279 matches
-
și lărgirea hotarelor noastre, împlinindu-și astfel cea mai sfântă dintre datorii ce o are către salvatorii neamului românesc, către făuritorii scumpei noastre Patrii. Reuniunea participă la expoziția internațională de agricultură din Cluj, unde a expus frumosul nostru costum național bihorean și multe cusături, țesături, alesături etc., lucru de mână al harnicelor noastre bihorence de la țară. Colecția frumoasă a fost mult apreciată și ea a costat foarte mult. Jertfa adusă de Reuniune pentru a putea fi la nivelul cerut, a fost
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în cadrul acestei serbări, reuniunea își aduce aminte ca o datorie sfântă de memoria aceluia care a fost generalul Traian Moșoiu, cel care a intrat în fruntea oștirii românești - ziua învierii Domnului - în Oradea și astfel rupând lanțurile de robie ale bihorenilor. Cu o pioasă reculegere, reuniunea depune coroane de flori la statuia lui (la dezvelirea aceleia) semnul distinct al prinosului de recunoștință. Reuniunea participă cu o frumoasă delegație de femei la pelerinajul anual la cimitirele din Oradea, unde depun coroane de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
din jurnalele lui Paul Goma și Victor Velea. Din sumarul revistei nu sunt absente nici teoria și critica literară, ilustrate de Adrian Marino, printr-o secvență din Biografia ideii de literatură, de Nae Antonescu, care scrie despre mai multe periodice bihorene din trecut, de Valentin Chifor, semnatar al unui mic studiu intitulat Felix Aderca și receptarea criticii moderne, de Ioan Derșidan, cu un comentariu despre Craii de Curtea-Veche. Alți colaboratori: George Vulturescu, Haralamb Zincă, Grigore Scarlat, Stelian Vasilescu, P. Andrei, Liviu
AURORA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285498_a_286827]
-
Regat, stingându-se din viață lângă Iași, în 1917. Reîntors în ținutul natal, B. urmează Liceul „Moise Nicoară” din Arad, apoi Facultatea de Drept din Cluj, obținând și doctoratul în 1933. Avocat și notar la Cluj, apoi în mici orașe bihorene, se stabilește în Arad, după cel de-al doilea război mondial fiind consilier juridic al unei întreprinderi. În 1926, pe când era încă elev, B. debutează cu versuri în ziarul „Cuvântul Ardealului”. Poezii îi mai apar în „Patria” (Cluj), „Hotarul” (Arad
BORTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
lutului”, precum și căutarea unei consolări sunt trăirile ce dau substanță volumului Potire de mătrăgună. O influență argheziană se observă în lexic, în tehnica metaforei și chiar în tematică. Treptat, poetul izbutește să-și personalizeze limbajul, nutrit acum și de regionalisme bihorene, pe fondul unei asumări a dorurilor comunității. O evoluție se constată și în modalitatea lirică, poemul discursiv, cu repetiții și prolixități, făcând loc peisajului spiritualizat, oarecum expresionist. Dubla înfățișare, de poet subiectiv, introvertit, și de poet al colectivității, persistă și
BORTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
să facă, mai ales în ultimii ani de apariție, o bună gazetă de provincie. SCRIERI: Poezii, I, Pesta, 1868; Coroana României, București, 1881. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 209-211; Eugeniu Potoran, Poeții Bihorului, Oradea, 1934, 75-76; Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, 161-172; Nicolae V. Bălan, Un prieten al lui Eminescu: Scipione Bădescu, LL, IX, 1965; Dicț. lit. 1900, 85-86; Dicț. scriit. rom., I, 213-214; Ioan Porumb; Ioniță Scipione Bădescu, TR, 1996, 30. D.M.
BADESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285535_a_286864]
-
sexy la lenjerie intimă. Altcineva comentează mai departe : Andreea says : 25.02.2009 at 11 :58 Site-ul în sine să zicem că e ok, pentru că nu toată lumea cumpără ziarul și îl răsfoiește. De fapt aici apar anunțurile din Jurnalul bihorean, însă m-a șocat extrem de tare bannerul acesta, de aceea ți-am și zis să pui screen shot-ul pe blog pentru că merită. E ceva revoltător. Ok, să fie reclame, la monumente funebre, coroane, chiar și la electrocasnice... dar să pui
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
la Școala de șoferi amatori din urbea-i natală. Între timp, termină, prin cursuri fără frecvență, studiile superioare, dobândind licența În filologie (litere). În câțiva ani, până la pensionare, În 1964, face apostolat ca profesor de limbă franceză la școli rurale bihorene. Oriunde a lucrat ca muncitor necalificat, ca șofer, ca instructor și ca profesor a lăsat impresii dintre cele mai bune. Singura satisfacție deplină a avut-o din partea nevestei sale Florica, realizând cu ea un matrimoniu dintre cele mai admirabile. În
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Ardealul în general și Bihorul, în particular. Având în vedere faptul că înfăptuirea reformei agrare constituia o prioritate în programul partidului, Lapedatu a urmărit punerea în practică a acesteia în Transilvania și în Banat. La Ceica și în alte sate bihorene a urmărit cursul exproprierilor și a împroprietăririi țăranilor. Totodată, la 24 august 1922, împreună cu I. Petrini, directorul general al agriculturii a urmărit lucrările de împroprietărire pentru Școala de agricultură și 60 44 pomicultură.În altă ordine de idei, Lapedatu a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Ardealul în general și Bihorul, în particular. Având în vedere faptul că înfăptuirea reformei agrare constituia o prioritate în programul partidului, Lapedatu a urmărit punerea în practică a acesteia în Transilvania și în Banat. La Ceica și în alte sate bihorene a urmărit cursul exproprierilor și a împroprietăririi țăranilor. Totodată, la 24 august 1922, împreună cu I. Petrini, directorul general al agriculturii a urmărit lucrările de împroprietărire pentru Școala de agricultură și 60 44 pomicultură.În altă ordine de idei, Lapedatu a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
pe Urban XE "Urban" era românul maramureșean Gavril Mihali XE "Mihali" . După cum nu conta nici faptul că În armata generalului Bem XE "Bem" , care Îi va Înfrânge, În cele din urmă, pe năsăudeni, erau Înrolați și câteva mii de români bihoreni, ai căror lideri simpatizau cu revoluția maghiară, tot așa după cum sub flamurile colonelului Urban se Înrolaseră și iobagii maghiari din Cluj-Napoca sau Dăbâca. Ce să mai spunem atunci despre cei doi comandanți care Își conduceau oamenii pe câmpul de luptă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
39-40, 41; Eugeniu Potoran, Poeții Bihorului, Oradea, 1934, 49-59; Teodor Neș, Oameni din Bihor (1848-1918), Oradea, 1937, 225-249, passim; Iosif Vulcan, F, 1941, 4-5 (număr omagial); Teodor Popa, Iosif Vulcan. Viața și activitatea lui, Sibiu, 1941; Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, 175-189, 405-425; Breazu, Studii, I, 60-72, 108-117, 467-475; Mărcuș, Thalia, passim; Vasile Netea, Pe urmele lui Iosif Vulcan..., București, 1947; Perpessicius, Alte mențiuni, I, 134-142; Massoff, Teatr. rom., II-III, passim; Brădățeanu, Istoria, I, 9-11; Vrabie, Folcloristica, 128-133; Brădățeanu
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
ei. 24.2. În funcție de zona geografică, tehnologie și de caracteristici țuică se produce în următoarele sortimente: - țuică tip 24 și 28; - țuică bătrână; - țuică bătrână "Turnul lui Ștefan"; - țuică extrafina; - țuică superioară; - țuică superioară "Zalău" și "Silvania"; - țuică selecționată - Muresana, Bihoreana, Horinca și Turț; - țuică specială Bistrița; - țuică "Tradițional"; - țuică de Horezu. 24.3. Țuică bătrână și țuică extrafina se obțin din țuică învechita în vase de stejar minimum un an. 24.4. Țuică și țuică superioară se obțin din țuică
ORDONANTA nr. 34 din 30 ianuarie 2000 privind modificarea şi completarea Legii viei şi vinului nr. 67/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126801_a_128130]
-
și țuică extrafina se obțin din țuică învechita în vase de stejar minimum un an. 24.4. Țuică și țuică superioară se obțin din țuică învechita minimum 6 luni. 24.5. Țuică superioară "Silvania", țuică de Zalău, țuică selecționată - Muresana, Bihoreana, Horinca și Turț se obțin prin redistilarea țuicii și se învechesc în vase de stejar timp de 2 ani. 24.6. Țuică specială Bistrița se obține din țuică învechita în recipiente de stejar timp de minimum un an. 24.7
ORDONANTA nr. 34 din 30 ianuarie 2000 privind modificarea şi completarea Legii viei şi vinului nr. 67/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126801_a_128130]
-
țuică este următoarea: ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea sortimentului Concentrația alcoolică în % vol. Țuică 24 28 Țuică bătrână 32 36 Țuică bătrână "Turnul lui Ștefan" 48 Țuică extrafina 45 Țuică superioară 32 Țuică superioară "Silvania" 49 Țuică superioară "Zalău" 50 Țuică selecționată - Muresana, 50 Bihoreana, Horinca și Turț Țuică specială Bistrița 42 Țuică "Tradițional" 38 Țuică de Horezu 30 25.1. Rachiul de fructe este băutură alcoolică obținută în mod exclusiv prin fermentarea unui fruct cărnos, a marcului sau a mustului din acest fruct, în
ORDONANTA nr. 34 din 30 ianuarie 2000 privind modificarea şi completarea Legii viei şi vinului nr. 67/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126801_a_128130]
-
popoarelor și locului lor de baștină, ale măiestriei, invenției și fanteziei populare, opere de migală ale ochilor și mâinilor meștere, iar nu confecții anonime și stereotipe de fa brică; produse care Îmbătrâneau, dar nu se deteriorau, precum ceramica noastră oltenească, bihoreană, maramureșeană și moldovenească, ipingelele, cojoacele și brăcinarele Înflorate cu găitane, apoi frumoasele industrii casnice ale rumâncii de pretutindeni, precum țesătura În război și de mână a scoarțelor și a Îmbrăcămintei de podoabă femeiască, ii, fote, cepse și ma rame din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mică cuvântare, și colegi de-ai mei, apoi șeful meu de atunci, Traian Abrudan, în prezent (anul 2007), subprefect în județul Bihor, care a luat și el cuvântul. Presa a fost prezentă și ea prin Florin Șipoș de la ziarul Jurnalul Bihorean, care a scris articolul „Un maestru în pictura naivă”, articol din care redau câteva extrase: “Oferta artistului cuprinde 25 de tablouri, majoritatea dintre ele sunt scene idilice. Publicul are însă surpriza să descopere și o imagine idealizată a Veneției sau
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
data de 17 decembrie 1971, colectivul vasluian de atunci al Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor (DGPT) primise „Nota confidențială” cu numărul 7610 În care era pus la curent asupra cenzurării unor materiale publicistice cu accente critice din ziarul comunist bihorean de limbă maghiară „Faklya”. În articolul „Mărfuri băgate pe gît” autoarea Implan Iren dezlănțuise iritarea cenzorilor locali „...criticînd aspecte negative din comerțul cu cărți În satele județului Bihor, În afara condiționării vînzării unor produse de strictă necesitate, de cumpărarea unor cărți
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În valoare de 419 milioane lei În timp ce valoarea cărților se ridică abia la 19 milioane lei”. Abia acum ne putem da seama de ce articolul cu pricina a fost scos din ziar: dușmanul intern și extern nu trebuia să știe că bihorenii și, prin extensie, toată populația adultă a României era amatoare mai mult de palincă, rachiu „doi ochi albaștri” și zaibăr decât de slova scrisă. d.m. Cârâieli scriitoricești bucureștene Cu câteva notabile excepții, scriitorii au fost, sunt și vor fi exclusiviști
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Erntebräuche (1974). SCRIERI: Vechi obiceiuri agrare românești. Tipologie și corpus de texte (în colaborare cu Ion Cuceu), București, 1988; Ritualul agrar al cununii la seceriș, Cluj-Napoca, 2003. Culegeri: Folclor literar din Bihor, Oradea, 1974 (în colaborare); Antologie de cultură populară bihoreană, I, Oradea, 1970 (în colaborare). Ediții: Ioan Micu Moldovanu, Povești populare din Transilvania, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1987 (în colaborare cu Ion Cuceu); Ion Mușlea, Arhiva de Folclor a Academiei Române, pref. Ion Cuceu, Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Ion Cuceu
CUCEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]
-
ș.a. Folclorul și etnografia, la care s-ar putea adăuga și interesul pentru arhitectura tradițională a locului, constituie un capitol consistent în economia revistei, benefiicind de multe studii și texte ilustrative: Dumitru Colțea, Obiceiuri și credințe mitice în cultura populară bihoreană (4-5/1990), Crăciun Parasca, Folcloriști bihoreni: Ioan Tamaș (2/1990), George Manea, Icoane pe sticlă din vestul Maramureșului (5/1991), Dumitru Iuga, Țara Maramureșului. Dicționar istoric etc. Se publică numeroase documente privind istoria Transilvaniei (cu accent pe perioada horthistă) și
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
s-ar putea adăuga și interesul pentru arhitectura tradițională a locului, constituie un capitol consistent în economia revistei, benefiicind de multe studii și texte ilustrative: Dumitru Colțea, Obiceiuri și credințe mitice în cultura populară bihoreană (4-5/1990), Crăciun Parasca, Folcloriști bihoreni: Ioan Tamaș (2/1990), George Manea, Icoane pe sticlă din vestul Maramureșului (5/1991), Dumitru Iuga, Țara Maramureșului. Dicționar istoric etc. Se publică numeroase documente privind istoria Transilvaniei (cu accent pe perioada horthistă) și a Basarabiei. În primii ani de
CELE TREI CRISURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
București și se referă la belgieni... 1) Prietenul Haralampy nu cunoaște engleza, însă, din practicile curente și după părerea unor experți în beții crunte, în general fără a participa la vreun curs intensiv, după consumarea unei anumite cantități de pălincă bihoreană, poți vorbi ușor orice limbă străină.
Oratoriu pentru trombon by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13124_a_14449]
-
industrie locală Bihor ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Intreprin- Oradea, Piese de schimb, Centrala industrială de Ambalaje derea de Piață confecții meta- autocamioane și turisme metalice, industrie Cetății lice, ambalaje Brașov, Întreprinderea bunuri de locală nr. 18, metalice, bunuri mecanică și de piese de consum, "Bihoreana" str. de consum, schimb Oradea măști sudura Oradea Clujului butoaie metalice garnituri nr. 202, pentru vopsele, din cauciuc str. Karl piese turnate, Marx nr. 24 întreținere, str. Dacia reparații și nr. 2, str. scule, dispozi- Uzinelor tive și verifi- nr.
DECRET nr. 220 din 14 iulie 1977 privind trecerea unităţilor cu activitate de producţie industrială din subordinea consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti în subordinea unor întreprinderi, centrale industriale şi unităţi asimilate acestora, de sub îndrumarea şi controlul unor ministere şi altor organe centrale de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
oranizat gru- care se tatea țațe pul intreprin- organizează derilor de industrie locală ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── A. Ministerul Industrei Construcțiilor de Mașini ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 Întreprinderea Întreprinderea Oradea Bihor Centrală Piese de de industrie mecanică și industrială schimb, locală piese de schimb de auto- confecții "Bihoreana" Oradea camioane și metalice, turisme ambalaje Brașov metalice, bunuri de �� consum, butoaie metalice pentru vopsele, cauciuc ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 Întreprinderea Întreprinderea Brașov Brașov Centrală Jenti de industrie mecanică Brașov industrială tractor; locală de tractoare confecții "Metalochim" și mașini metalice; Brașov agricole ventile
DECRET nr. 220 din 14 iulie 1977 privind trecerea unităţilor cu activitate de producţie industrială din subordinea consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti în subordinea unor întreprinderi, centrale industriale şi unităţi asimilate acestora, de sub îndrumarea şi controlul unor ministere şi altor organe centrale de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]