855 matches
-
(n. 1 aprilie 1899, comuna Drăgușeni, județul Baia d. 17 aprilie 1984, București) a fost un critic, editor, istoric literar și bibliograf român. Tatăl său, , a absolvit Academia Mihăileană și a fost primar și notar în comuna Drăgușeni. Mama sa, Amalia Cardaș (născută Camondo), era de origine sefardă. La tatăl Amaliei a stat în gazdă Samuil Isopescu, pe când era student la Viena
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
Activitatea de editor a lui Cardaș este ilustrată îndeosebi prin edițiile de pionierat din opera Ion Budai-Deleanu: "Țiganiada" (1925), publicată în „forma definitivă din 1800-1812”, și "Trei viteji" (1927), poem tipărit „pentru prima oară după manuscrisul original”. Ca istoric literar, bibliograf, colecționar al unei impunătoare arhive de documente, scrisori și acte, s-a afirmat mai întâi prin colaborarea cu I.E. Torouțiu la editarea primului volum din seria "Studii și documente literare" (1931). Și-a valorificat propriile achiziții documentare în "Documente literare
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
Karate (U.T.K.). “Hamoni-Do” promoveaza valorile, fiind “un club care crește tineri cu o verticalitate morală desăvârșită, sănătoși la trup și suflet, oameni de nădejde pentru societate, serioși, cu simțul responsabilității”, afirma antrenorul acestui club, Geo Marc - 5 Dan. cristian ==Bibliograf , „Hamoni-Do” - cinci ani de activitate, in „Buletinul de Arad” (An I, nr. 27, 9-15 noiembrie 2000)
Hamoni-Do () [Corola-website/Science/302463_a_303792]
-
(n. 1789, Chimitelnicul de Câmpie - d. 1842) a fost un medic, terapeut, bibliograf și publicist român transilvănean. Se trage dintr-o familie de intelectuali sătești, care a dat mai multe generații de preoți greco-catolici. Studiile primare l-a făcut la gimnaziul catolic din Târgu Mureș, până în 1807, după care a continuat studiile la
Vasile Popp () [Corola-website/Science/316757_a_318086]
-
(nume complet "Constantin Jean Lars Anthony Démetre Karadja"; n. 24 noiembrie 1889, Haga - d. 28 decembrie 1950, București) a fost un diplomat, jurist, istoric, bibliograf și bibliofil român, membru de onoare (1946) al Academiei Române (eliminat din Academia RPR în 1948). La 18 aprilie 2005 a fost declarat de Statul Israel „Drept între popoare”. Principele Constantin Jean Lars Anthony Démetre Karadja s-a născut la Haga
Constantin Karadja () [Corola-website/Science/307114_a_308443]
-
un deceniu, astfel încât nimeni nu a mai putut confirma, în mod independent, afirmația sa. Într-o lucrare memorialistică recent publicată, Ion Halmaghi, deținut politic cincisprezece ani la Jilava si Aiud (1949-1964), emigrat ulterior în Statele Unite, profesor de civilizație românească și bibliograf al Universității din Pittsburgh, își amintește de Constantin Maimuca : Publicistul și istoricul Mihai Pelin(1940-2007), menționează pe blogul personal : Grigore Caraza, fost deținut politic, pomenește și el de Constantin Maimuca într-o lucrare în care evocă supliciile îndurate în temnița
Constantin Maimuca () [Corola-website/Science/328991_a_330320]
-
se menționează o lucrare "Kităb aš-šawăhid" atribuită de asemenea marelui filolog de la al-Bașra. Într-un mic tratat intitulat "al-Ḥurūf" (“Literele”), cunoscut și ca "Risăla fī ma‘na-l-ḥurūf" (“Epistolă despre sensul literelor”) dar care nu figurează pe listele vechilor biografi și bibliografi arabi, al-Farăhīdī se ocupă de semnificațiile pe care le au literele alfabetului arab pe care le susține citând versuri vechi. Potrivit biografilor arabi, al-Farăhīdī este părintele prozodiei arabe, el fiind cel care a stabilit regulile acesteia și a fundamentat o
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
a Ecaterinei Trifan.După absolvirea Școlii medii din Slobozia Mare, își continuă studiile la Facultatea de Biblioteconomie și Bibliografie a Universității de Stat din Chișinău (1972-1976). A lucrat în calitate de bibliotecar-șef la Biblioteca științifică a Universității de Stat (1976-1988), apoi bibliograf la Colegiul de Traduceri al Uniunii Scriitorilor din Moldova; redactor la ziarul "Glasul Națiunii" (1990-1991). Din 1991 este secretar științific la Centrul Național de Studii Literare și Muzeografie "M.Kogălniceanu" (Muzeul Literaturii Române). A debutat cu versuri în ziarul raional
Călina Trifan () [Corola-website/Science/307956_a_309285]
-
(n. 17 octombrie 1913, București — d. 18 ianuarie 1992, București) a fost un ofițer de jandarmi (colonel în rezervă) licențiat în drept, primul bibliograf al criminalisticii române. a terminat școala primară în 1925, după care a urmat Liceul Gheorghe Sincai din București, unde a obținut diploma de bacalaureat în 1932. În același an a fost admis la Școala de Ofițeri de Jandarmi pe care
Eugen Dobrogeanu () [Corola-website/Science/324032_a_325361]
-
fost examinate cu atenție de către cei mai importanți profesori ai Colegiului Roman precum Christopher Clavius și Robert Bellarmin. Compendiul teologic "Apparatus Sacer" (1603-1606) a apărut un deceniu mai târziu la Veneția. În timpul anilor 1590, în timp ce era ocupat cu activitatea de bibliograf, el a fost activ și în activitatea pastorală în orașul natal Mantua și la curtea ducelui Vincenzo Gonzaga. Două misiuni cu privire la statutul iezuiților în Franța l-au readus în contact cu regele Henric al IV-lea al Franței.
Antonio Possevino () [Corola-website/Science/335788_a_337117]
-
asta și a scris, în 1992, un fel de monografie, ratată, despre crâmpeie din viața și opera lui Eliade. E evident că scriitura nu e domeniul său de rezistență, probă fiind și prefețele la unele reeditări ale unor romane. Ca bibliograf și editor al corespondenței savantului a înregistrat câteva realizări importante, printre care ar fi de amintit primul volum (literele A-H) din corespondența savantului și cele două volume din cea primită. Nefiind un spirit critic, dl Mircea Handoca e un
Mircea Handoca () [Corola-website/Science/335310_a_336639]
-
În timpul facultații îi are ca mentori pe Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu ale căror cursuri și seminarii le urmează și este atrasă de cursurile strălucitei profesoare Florica Dimitrescu-Niculescu. La încheierea excepțională a studiilor va fi angajată pe un post de bibliograf la Uniunea Scriitorilor datorită “dosarulu” tatălui, fiind la rându-i “decăzută din drepturi civile”. După trei ani de la angajare, odată cu “restructurarea” instituțiilor conform noilor cerințe ale regimului ceaușist, i se desființează postul . Este reangajată cu o jumătate de salariu, “pe
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
Nicolae Scurtu Biografii și bibliografii lui Mihail Sadoveanu știu, cu exactitate, că acest însemnat narator a scris un număr mic de epistole în anii săi de efervescență creatoare. Fapt explicabil într-o oarecare măsură. Astăzi se cunosc doar, optzeci și patru de epistole trimise lui
Scrisori de la Mihail Sadoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3880_a_5205]
-
Arad" oferit de Consiliul Județean Arad 1966-1967: Profesor de limba și literatura română la Școala generală Peregul Mic. 1967-1968: Metodist la Casa Raională de Cultură Arad și profesor de limba și literatura română la Școala generală din Andrei Șaguna. 1968-1970: Bibliograf principal la Biblioteca județeană Arad și profesor de limba și literatura română la Liceul “Moise Nicoară” din Arad (în prezent Colegiul Național "Moise Nicoară") și de istorie și limba română la Liceul german din Arad. 1970-1990: Redactor principal cu probleme
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
satelit al Partidului Comunist. Împreună cu el au fost înlăturați și conferențiarul și discipolul său, Ion Desideriu Sârbu, și profesorii universitari Liviu Călin și Nicolae Mărgineanu. Din 1948, fiind îndepărtat de la catedră, a lucrat în cadrul filialei din Cluj a Academiei Române ca bibliograf. Devine cercetător la Institutul de Istorie și Filosofie (1949-1951), apoi bibliotecar-șef (1951-1954) și director-adjunct (1954-1959) la filiala clujeană a Bibliotecii Academiei. Nu îi mai sunt publicate volumele și preferă să se ocupe de traduceri. În această perioadă a finalizat
Lucian Blaga () [Corola-website/Science/297298_a_298627]
-
și din dialectul bolognez turtlén. Torellinul de astăzi este urmașul unei lungi tradiții culinare. În cartea “L'economia del cittadino in villa" de Vincenzo Tanara publicată în anul 1664 sunt descriși tortellini "prăjiți cu unt". În anul 1842 navigatorul și bibliograful francez Antoine Claude Pasquin (numit Valery 1789 - 1847) descria o umplutură de «(sego di bue) grăsime de vită tocată, gălbenușuri de ouă și parmigiano (cașcaval). Există mai multe legende referitoare la originea tortellinilor. După una din legende, tortellinul ar fi
Tortellini () [Corola-website/Science/305627_a_306956]
-
Ioan C. Bianu (n. 8 septembrie 1856, Făget, comitatul Târnava Mică - d. 13 februarie 1935, București) a fost un filolog și bibliograf român, membru titular și președinte al Academiei Române. Ion Bianu a absolvit Facultatea de Litere din București, după care, în 1888, cu sprijinul oferit de Alexandru Odobescu și Bogdan Petriceicu Hasdeu, și-a continuat studiile la Milano, Madrid și Paris. A
Ioan Bianu () [Corola-website/Science/307111_a_308440]
-
(n. 3 iunie 1938, Căinari, Tighina) este un critic literar, editor și bibliograf român. s-a născut pe data de 3 iunie 1938 în satul Cârnățenii-Noi, comuna Căinari, județul Tighina, Basarabia. Tatăl, Petre Coloșenco (29 iunie 1908 - 17 martie 1966), absolvent al Școlii Normale „Mihai Viteazul” din Chișinău (1927) și al cursurilor de
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
în învățământ l-a luat la 1 august 1968. A absolvit cursurile de regie teatru (clasa Tiberiu Penția, din Bârlad) ale Școlii Populare de Artă din Iași (1968) și de biblioteconomie ale Bibliotecii Centrale de Stat din București (1969), ca bibliograf. A fost căsătorit cu arhitectul și pictorul Viorica-Elena (născută Luca, în București, 5 aprilie 1941 - 20 iulie 1994). Este stabilit în București din 1973. Membru al Fundației „Speranța, pentru cinstirea memoriei eroilor neamului” (1990), al „Asociației ex-libris” din Oradea (1995
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
limba și literatura română la Școala generală Tutova - Vaslui (1 septembrie 1965 - 31 octombrie 1968), director de cămin cultural în aceeași localitate (1965-1966) și profesor de literatură universală la Colegiul Național „Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad (1968-1969). A fost apoi bibliograf la Biblioteca municipală „Stroe S. Belloescu” din Bârlad (1 noiembrie 1968 - 31 mai 1969), redactor de rubrică culturală și social-cetățenească la ziarul „"Vremea Nouă"” din Vaslui] (1 iunie 1969 - 15 noiembrie 1973), corector la Întreprinderea poligrafică „"Informația"” din București (15
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
(n. 31 mai 1935, Trușeni, județul Lăpușna, Regatul României - d. 4 februarie 2008, Chișinău, Republica Moldova) a fost un autor, bibliolog, bibliograf, istoric, istoriograf, monograf și profesor român din Republică Moldova. s-a nascut pe 31 mai 1935, în comuna Trușeni, județul Lăpușna, Regatul României, în familia lui Constantin și a Victoriei Madan (născută Grozavu). Ambii părinți ai săi sunt descendenți din
Ion Madan () [Corola-website/Science/311722_a_313051]
-
31 octombrie 1950 este asistentă la Institutul de Teatru, București. De la 1 noembrie 1950 până pe 31 mai 1960 se angajează ca corepetitoare la Școala de Coreografie din București. Între 1 iunie 1960 și 1 februarie 1962 lucrează ca Cercetător științific (Bibliograf principal) la Biblioteca Academiei Române de Știință, secția de Muzicologie. Între 2 februarie 1962 și 01 decembrie 1962 este profesoară de pian la Școala de Muzică nr. 2 din București. De la 19 noembrie 1962 până pe 8 noembrie 1965 activează ca Cercetător
Stela Sava () [Corola-website/Science/314492_a_315821]
-
stabilește la Bacău, fiind avocat, de unde îi comunică, uneori, prețioase informații marelui profesor. 6. Gheorghe L. Longinescu, profesor universitar, chimist dintre cei mai valoroși, membru al Academiei Române și autor al unor cărți de strictă specialitate, încă nedepășite. 7. Biograf și bibliograf al istoricului N. Iorga, colaborator și secretar particular. 8. Jacques Zeiller - Les origines chréienns dans les provinces danubiennes de l'émpire roumain. Paris, 1918, 667 pages + 1 carte. 9. Eudoxiu de Hurmuzaki -Documente privitoare la istoria românilor. Volumul I. Partea
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
folclorul, Ion Bianu și folclorul, Ovid Densusianu, folclorist precum și monografia Cercetări folclorice în Țara Oașului. După 1930 a fost numit director al Bibliotecii Universității din Cluj, însă continuă munca începută la Arhiva de folclor, întocmind și publicând o serie de bibliografii anuale ale tuturor tipăriturilor mai importante ce conțin articole de cultură populară. Are, de asemenea, o contribuție importantă și la bibliografia etnografică internațională, prin colaborarea, începută în anul 1928, cu elvețianul Paul Geiger. În anul 1947 a fost ales membru
Ion Mușlea () [Corola-website/Science/307187_a_308516]
-
DAN, Sergiu Pavel (27.VI.1936, Blaj), critic și istoric literar, eseist, traducător. Este fiul Georginei (n. Giurgiu), bibliograf la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca, și al scriitorului Pavel Dan. Frecventează liceul în Cluj, iar din toamna anului 1953 este student la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”. După licență (1958) este profesor secundar în Cluj, la liceele „G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]