279 matches
-
, Vasile (1.I.1862, Drăgănești, j. Bihor - 6.VIII.1942, Vașcău), folclorist. Face gimnaziul la Beiuș, studii „preparandale” la Arad, un curs „complementar” la București (1906) și va fi învățător în câteva localități bihorene; este pensionat în 1928. Colaborează la „Almanahul învățătorilor români”, „Banatul literar”, „Biserica și școala”, „Bunul econom”, „Calendarul diecezan”, „Calicul”, „Cele trei Crișuri”, „Familia”, „Foaia literară”, „Foaia poporului”, „Gazeta de Vest”, „Gazeta poporului”, „Izvorașul”, „Luceafărul literar”, „Poporul român”, „Revista critică-literară”, „Rânduri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
creații populare despre Avram Iancu. Culege și tipărește doine și hore, descântece, colinde, balade, legende, strigături, povești. Deși prelucrarea este vizibilă, poveștile sunt cele mai interesante, autorul figurând drept primul culegător care manifestă un interes mai larg pentru proza populară bihoreană. Scoate la Editura Noastră din București, în colecția „Biblioteca Vașcăului”, peste cincizeci de broșuri pe care le împarte singur țăranilor, în zilele de târg la Vașcău, credincios devizei antonpannești pe care, ca și I. G. Sbiera, o așază ca moto
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
București, 1938; Doine din Bihor, București, f.a.; Hore bihorene, București, 1938; Poezii poporale din Bihor, București, 1938; Chiuituri bihorene, București, 1938; Flori din Bihor, București, 1939; Comoara cu povești frumoase, București, 1939; Soacra tirană, București, f.a.; Frumusețea chiuiturilor de pe plaiurile bihorene, București, 1939; Bihorul în cântecele sale poporane, București, 1939; Hai la joc, București, 1939; Mândrețea jocului bihorean, București, 1939; Folclorul bătrânesc, București, 1939; Du-te bade și te culcă, București, 1939; Aș muri..., București, 1939; Mormântul, București, 1939; Doruri, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
Chiuituri bihorene, București, 1938; Flori din Bihor, București, 1939; Comoara cu povești frumoase, București, 1939; Soacra tirană, București, f.a.; Frumusețea chiuiturilor de pe plaiurile bihorene, București, 1939; Bihorul în cântecele sale poporane, București, 1939; Hai la joc, București, 1939; Mândrețea jocului bihorean, București, 1939; Folclorul bătrânesc, București, 1939; Du-te bade și te culcă, București, 1939; Aș muri..., București, 1939; Mormântul, București, 1939; Doruri, București, 1939; De-ale poporului, București, 1939; Pățania lui Mândru Solomon cu ciuma, Oradea, 1939; Descântece bihorene, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289439_a_290768]
-
Ardealul în general și Bihorul, în particular. Având în vedere faptul că înfăptuirea reformei agrare constituia o prioritate în programul partidului, Lapedatu a urmărit punerea în practică a acesteia în Transilvania și în Banat. La Ceica și în alte sate bihorene a urmărit cursul exproprierilor și a împroprietăririi țăranilor. Totodată, la 24 august 1922, împreună cu I. Petrini, directorul general al agriculturii a urmărit lucrările de împroprietărire pentru Școala de agricultură și 60 44 pomicultură.În altă ordine de idei, Lapedatu a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
din cei mai citiți povestitori ai Transilvaniei, prezent și în numeroase antologii. SCRIERI: Poezii, Gherla, 1881; Novele, I, Gherla, 1902. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 187-188; N. Drăganu, Vasile Ranta-Buticescu, DR, 1921-1922; Breazu, Studii, I, 166-167; Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, 153-159; Georgeta Antonescu, Nuvela țărănească a lui V. Ranta-Buticescu, SUB, Philologia, 1979, 1; Dicț. lit. 1900, 722-723; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 295-297; Dicț. scriit. rom., IV, 23-24. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289134_a_290463]
-
București], 1897; Povestiri și schițe, Arad, 1903; Un memoriu al lui Moise Nicoară, Arad, 1904. Repere bibliografice: Sever Secula, „Biserica și școala”, 1912, 15; Al. Sadi Ionescu, Tovarăși de muncă dispăruți, IB, 273-277; Predescu, Encicl., 772; Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, 250, 252, 315; Dicț. lit. 1900, 777-778; Păcurariu, Dicț. teolog., 400. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289602_a_290931]
-
să facă, mai ales în ultimii ani de apariție, o bună gazetă de provincie. SCRIERI: Poezii, I, Pesta, 1868; Coroana României, București, 1881. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 209-211; Eugeniu Potoran, Poeții Bihorului, Oradea, 1934, 75-76; Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, 161-172; Nicolae V. Bălan, Un prieten al lui Eminescu: Scipione Bădescu, LL, IX, 1965; Dicț. lit. 1900, 85-86; Dicț. scriit. rom., I, 213-214; Ioan Porumb; Ioniță Scipione Bădescu, TR, 1996, 30. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285535_a_286864]
-
președinte care va uza la maximum de prerogativa constituțională de a participa la ședințele de guvern și care, pe de altă parte, va fi implicat în viața de zi cu zi a românilor. Câteva zile mai târziu, le explica și bihorenilor ce înseamnă un alt fel de președinte: "Nu mă voi înscrie în matricea președintelui tradițional. Voi fi un președinte care va lucra cot la cot cu premierul, cu miniștrii, cu instituțiile statului. Îmi voi sufleca mâinile și voi avea întâlniri
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
popoarelor și locului lor de baștină, ale măiestriei, invenției și fanteziei populare, opere de migală ale ochilor și mâinilor meștere, iar nu confecții anonime și stereotipe de fa brică; produse care Îmbătrâneau, dar nu se deteriorau, precum ceramica noastră oltenească, bihoreană, maramureșeană și moldovenească, ipingelele, cojoacele și brăcinarele Înflorate cu găitane, apoi frumoasele industrii casnice ale rumâncii de pretutindeni, precum țesătura În război și de mână a scoarțelor și a Îmbrăcămintei de podoabă femeiască, ii, fote, cepse și ma rame din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
39-40, 41; Eugeniu Potoran, Poeții Bihorului, Oradea, 1934, 49-59; Teodor Neș, Oameni din Bihor (1848-1918), Oradea, 1937, 225-249, passim; Iosif Vulcan, F, 1941, 4-5 (număr omagial); Teodor Popa, Iosif Vulcan. Viața și activitatea lui, Sibiu, 1941; Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, 175-189, 405-425; Breazu, Studii, I, 60-72, 108-117, 467-475; Mărcuș, Thalia, passim; Vasile Netea, Pe urmele lui Iosif Vulcan..., București, 1947; Perpessicius, Alte mențiuni, I, 134-142; Massoff, Teatr. rom., II-III, passim; Brădățeanu, Istoria, I, 9-11; Vrabie, Folcloristica, 128-133; Brădățeanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
data de 17 decembrie 1971, colectivul vasluian de atunci al Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor (DGPT) primise „Nota confidențială” cu numărul 7610 În care era pus la curent asupra cenzurării unor materiale publicistice cu accente critice din ziarul comunist bihorean de limbă maghiară „Faklya”. În articolul „Mărfuri băgate pe gît” autoarea Implan Iren dezlănțuise iritarea cenzorilor locali „...criticînd aspecte negative din comerțul cu cărți În satele județului Bihor, În afara condiționării vînzării unor produse de strictă necesitate, de cumpărarea unor cărți
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În valoare de 419 milioane lei În timp ce valoarea cărților se ridică abia la 19 milioane lei”. Abia acum ne putem da seama de ce articolul cu pricina a fost scos din ziar: dușmanul intern și extern nu trebuia să știe că bihorenii și, prin extensie, toată populația adultă a României era amatoare mai mult de palincă, rachiu „doi ochi albaștri” și zaibăr decât de slova scrisă. d.m. Cârâieli scriitoricești bucureștene Cu câteva notabile excepții, scriitorii au fost, sunt și vor fi exclusiviști
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și lărgirea hotarelor noastre, împlinindu-și astfel cea mai sfântă dintre datorii ce o are către salvatorii neamului românesc, către făuritorii scumpei noastre Patrii. Reuniunea participă la expoziția internațională de agricultură din Cluj, unde a expus frumosul nostru costum național bihorean și multe cusături, țesături, alesături etc., lucru de mână al harnicelor noastre bihorence de la țară. Colecția frumoasă a fost mult apreciată și ea a costat foarte mult. Jertfa adusă de Reuniune pentru a putea fi la nivelul cerut, a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
în cadrul acestei serbări, reuniunea își aduce aminte ca o datorie sfântă de memoria aceluia care a fost generalul Traian Moșoiu, cel care a intrat în fruntea oștirii românești - ziua învierii Domnului - în Oradea și astfel rupând lanțurile de robie ale bihorenilor. Cu o pioasă reculegere, reuniunea depune coroane de flori la statuia lui (la dezvelirea aceleia) semnul distinct al prinosului de recunoștință. Reuniunea participă cu o frumoasă delegație de femei la pelerinajul anual la cimitirele din Oradea, unde depun coroane de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Ion Gheorghe, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Emil Brumaru), dar face loc cu generozitate și altora, din generații mai tinere (Virgil Bulat, Cassian Maria Spiridon, Valentin Tașcu, Lucian Vasiliu, Liviu Ioan Stoiciu, Simona-Grazia Dima) și chiar debutanților locali (la rubrica „Poeți bihoreni”). În 1999 un colaborator constant este Miron Kiropol, cu versuri originale, dar mai ales cu Prolog la un dicționar al poeziei române, adunând poeți români din toate timpurile, „de la A la Z”, tălmăciți de el însuși în franțuzește. Proza este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290368_a_291697]
-
D. Țepeneag. De atenția redacției se bucură și traducerile din literaturile franceză, engleză și italiană sau paginile inedite provenite de la D. Ciurezu, Nichita Stănescu și Mihai Ursachi. „Personalia” este un fel de dicționar de reală utilitate, unde sunt prezentate personalități bihorene, modele sociale, culturale, morale, științifice, teologice: Ion Brudu, Alexandru Roman, Moise Dragoș, Aurel Lazăr, Emanuil Gojdu ș.a. Contribuții de istorie literară, care se înscriu în același perimetru prin scopul recuperator, aparțin lui Mircea Popa: Vasile Sala și interesul său pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290368_a_291697]
-
Ardealul în general și Bihorul, în particular. Având în vedere faptul că înfăptuirea reformei agrare constituia o prioritate în programul partidului, Lapedatu a urmărit punerea în practică a acesteia în Transilvania și în Banat. La Ceica și în alte sate bihorene a urmărit cursul exproprierilor și a împroprietăririi țăranilor. Totodată, la 24 august 1922, împreună cu I. Petrini, directorul general al agriculturii a urmărit lucrările de împroprietărire pentru Școala de agricultură și 60 44 pomicultură.În altă ordine de idei, Lapedatu a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
doctor În cadrul Departamentului de Istorie al Facultății de Istorie, Geografie și Relații Internaționale, Universitatea din Oradea și muzeograf la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, Secția de Istorie; secretar de redacție al anuarului Crisia al muzeului orădean și al publicației Revista bihoreană de istorie a Societății de Științe Istorice din România, Filiala Bihor; a publicat ca unic autor volumele: Colectivizare, rezistență și represiune În vestul României, Oradea, Editura Muzeului Țării Crișurilor, 1999; Istoria Transilvaniei În istoriografia românească 1965-1989, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
0,01 0,01 21 Avicola Botoșani 0,48 0,44 0,45 0,36 0,25 0,05 0,05 22 Bere Malț Bistrița 0,3 0,26 0,26 0,2 0,17 0,17 0,002 23 Bihoreana Oradea 1,4 1,37 1,1 0,9 0,9 0,87 0,6 24 Carbis Bistrița 0,26 0,11 0,08 0,009 0,006 0,006 0,008 25 Cariere Ilsom Măgura Ilvei 0,3 0
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
un personaj feminin, Ruzalia, având ca model pe mama sa. Protagonista excelează prin respectarea tradițiilor, a rânduielii și moralei din comunitatea rurală românească. Și altă scriere romanescă, intitulată Căruța cu scânduri (1990), are în vedere lumea veche a moților și bihorenilor, proiectată tot printr-un destin aparte, atribuit unui personaj, Sabin. Drept fundal sunt introduse elemente reale, efigii ale vieții de la țară în prima jumătate a secolului al XX-lea, dar de fapt atemporale: calul, căruța, câinele. În toate aceste proze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
inclusiv revista ,Arca", al cărei redactor șef a trimis presei un protest), de vină e, în primul rând, colectivul de cercetători de la Institutul de Istorie și Teorie literară din Timișoara, condus de Crișu Dascălu. Tot așa, dacă lipsesc mulți scriitori bihoreni (și lipsesc foarte mulți!), de vină o fi, probabil, colectivul clujean, în frunte cu Mircea Popa, deși știu că are o scuză: aceea de a se fi ocupat prioritar de presă. Nu cred că, așa cum insinuează cei prejudiciați, Eugen Simion
Dicționarul-tezaur al literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10824_a_12149]
-
plecat la culcare optimistă că are un ginere iubitor... Glasul lui Aghiuță prin eter: Hi-hi-hi! Așadar: toate televiziunile ne dau știre că suntem în vremea Ignatului; reporterii-albine ne aduc de prin satele patriei nectarul imaginilor cu porcine care, abțiguite cu ,bihoreană" de ,70 de focuri" - conform instrucțiunilor UE și ale Cartei cu drepturile omului, grohăie vesele duse cu vorba spre eșafodul improvizat din fundul ogrăzii. Mă rog... A, era să uit: aseară vizionam un talk-show unde se adunaseră cinci analiști politici
Porcul, pesta și Ignatul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10057_a_11382]
-
Crișan Andreescu Adrian Mutu este cercetat, împreună cu mama sa, de polițiștii Serviciului de Investigare a Fraudelor Bihor. Ei sunt suspectați că l-ar fi înșelat cu 15 milioane de euro pe fostul patron al celor de la UTA, Adrian Marțean, potrivit Bihoreanul. Adrian Mutu împreună cu finanțatorul principal al clubului de fotbal UTA au hotărât să investească într-o fabrică de combustibil biodiesel. Între timp, relațiile dintre cei doi s-au stricat, iar omul de afaceri Adrian Marțean îl acuză acum pe fotbalistul
Adrian Mutu și mama sa ar fi implicați într-un scandal la Oradea by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21692_a_23017]
-
eu nu pot face nimic. Există niște reglementări în Italia, de aceea în acte s-a trecut că fabrica valorează doar 9,5 milioane euro. În realitate, a fost evaluată la peste 15 milioane euro", a declarat Adrian Marțean pentru Bihoreanul. Iar acuzațiile lui Marțean nu se opresc aici. Omul de afaceri a povestit și cum mama lui Adrian Mutu nu i-a mai permis accesul în fabrică. „Am mers cu mașini și oameni să încarc instalațiile. Am fost civilizat, n-
Adrian Mutu și mama sa ar fi implicați într-un scandal la Oradea by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21692_a_23017]