604 matches
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011), Curtea a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
14 aprilie 2010, precitată, Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, precitată, sau Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 13 aprilie 2017, paragraful 54). ... 44. Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a apreciat că aplicarea acestui principiu nu poate avea ca efect deturnarea rolului de Cameră de reflecție al primei Camere sesizate. Este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
nr. 260 din 13 aprilie 2017, paragraful 54). ... 44. Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a apreciat că aplicarea acestui principiu nu poate avea ca efect deturnarea rolului de Cameră de reflecție al primei Camere sesizate. Este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor (Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
fost exclus de la dezbaterea unei părți semnificative din această lege, respectiv conținutul art. II, intervențiile Camerei Deputaților nereprezentând simple modificări și completări ale materiei adoptate de Senat, ci reglementări noi, având un obiect distinct, cu încălcarea evidentă a principiului bicameralismului și a dialogului cooperant care trebuie să existe între cele două Camere ale Parlamentului. ... 51. Prin urmare, Curtea reține că dispozițiile art. II din legea supusă controlului de constituționalitate, precum și modificarea titlului acestei legi au fost adoptate cu încălcarea
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
articolului unic pct. 2 subpct. 33 din aceeași lege, precum și critici de neconstituționalitate extrinsecă asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2024. ... 4. Sub aspect extrinsec, se susține, în esență, că legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului și este contrară prevederilor art. 1 alin. (5) prin raportare la cele ale art. 115 alin. (7) din Constituție. ... 5. Cu titlu introductiv, autoarea sesizării arată că legea criticată are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2024
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, ci și de modificare și completare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Prin urmare, modificările realizate de Camera decizională, sub aspect cantitativ și calitativ, contravin exigențelor principiului bicameralismului instituit de art. 61 alin. (2) și de art. 75 din Constituție, aspect ce atrage neconstituționalitatea legii criticate. ... 9. În susținerea criticilor de neconstituționalitate raportate la principiul bicameralismului sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale. ... 10. De asemenea, autoarea sesizării
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
realizate de Camera decizională, sub aspect cantitativ și calitativ, contravin exigențelor principiului bicameralismului instituit de art. 61 alin. (2) și de art. 75 din Constituție, aspect ce atrage neconstituționalitatea legii criticate. ... 9. În susținerea criticilor de neconstituționalitate raportate la principiul bicameralismului sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale. ... 10. De asemenea, autoarea sesizării consideră că legea criticată nu se integrează în obiectul de reglementare al legii de aprobare a ordonanței de urgență a Guvernului, astfel că, față de modalitatea de adoptare
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
legislativ, astfel cum acesta este reglementat în regulamentele parlamentare, și apreciază că modificările și completările aduse de Camera Deputaților nu se circumscriu criteriilor esențiale stabilite de Curtea Constituțională pentru determinarea cazurilor în care, prin procedura legislativă derulată, se încalcă principiul bicameralismului. Intervențiile legislative realizate sub forma amendamentelor admise la nivelul Camerei decizionale nu reprezintă soluții normative care, sub aspectul fondului reglementării, se îndepărtează considerabil de conceptele statuate de către Senat ori de forma avută în vedere de către inițiatorul proiectului de
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
de Senat, precum și cea adoptată de Camera Deputaților prezintă același obiect de reglementare, respectiv aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2024 cu modificări și completări. În susținerea argumentelor prezentate, sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind principiul bicameralismului. ... 20. Referitor la parcursul dezbaterii și adoptării în cadrul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, se arată că Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 79/2024 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ la
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
intrinsecă. ... 39. Astfel, referitor la criticile formulate în raport cu art. 61 alin. (2) și cu art. 75 alin. (1) din Constituție, Curtea reține că acestea vizează, în esență, neconstituționalitatea extrinsecă a legii, care, în opinia autoarei obiecției, încalcă principiul bicameralismului, deoarece legea adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, are un conținut complet diferit față de cea care a fost adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, îndepărtându-se, totodată, de la scopul avut în vedere de inițiatori
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
de Plenul Camerei Deputaților cu ocazia dezbaterii și votului asupra proiectului de lege, au fost introduse dispoziții noi privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. ... 42. În jurisprudența sa, cu privire la principiul bicameralismului, Curtea a dezvoltat o veritabilă „doctrină“ a bicameralismului și a modului în care acest principiu este reflectat în procedura de legiferare, statuând, în esență, că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
votului asupra proiectului de lege, au fost introduse dispoziții noi privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. ... 42. În jurisprudența sa, cu privire la principiul bicameralismului, Curtea a dezvoltat o veritabilă „doctrină“ a bicameralismului și a modului în care acest principiu este reflectat în procedura de legiferare, statuând, în esență, că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră (a se
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
2024, paragraful 31). ... 43. Curtea a reținut că, potrivit art. 61 din Constituție, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementat/reglementată de prima Cameră sesizată. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, precitată). Stabilind limitele principiului bicameralismului, prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, precitată). Stabilind limitele principiului bicameralismului, prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, Curtea a observat că aplicarea acestui principiu nu poate avea ca efect deturnarea rolului de Cameră de reflecție
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
a doua Cameră, Camera decizională, nu va avea posibilitatea să modifice ori să completeze legea adoptată de Camera de reflecție, ci doar posibilitatea de a o aproba sau de a o respinge. Sub aceste aspecte, este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor; prin urmare, lipsirea Camerei decizionale de competența sa de a modifica sau
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 22 noiembrie 2016, paragraful 34). ... 46. Pe cale jurisprudențială, Curtea a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
la materii care nu au fost avute în vedere nici de inițiatorul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2024 și nici de prima Cameră sesizată. ... 57. Pentru toate aceste considerente, Curtea constată că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, consacrat de art. 61 alin. (2) și de art. 75 din Constituție, întrucât există deosebiri majore de conținut juridic între formele supuse dezbaterii celor două Camere ale Parlamentului și, implicit, o configurație semnificativ diferită a legii adoptate față de forma
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
a legii de aprobare, Curtea Constituțională a avut o abordare variabilă. Într-o primă fază a considerat că admiterea obiecției de neconstituționalitate în baza art. 115 alin. (7) din Constituție este suficientă, nemaifiind necesară și analiza criticilor privind încălcarea principiului bicameralismului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1/2015, Decizia nr. 590/2020). Mai recent, Curtea a decis să analizeze toate tipurile de neconstituționalitate extrinsecă în mod detaliat, constatând că adăugarea doar în Camera decizională a unor dispoziții suplimentare care nu
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
decizională a unor dispoziții suplimentare care nu privesc respingerea, adoptarea, modificarea, completarea, abrogarea sau suspendarea prevederilor din legislația delegată supusă aprobării atrage neconstituționalitatea legii de aprobare atât pentru încălcarea art. 115 alin. (7) din Constituție, cât și pentru încălcarea principiului bicameralismului prevăzut de art. 61 și art. 75 din Legea fundamentală (a se vedea în acest sens Decizia nr. 334/2024). Schimbarea de abordare a Curții cu privire la temeiul reținut pentru declararea neconstituționalității are însă consecințe juridice semnificative: în cazul constatării
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
alin. (7) din Constituție, efectul deciziei Curții constă în înlăturarea dispozițiilor adăugate de Parlament, cu menținerea dispozițiilor legale referitoare la aprobarea legislației delegate, în vreme ce în cazul constatării neconstituționalității legii de aprobare și pe baza criticilor privind încălcarea principiului bicameralismului, efectul deciziei Curții constă în invalidarea integrală a legii, adică inclusiv a conținutului normativ al legislației delegate care nu era afectat de vreun viciu propriu (a se vedea în acest sens Decizia nr. 3/2021). ... ... 12. Iată cum alegerea temeiului de
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
distinct și separat de lege - izvorul formal de drept care este ordonanța sau ordonanța de urgență a Guvernului. Mai recent, atunci când Curtea Constituțională a invalidat o lege de aprobare a unui act de legislație delegată în temeiul nerespectării principiului bicameralismului - precum în cauza de față - ea a precizat în considerente că efectele deciziei privesc doar legea de aprobare, iar nu și conținutul normativ al ordonanței sau al ordonanței de urgență a Guvernului, dar nu a făcut vorbire despre ordonanțe ca
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
arată că în astfel de situații procedura legislativă subsecventă unei invalidări a legii de aprobare a unei ordonanțe sau ordonanțe de urgență a Guvernului are ca obiectiv înlăturarea viciilor extrinseci de neconstituționalitate constatate, în particular a celor referitoare la principiul bicameralismului. Cu titlu exemplificativ, ca urmare a Deciziei nr. 590/2020, prin care a fost invalidată legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2020, procedura legislativă a fost reluată la Senat (L-224/2020) și la Camera Deputaților (Plx-281/2020), fiind înlăturate din
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
asemenea, ca urmare a Deciziei nr. 334/2024, prin care a fost invalidată legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2023, procedura legislativă a fost reluată la Senat (L-474/2023), unde au fost corectate aspectele de neconstituționalitate referitoare la principiul bicameralismului - respectiv, au fost aprobate expres modificările inițial adoptate doar de către Camera Deputaților - și a fost modificat titlul legii pentru a reflecta adăugările realizate, proiectul de lege aflându-se în prezent în procedură parlamentară la Camera Deputaților (Pl-x 564/2023
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]