605 matches
-
Medie A09 Pășunat intensiv Medie A09 Pășunat intensiv Medie ● 9530* - Păduri (sub)mediteraneene de pini negri endemici Regiunea biogeografică Alpină Presiuni Amenințări Cod Denumire Intensitate Cod Denumire Intensitate Xp Nu există informații despre presiuni Xt Nu există informații despre amenințări Regiunea biogeografică Continentală Presiuni Amenințări Cod Denumire Intensitate Cod Denumire Intensitate C01 Extracția mineralelor (rocă, minereuri metalice, pietriș, nisip, coajă, etc.) Medie C01 Extracția mineralelor (rocă, minereuri metalice, pietriș, nisip, coajă, etc.) Medie ... 10.5. Lista cu Măsurile de conservare ce se pot
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de bune practici privind gestionarea zonelor umede; scenarii de evoluție a sechestrării de carbon, a factorilor de eutrofizare și pierdere de biodiversitate în urma implementării măsurii PNS-GAEC2. Rezultate scontate: – Determinarea numărului optim de piețe de probă geostaționare pentru fiecare arie biogeografică în care se vor determina situația ex-ante și ex-post a zonelor umede din punctul de vedere al vegetației spontane palustre; evaluarea stării de conservare a zonelor supuse studiului; ... – Identificarea și evaluarea capacității de invadare ale speciilor ierboase anuale
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
ADER 23.1.5 Monitorizarea stării de conservare a biodiversității vegetale din agroecosistemele zonelor umede la nivel național, cuprinse în măsura GAEC 2-Planul National Strategic- 1.200.000 d.c 184.800 369.600 369.600 276.000 -Determinarea numărului optim de piețe de probă geostaționare pentru fiecare arie biogeografică în care se vor determina situația ex-ante și ex-post a zonelor umede din punctul de vedere al vegetației spontane palustre;evaluarea stării de conservare a zonelor supuse studiului; -Identificarea și evaluarea capacității de invadare ale speciilor ierboase anuale
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
nr. 13 Date privind ANPIC afectată de implementarea PP Nume și cod ANPIC Suprafața (ha) Importanță/ Rol Plan de management și nr. OM prin care a fost aprobat Decizia/ Nota de aprobare a obiectivelor de conservare ale ANPIC Regiunea/ regiunile biogeografice în care ANPIC este localizată Tipuri ecosisteme Suprapunerea cu alte ANPIC sau AP Relațiile ANPIC cu alte ANPIC Alte particularități ROS CI.. 25 Coridor ecologic pentru mamifere mari OM nr. ...... Nota nr... ALP Forestiere, pajiști Parcul natural. . La 300 m
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
cuibărire, unde este cazul)? 3. Este prezentată analiza amplasării ANPIC în relație cu coridoarele ecologice și corpurile de apă? 4. Este prezentată starea de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar la nivelul ANPIC, precum și la nivelul regiunii biogeografice? 5. Sunt prezentate date privind structura și dinamica populațiilor de specii afectate (evoluția numerică a populației în cadrul ANPIC, procentul estimativ al populației unei specii afectate de implementarea PP, ex. suprafața habitatului este suficient de mare pentru a asigura menținerea
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
general, secțiunea 4 Secţiunea 5 Evaluarea semnificației impactului 1. Sunt identificate pragurile de semnificație pentru fiecare habitat/ specie de la nivelul fiecărei ANPIC? 2. Sunt utilizați parametri cantitativi ? 3. Sunt utilizați parametri calitativi pentru starea de conservare la nivelul regiunii biogeografice, la nivelul ANPIC, localizare tipuri de intervenții ale proiectului/obiectivele planului în raport cu distribuția speciilor/ habitatelor)? 4. Se ating țintele stabilite pentru obiectivele de conservare? 5. Semnificația impactului este: impact negativ semnificativ sau impact nesemnificativ? Criterii suplimentare, după caz Calificativ
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
denumirea instituției responsabile pentru managementul acesteia, suprafața; ... – Importanța ANPIC; ... – Existența unui plan de management și actul normativ prin care a fost aprobat (numărul și data emiterii); ... – Decizia/Nota de aprobare a obiectivelor de conservare ale ANPIC (numărul și data aprobării); ... – Regiunea/regiunile biogeografice în care ANPIC este localizată, cu precizarea suprafeței din fiecare regiune; ... – Tipurile de ecosisteme prezente pe suprafața ANPIC; ... – Suprapunerea cu alte ANPIC și/sau alte tipuri de arii naturale protejate; ... – Rolul ANPIC în cadrul rețelei Natura 2000 și a coridoarelor ecologice
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
Suprapunerea cu alte ANPIC și/sau alte tipuri de arii naturale protejate; ... – Rolul ANPIC în cadrul rețelei Natura 2000 și a coridoarelor ecologice terestre și acvatice de care acesta depinde; ... – Relațiile ANPIC cu alte ANPIC învecinate sau din cadrul aceleiași regiuni biogeografice; ... – Oricare alte particularități ale ANPIC. ... Informațiile esențiale se sintetizează în Tabelul nr. 13 din secțiunea b.1 a conținutului-cadru al Studiului de evaluare adecvată din Anexa nr. 5A. ... b.2. Date despre habitatele/ speciile din ANPIC posibil afectate de PP: Descrierea se
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
privind dinamica populației fiecărei specii (evoluția numerică a populațiilor în cadrul sitului), acolo unde sunt disponibile inventarieri în ani diferiți; ... – Suprafața și tipul habitatului (de hrănire, de reproducere, de odihnă); ... – Starea de conservare (în ANPIC și la nivel de regiune biogeografică); ... – Tendințe privind suprafața habitatelor, mărimea populației și starea de conservare la nivel de bioregiune pentru fiecare habitat/specie din ANPIC, pe baza datelor oficiale publicate; ... – Informații despre ecologia speciilor (hrănire, capacitate de deplasare, activitate diurnă/nocturnă, și altele); ... – Sensibilitatea față de oricare
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
metodologice din Anexa 3C. Pentru evaluarea semnificației impacturilor este necesară realizarea următorilor pași: 1. Analiza parametrilor cantitativi, evaluați pe baza cuantificării realizate anterior. Parametrii cantitativi sunt reprezentați de: – procentul habitatului pierdut din totalul habitatului în ANPIC și la nivelul regiunii biogeografice; ... – număr de indivizi afectați, raportat la totalul populației în ANPIC și la nivelul regiunii biogeografice; ... – procentul suprafeței de vegetație ripariană pierdută din totalul suprafeței de vegetație ripariană din ANPIC; ... – lungime de corp de apă afectat, raportat la totalul lungimii corpurilor
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
parametrilor cantitativi, evaluați pe baza cuantificării realizate anterior. Parametrii cantitativi sunt reprezentați de: – procentul habitatului pierdut din totalul habitatului în ANPIC și la nivelul regiunii biogeografice; ... – număr de indivizi afectați, raportat la totalul populației în ANPIC și la nivelul regiunii biogeografice; ... – procentul suprafeței de vegetație ripariană pierdută din totalul suprafeței de vegetație ripariană din ANPIC; ... – lungime de corp de apă afectat, raportat la totalul lungimii corpurilor de apă din ANPIC; ... – alți parametri cantitativi. ... ... 2. Analiza parametrilor calitativi: – starea de conservare a
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
și habitatelor, cât și integrității ariei naturale protejate de interes comunitar; ... b) descrierea modului în care măsurile compensatorii contribuie la menținerea coerenței rețelei Natura 2000; ... c) locația stabilită pentru implementarea măsurilor compensatorii care trebuie să fie amplasate în aceeași regiune biogeografică; este recomandabil să fie implementate la o distanță cât mai mică față de aria naturală protejată de interes comunitar care va fi afectată semnificativ de proiect, astfel încât să se asigure integritatea acesteia; în cazul în care măsurile nu se
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
și elementele-cheie care contribuie la integritatea ANPIC. Habitatele și speciile care vor fi afectate în mod negativ (de exemplu, a se indica reprezentativitatea lor, dacă este cazul, stadiul lor de conservare în conformitate cu articolul 17 la nivel național și biogeografic și gradul de izolare, rolurile și funcțiile acestora în cadrul anpic-ului în cauză). Importanța ANPIC pentru habitatele și speciile care vor fi afectate (de exemplu, a se explica rolul ANPIC în cadrul regiunii naționale și biogeografice, precum și pentru
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
nivel național și biogeografic și gradul de izolare, rolurile și funcțiile acestora în cadrul anpic-ului în cauză). Importanța ANPIC pentru habitatele și speciile care vor fi afectate (de exemplu, a se explica rolul ANPIC în cadrul regiunii naționale și biogeografice, precum și pentru coerența rețelei Natura 2000). Descrierea efectelor semnificative preconizate (pierdere, deteriorare, perturbare, efecte directe și indirecte etc.); amploarea efectelor (suprafața habitatului și numărul de specii sau zonele de producere afectate de proiect); importanța și amploarea (de exemplu, având
GHID METODOLOGIC din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271901]
-
Plecotus austriacus. Dintre lucrările publicate se remarcă cele în care liliecii și fauna dependentă sunt amplu prezentați în monografii de peșteri (Dumitrescu et. al. 1955, 1958, 1963, 1963, 1967), monografia speciei Miniopterus schreibersi (Barbu, 1958 - 1967) și catalogul bionomic și biogeografic al celor 25 de specii din România (din care lipsesc, față de cunoștințele actuale Myotis brandti, Hypsugo savii, Plecotus austriacus, Pipistrelus kuhlii și Pipistrelus pygmaeus), identificate în peste 200 adăposturi (majoritatea cavități subterane), care reprezintă cea mai importantă lucrare chiropterologică de la
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
bazei de date BIMS, până la acel moment, au fost realizate 8 500 înregistrări pentru faună și 9.500 înregistrări pentru floră. Au fost, de asemenea, completate formularele standard de caracterizare pentru 8 site-uri din Rezervația Biosferei Delta Dunării (regiunea biogeografică Marea Neagră), pentru un site în regiunea biogeografică Marea Neagră, un site în regiunea biogeografică Stepica și trei site-uri în regiunea biogeografică Alpina. În anul 2003, au fost realizate în GIS limitele regiunilor biogeografice Stepica, Panonica și a Mării Negre, la scara
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
au fost realizate 8 500 înregistrări pentru faună și 9.500 înregistrări pentru floră. Au fost, de asemenea, completate formularele standard de caracterizare pentru 8 site-uri din Rezervația Biosferei Delta Dunării (regiunea biogeografică Marea Neagră), pentru un site în regiunea biogeografică Marea Neagră, un site în regiunea biogeografică Stepica și trei site-uri în regiunea biogeografică Alpina. În anul 2003, au fost realizate în GIS limitele regiunilor biogeografice Stepica, Panonica și a Mării Negre, la scara de 1:50.000. Delimitarea regiunii biogeografice
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
pentru faună și 9.500 înregistrări pentru floră. Au fost, de asemenea, completate formularele standard de caracterizare pentru 8 site-uri din Rezervația Biosferei Delta Dunării (regiunea biogeografică Marea Neagră), pentru un site în regiunea biogeografică Marea Neagră, un site în regiunea biogeografică Stepica și trei site-uri în regiunea biogeografică Alpina. În anul 2003, au fost realizate în GIS limitele regiunilor biogeografice Stepica, Panonica și a Mării Negre, la scara de 1:50.000. Delimitarea regiunii biogeografice Alpina era în curs de realizare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Au fost, de asemenea, completate formularele standard de caracterizare pentru 8 site-uri din Rezervația Biosferei Delta Dunării (regiunea biogeografică Marea Neagră), pentru un site în regiunea biogeografică Marea Neagră, un site în regiunea biogeografică Stepica și trei site-uri în regiunea biogeografică Alpina. În anul 2003, au fost realizate în GIS limitele regiunilor biogeografice Stepica, Panonica și a Mării Negre, la scara de 1:50.000. Delimitarea regiunii biogeografice Alpina era în curs de realizare, în acel moment fiind disponibilă delimitarea în GIS
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
-uri din Rezervația Biosferei Delta Dunării (regiunea biogeografică Marea Neagră), pentru un site în regiunea biogeografică Marea Neagră, un site în regiunea biogeografică Stepica și trei site-uri în regiunea biogeografică Alpina. În anul 2003, au fost realizate în GIS limitele regiunilor biogeografice Stepica, Panonica și a Mării Negre, la scara de 1:50.000. Delimitarea regiunii biogeografice Alpina era în curs de realizare, în acel moment fiind disponibilă delimitarea în GIS a Carpaților (realizată în cadrul Convenției Carpatice). Au fost cartate în sistem GIS
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
biogeografică Marea Neagră, un site în regiunea biogeografică Stepica și trei site-uri în regiunea biogeografică Alpina. În anul 2003, au fost realizate în GIS limitele regiunilor biogeografice Stepica, Panonica și a Mării Negre, la scara de 1:50.000. Delimitarea regiunii biogeografice Alpina era în curs de realizare, în acel moment fiind disponibilă delimitarea în GIS a Carpaților (realizată în cadrul Convenției Carpatice). Au fost cartate în sistem GIS limitele Ariilor de Importanță Avifaunistică (AIA), identificate de SOR (Societatea Ornitologică din România), cu
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a cărui principală dimensiune cantitativă este creșterea numărului populației urbane și a ponderii sale în populația totală a unei țări; V ,,Vremea vremuiește, floarea se pălește.’’ Vegetație= totalitatea asociațiilor de plante existente într-un ecosistem situate într-o anumită regiune biogeografică, zonă climatică; Z Zonă populată= loc în care se înregistrează o creștere excesivă a poluanților (proveniți din una sau mai multe surse) care depășesc concentrația limită legală sau fixată prin regulamente;
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
și extindere diferită, care definesc prin complexitatea lor forme variate și tipuri sau subtipuri de unități de peisaj. Elementele care impun diferențieri de specificitate peisajului determinat de relief sunt, în majoritatea cazurilor, de ordin geomorfologic și orografic asociate apoi componentei biogeografice: altitudinea; pantele (prin formă și mai ales prin aliniamentele de schimbare a valorii lor); expoziția versanților; forma interfluviilor (plată, rotunjită, ascuțită); forma versanților și a văilor; structura orografică; formele de relief structural și petrografic; depresiunile; unele procese geomorfologice actuale a
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
iar de la răsărit și miazăzi, biciuit cu asprime de gerul iernii și îndurând seceta verii. Sub întinderea climatului specific, s-au dezvoltat unele dintre cele mai bogate și diversificate flore și faune de pe continent. România este țara cu cele mai multe zone biogeografice. Pot fi numărate cinci din cele nouă astfel de regiuni existente în Europa (continentală, alpină, stepică, panonică și pontică). Păduri și culturi diverse s-au aclimatizat, prinzând rădăcini adânci în solul românesc. De pildă, dinspre miazănoapte și apus, s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
puternice sau chiar capriciile naturii care i-au alungat din arealul de origine. În pribegia lor, acești nefericiți căutau medii naturale cât mai apropiate de locul de obârșie unde să se poată adapta rapid. Pe meleagurile noastre se găsesc regiuni biogeografice diverse care au permis statornicirea, de-a lungul istoriei, a multor neamuri. Nu întâmplător, de pildă, o parte a rușilor lipoveni, provenită din zona Donului și a Niprului, unde se îndeletnicea cu pescuitul, s-a refugiat, din calea prigoanei, în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]