Mai, un clean la nălucă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cel mai umilit și mai țigănos pește din aceste locuri. Pescuitul cu râmă sau bucățele de pește nu cere deosebită dibăcie. Amiralul M. îmi făcea cunoscut că nu cu multe zile în urmă a prins, în locul stâncos unde ancorasem, câțiva bibani mari de o jumătate de kg. și de un kg. Drept care: în după-amiaza cu pricina, când m-am dus și eu, în expediție cu undița nu s-a prins nimic. Câțiva bibănași minusculi și câțiva guvizi asemenea au constituit toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
stagnantă, a avut un impact ecologic deosebit. Anume, acei copii au constatat În primul rând sărăcirea În speciile de pești; ceea ce Înainte de intervenția omului deținea majoritatea, șalăul, somnul, crapul, a cedat În fața minorității care a pus stăpânire pe gârlă: carasul, bibanul, știuca și alte vreo câteva specii. Noul spectru al speciilor reflectă de fapt Începutul unui proces de eutrofizare, proces firesc pentru orice spațiu acvatic Închis. Situația de apă curgătoare este, În concepția mea, o stare instabilă, Întreținută de Însăși curgerea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de la plante submerse la mijloc, spre stufărișul din meandre. Peștii urmează și ei caracterul apei. De la speciile iubitoare de ape rapide și oxigenate, ca păstrăvul, se trece, la apele mai lente, la mreană, apoi la crap, iar in extremis, la biban. E, după părerea mea, vorba de specii Înșiruite după preferința lor pentru medii acvatice tot mai entropizate. Cele arătate foarte pe scurt acum sunt susținute de cele descoperite la Tulcea de acei copii. Speciile de pești caracteristice unui râu cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
descoperite la Tulcea de acei copii. Speciile de pești caracteristice unui râu cu viteză mică, precum crapul, șalăul, somnul, au cedat locul, atunci când gârla a devenit, În urma acțiunii omului, o baltă, deci s’a entropizat, speciilor de apă stagnantă, carasul, bibanul. Plantele inventariate de aceiași copii, fac parte din aceeași categorie, a celor evoluate, proprii mediilor entropizate, predominând monocotiledonatele de felul stufului, papurii și rogozului. Dacă lucrurile s’ar opri aici, poate n’ar fi cine știe ce. Dar, invariabil, orice apă stagnantă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]