699 matches
-
scurt din spatele ușii plumbuite și cu un număr aproape șters, un nume care părea din alt veac și poate și era pentru că eu, chiar „studinte la istorie” n-auzisem în viața mea, ceea ce îmi va atrage ceva mai târziu un binemeritat reproș, pentru care nici măcar condiția mea de țăran cu „păr pe limbă” n-ar fi reprezentat o scuză, cum nici nu a fost de altfel. Abia atunci mi-a picat fisa că ceva nu se leagă, o fereală al cărei
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
magia pe care o declanșai cu vioara, la spectacolul unic pe care îl dădeai. La tot ce a constituit cândva iubirea noastră, a cărei amintire îmi apărea, tot mai des, ca un fel de Paradis pierdut. O izgonire din Rai binemeritată, pe care mi-am semnat-o singur... Deși n-aș fi vrut. Din victimă, călău... Dacă aș fi știut... E, aici e aici. Dacă aș fi știut, ce aș fi făcut? M-aș fi prefăcut că nu te observ, atunci
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
CATEDREI INTRĂ ÎN VACANȚĂ... Autor: Sorin Petrache Publicat în: Ediția nr. 2019 din 11 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Cinci colegi din cadrul corpului didactic al Colegiului Național „Teodor Neș” din Salonta (Bihor) vor intra, din această vară 2016, într-o binemeritată odihnă, atingând frumoasa vârstă a pensionării: prof. Ioan Stepan, prof. Cornelia Filip, prof. Eva Maghiar, înv. Florica Iova și înv. Marioara Herpuț. Le dorim multă sănătate, noi toți cei care, de-a lungul anilor, le-am fost colegi, elevi, colaboratori
CÂND SENIORII CATEDREI INTRĂ ÎN VACANȚĂ... de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350457_a_351786]
-
care legile funcționează. Cetățeanul de rând din România are cea mai mare încredere în organele de drept. De ce nu ar avea dacă vede că prim-miniștri, miniștri, mari funcționari și oameni de afaceri, certați cu legea, se află în locuri binemeritate. Ce avem în Basarabia? O guvernare, care a trecut demult de limita încrederii populației (gradul de neîncredere al populației a ajuns la o cifră record de peste 92%). O guvernare bântuită de cele mai grave crize politică și economică. O guvernare
REUNIREA NU MA E DOAR O DORINŢĂ, REUNIREA A DEVENIT O STRICTĂ NECESITATE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348493_a_349822]
-
Nu ai dori o infrastructură europeană în acest colț de țară atât de frumos dar atât de prost guvernat? Nu ai dori ca cei care și-au băgat mâinile murdare în buzunarul dumitale și așa pustiu să stea la „odihna binemeritată” la închisoare? Nu ai dori ca fiii și nepoții dumitale să nu mai plece în străinătăți în căutarea unui trai decent? Oricine, care nu este complet orb și lipsit de elementară logică, observă că totul este mai bine în România
REUNIREA NU MA E DOAR O DORINŢĂ, REUNIREA A DEVENIT O STRICTĂ NECESITATE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348493_a_349822]
-
subalterne care cît era ziua de mare își pileau unghiile, se pensau, se ojau cu multă dexteritate, bârfeau neîntrerupt și sorbeau grațios din ceșcuțe lichidul negru cu gust de coceni arși care se numea nechezol și suplinea cu un succes binemeritat dăunătoarea cafea a nemernicilor de capitaliști care nu țineau la viața și sănătatea clasei muncitoare. Adevărul e că în alte condiții exigenta tovarășă Timona ar fi dat cu capetele coafate ale farfuzelor de toți pereții însă acum se mulțumea doar
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
încă din ultimele decenii ale secolului al douăzecilea, să altereze, în cea mai mare parte a zonei, atât portul cât și obiceiurile însă din inimile lor, în zilele de sărbătoare, renaște tot trecutul pe care îl lasă într-o odihnă binemeritată, peste an. 2. Chimirul, rost al voiniciei Știm că bărbații munților, din Țara Moților, și-au prins mijlocul trupului, precum brâul Carpaților, cu o cingătoare a vieții, împletită cu pădurile și apele care șerpuiau și încă mai șerpuiesc pe cărările
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
recentei întâlniri, la Chișinău, cu Omagiatul de azi din inima mea, întâlnire prilejuită de lansarea albumului etnofotografic “Românii din jurul României” al profesorului universitar Vasile Șoimaru. Sărbătoarea de la Academia de Studii Economice din 16 mai a.c. nu ar fi avut anvergura binemeritată, dacă nu ne-ar fi dezvăluit asta, acolo, cel care mereu pătrunde dincolo de ceea ce vede ochiul comun. Cum să nu fie așa?, căci dânsul e dăruit cu “Cel de-al treilea ochi”, că are orizont larg spre zările înțelegerii, fiind
OMAGIATUL DE AZI DIN INIMA MEA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349280_a_350609]
-
și el un urlet de victorie, dar nu reuși decât un fel de cârâială precum o găină cu gâtul tăiat. Așadar, considerând că-și făcuse, pe deplin, datoria, se retrase, dar numai până în tindă, unde se și prăbuși într-o binemeritată comă alcoolică. Afară eroii luptei pregăteau, cu o îndemânare care denota exercițiu îndelungat, jarul pentru jertfa ritualică. Respectiv îngurgitarea cumplitei fiare pentru ca toate virtuțile ei să treacă în trupurile lor, oțelite în focul bătăliei. Privitorii, ceva mai liniștiți acum, se
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
2014, având drept coordonator un nume de referință din lumea literară și culturală, ELISABETA IOSIF. VICTOR GH. STANsemnează o foarte interesantă prefață cu titlu metaforic „Floare cu parfum de meridiane”, care aduce în prim-plan numele scriitorilor antologați, făcând un binemeritat elogiu al celor două secțiuni, poezie și proză. Ilustrația copertei realizată de GEORGE ROCAși editarea cărții de CONSTANTIN VLAICUîntregesc echipa datorită căreia o parte dintre poeții și scriitorii români de pretutindeni atrag atenția prin concepția estetică asupra vieții. Principiile exigente
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
ce-a spus criticul x sau y despre scriitorul Z, erai pierdut. Părerea elevului sau a studentului, uneori chiar a scriitorului însuși nu conta. Răstălmăcirea lor însemna totul. Deseori mai rea decât cenzura vremii. Nulități profitoare, azi trecute într-o binemeritată și adâncă uitare. Discuțiile nu făceau referiri la literatura cu subiect tehnic, religios, medical, filatelic, istoric ... la literatura care are un public țintă precis conturat. Unde ceea ce se tipărește se și vinde, ci la produsele literaturii fiction. Erau dezbătute cauzele
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
sacrificii. Cînd se vor liniști apele după furtună, România va fi Reîntregită dacă vom fi înțelepți, echilibrați și vom rezista capcanelor pe care istoria ni le sortește. Numai prin inteligență și diplomație vom învinge pentru a ne recîștiga locul nostru binemeritat între națiunile dezvoltate, fruntașe ale lumii. Lumea întreagă va înțelege că că DacoRomânia zamolsiană este nemuritoare. Avem un prieten sincer: China și, împreună cu ea, noi, dacii liberi vor fi nemuritori și biruitori. Apreciem că în aceste vremuri tulburi avem datorii
100 (1918-2018) de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349771_a_351100]
-
nu mai bei/ Ca-n fiecare dimineață/ Cafea?/ Ce vrei să-mi iei acum? Sau e vorba chiar de mine?”(...). Totodată, îl găsesc pe poet adresându-i-se primei lui mari iubiri, soția sa cea dintâi, Isabela, căreia îi închină binemeritați psalmi. Iată unul dintre ei: „Bolnav,/ Cu mâini/ Dezlegate de rugăciune,/ Am luat/ Din magazia sufletului/ Hârlețul și lopata/ Și grebla, Doamne,/ Să ies/ Spre ruina/ Pricinuită de satană./ Curățam și săpam/ Plângând,/ Sfășiindu-mi cămașa/ Tăiată oricum/ În semn de
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
era OM, cu defecte și calități, așa cum este construit fiecare dintre noi. Există pe lumea asta mare un singur om perfect? Cu certitudine, nu!!! Atunci, de unde atâta răutate și invidie, doar la câteva ceasuri distanță de la trecerea sa către odihna binemeritată? Ce-i cu toate acestea? Îl fac pe omul SERGIU NICOLAESCU altfel decât noi? Sigur că DA! De ce oare, noi, românii, știm de fiecare dată să aruncăm cu piatra, socotindu-ne imaculați? De ce, oare, noi, românii, ne pricepem atât de
A MAI PLECAT ÎNCĂ UN GENIU ROMÂNESC: SERGIU NICOLAESCU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350213_a_351542]
-
tocmai pentru că cel dispărut iubise atât de mult viața. Din păcate, nu am putut participa la toată ceremonia, dar sunt convins că unchiul meu, de dincolo de lume, a știut că am fost acolo pentru a-i aduce un ultim și binemeritat omagiu. * ...Așadar, se pare (deși, în mod evident, nu e decât o presupunere) că păianjenul din camera mea a adus moartea. Arc peste timp. Același om, alt păianjen. Ei bine, deși mi-am dorit cu ardoare ca unchiul meu să
ACELAŞI OM, ALT PĂIANJEN de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350198_a_351527]
-
având drept coordonator un nume de referință din lumea literară și culturală, ELISABETA IOSIF. VICTOR GHE. STAN semnează o foarte interesantă prefață cu titlu metaforic „Floare cu parfum de meridiane”, care aduce în prim-plan numele scriitorilor antologați, făcând un binemeritat elogiu al celor două secțiuni, poezie și proză. Ilustrația copertei realizată de GEORGE ROCA și editarea cărții de CONSTANTIN VLAICU întregesc echipa datorită căreia o parte dintre poeții și scriitorii români de pretutindeni atrag atenția prin concepția estetică asupra vieții
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 823 din 02 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Cronică de Voichița Pălăcean Vereș Exerciții de recuperare a inocenței În ultimii douăzeci de ani, în literatura română memorialistica și-a statornicit un loc binemeritat, oferind cititorilor o recompensă generoasă, justificată de îndelungată și răbdătoarea așteptare. Fie că este vorba de mărturiile combatanților din cel de Al Doilea Război Mondial, de paginile cutremurătoare de memorii ale refugiaților din timpul Dictatului de la Viena, ori de cele
EXERCIŢII DE RECUPERAREA INOCENŢEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366061_a_367390]
-
jur ; nu cumva să rateze ținta că au belit-o. Șocul primului recul și vestea că nu au nimerit ținta din primul foc au transformat încordarea în panică; următoarele două cartușe nu puteau fi decât irosite. Le-a fost admnistrată binemeritata pedeapsă ; pedeapsă pe care nu au acceptat-o. Și-au bătut joc de ea, așa cum au știut mai bine. Nu au însă nicicum puterea de a-și bate joc de tristețea nereușitei. * Coboară în Șorogari fără gradați. Nu mai au
IX. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365289_a_366618]
-
atacatori. Furia răzvrătiților nu fusese însă potolită. Și-au ostoit-o atacând comandamentul cu pietre, pentru a prelungi coșmarul ofițerului de serviciu, întețind potopul de înjurături și măscări cum nici pe un adevărat front de luptă nu se poate auzi. * Binemeritatul somn le-a fost curmat de stridența sunetului de alarmă. Buimăciți s-au echipat în graba mare și au trecut să execute ceea ce știau prea bine că au de făcut în cazul unei alarme, fie reală, fie dată de M.S.M.
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
au arătat interesate și chiar au participat la festivalul nostru ,un interes deosebit in rândul iubitorilor de folclor de pe meleagurile noastre prezentând Ansamblul Folcloric din Mexic prin varietatea dansurilor și coloritul costumelor. La următoarele edițiiaceastă manifestare deosebită a căpătat un binemeritat caracter internațional purtând denumirea generică de “Festivalul Internațional de Folclor Cântecele Oltului” Revenind la activitatea Ansamblului de cântece și dansuri “Doina Oltului vom face o trecere în revistă a participărilor sale la manifestări culturale internaționale de amploare. Astfel în anul
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
fiecăruia având, pentru celălalt, o semnificație unică, nemaitrăită până acum și nici de acum încolo vreodată. - Spune-mi, te rog, cât mă costă ? Întrebarea l-a luat prin surprindere, revoltându-l. Satisfăcuse, intelectual, o femeie și urma să-și primească binemeritata plată. Și-a revenit fără să-și dea palme. Vera nu avea nicio vină ; gândurile lui deraiaseră ! - Ei bine... te achiți de datorie... dacă-mi împrumuți acest mic dicționar ! - Ți-l dau de tot și tot consider că nu-i
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 993 din 19 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Editorial, de Mariana Cristescu Noile isprăvi al ministrului Culturii sau un dezastru nu vine niciodată singur! După vizita la Cluj-Napoca, pigmentată cu tomate și binemeritate huiduieli, declanșată de perspectivele cianurizării cadrilaterului aurifer al țării, ministrul liberal al Culturii, Daniel Barbu, pregătește un nou dezastru, siderând și revoltând mapamondul cu o altă tâmpenie de proporții, determinându-ne să ne întrebăm căror calități oculte ale personajului se
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365069_a_366398]
-
perioade din an. La Buzău, Geta Elia Voicu o are pe „mama Rela”, doamna Aurelia Voicu, aflată la o vârstă ce necesită grija zilnică a familiei. Dimineața, la cafeluță, sau în amurg, când ziua-și strânge catrafusele lăsând loc odihnei binemeritate, telefoanele își fac meseria și comunicarea cu măicuța de-acasă este literă de lege! Pe de altă parte, în curtea de-alături, se bucură de prezența socrilor, o familie de ciprioți veritabili, oameni simpli dar cu atâta bun simț și-
GETA ELIA VOICU: „MI-AM LUAT DESTINUL ÎN PROPRIILE MÂINI, PICTÂND CURCUBEIE PE INSULA AFRODITEI” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366558_a_367887]
-
scriitori și cântăreți, este și va fi să fie dulce domolire a setei de carte, și cântec de iubire, de cultură, de artă, de omenie, pentru cei care citesc și ascultă, nu o dată cartea și melodia fiind sponsorizate din sporul binemeritat al Cotnariului. Iată ce frumos stă scris pe ambalajul care-i deopotrivă jilț, bunului Cotnari, ca un strămoș șezând înaintea popasului din pahar în care-și va spune dulcea poveste : „Vin vechi, vin generos, buchet de vise, bătrân sfătos, de
COTNARII DOMNEŞTI, VINURI ÎNMIRESMATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365655_a_366984]
-
aflat în momentul lecturării și receptării mesajelor acelor opere. Și spun reinterpretare, pentru că am în față poeme clare, grave și mature, care nu ar fi putut fi concepute în afara traversării unei perioade de informare și căutare, ajungând, în final, la binemeritata poziție a reîntâlnirii, dintr-o altă perspectivă, a poeților care au însemnat ceva pentru devenirea artistică a lui Theodor Răpan, dar și pentru dezvoltarea personală, acestea două mergând mână în mână. Subtitlul cărții amintește încă o dată de planul Înaltului. Deși
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]