208 matches
-
lor maternă în instituțiile primăriei și a instituțiilor de stat deconcentrate cu scopul de a comunica oral sau scris, totodată toate inscripțiile publice de aici trebuie să fie bilingve, iar informațiile de interes public se publică și în limba maghiară. Bilingvismul în sectorul privat din localitate este un fenomen des apărut și acceptat, chiar dacă acest fenomen a fost unul dintre catalizatoarele conflictului interetnic de la Târgu Mureș. În 16 martie 1990 în jurul fostei farmacie nr. 28 din strada Înfrățirii se aduna mulțimea
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
în structura limbii nou formate pe baza substratului și a limbii adoptate, contribuind la evoluția limbii noi. Influența substratului se manifestă în toate sectoarele limbii noi, mai ales în fonetism și lexic, în special într-o primă perioadă, caracterizată prin bilingvism, și în cea imediat următoare. Prin substrat, atunci când este cunoscut, se pot explica unele particularități ale limbii noi, însă nu orice fenomen de limbă neexplicat și inexplicabil trebuie neapărat raportat la substrat. În cazul limbii române se vorbește despre un
Substrat (lingvistică) () [Corola-website/Science/331188_a_332517]
-
țară, regiune) în care o învață. este, de exemplu, pentru imigranți, limba majoritară, eventual oficială a țării sau regiunii în care se instalează. Însușirea ei este esențială pentru integrarea în societatea de acolo și, în caz de reușită, duce la bilingvismul imigranților și la posibila pierdere a limbii materne chiar de la generația următoare a lor. În cazul unei minorități naționale autohtone dintr-o țară în care limba majoritară și oficială este alta decât limba minoritară respectivă, limba secundă este de asemenea
Limbă secundă () [Corola-website/Science/335396_a_336725]
-
începe odată cu cucerirea Galiei de către romani, terminată în secolul I î.Hr. Limba latină populară este adoptată treptat de populația autohtonă, în cursul unei perioade de bilingvism care durează până în secolul al V-lea. Limba galică o influențează pe cea latină, constituind substratul viitoarei limbi franceze. Se formează astfel o limbă numită de lingviști galo-romană. Secolele V-VIII sunt perioada limbii galo-romane, la începutul căreia nordul Galiei
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
romani a contribuit de asemenea la latinizare până în regiuni îndepărtate de orașe. Un factor important de latinizare a fost răspândirea creștinismului, accentuată în secolul al IV-lea. Adoptarea latinei de către populația galică s-a efectuat într-o perioadă lungă de bilingvism. În orașe, limba galilor a început să fie abandonată în secolul al II-lea, dar a continuat să fie folosită la țară până la sfârșitul secolului al IV-lea, după unii autori, dar după alții până la sfârșitul secolului al V-lea
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
pe ultimul reprezentant al autorității romane la Soissons și își extinde puterea de la Rin până la Loara, apoi se creștinează, câștigând astfel sprijinul populației galo-romane. Numărul francilor este relativ redus (circa 5%) față de cel al galoromanilor și, după o perioadă de bilingvism germano-galo-roman, majoritatea lor adoptă limba populației galo-romane, influențând totuși această limbă în asemenea măsură, încât această influență constituie un suprastrat în formarea limbii franceze. În ceea ce privește fonetismul, din francă se preia, de exemplu, consoana [w] împreună cu un cuvânt ca "werra". Ulterior
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
Etnonimul „băieș/băiaș”, derivat de la „baie”, din maghiarul "bánya" „mină” este numele dat minerilor în general în Transilvania acelei epoci. Etnonimul „rudari” se referă tot la această îndeletnicire, fiind un derivat al termenului slav "ruda" „minereu”. După o perioadă de bilingvism, ei ar fi abandonat limba romani și adoptat limba română. Pe baza unor trăsături ale graiurilor lor din afara României, zona lor de origine mai exactă ar fi sud-estul Crișanei, extremitatea nord-estică a Banatului și extremitatea sud-vestică a Crișanei. Băieșii au
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
și Germania. O altă particularitate a proiectului, pe lângă documentarea comună a artiștilor români și germani, o reprezintă realizarea spectacolului: actorii implicați sunt atât actori de la Secția Germană, cât și actori de la Secția Română a Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu. Bilingvismul este o coordonată esențială a spectacolului, care ajută în prezentarea temei din multiple perspective și va atrage o categorie largă de public. Spectacolul este subtitrat în română și germană. Acest tip de lucru constituie un experiment teatral binevenit în contextul
Experimente teatrale, premiere și conferințe la Naționalul sibian by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105784_a_107076]