3,671 matches
-
Harta este prezentată în cadrul Anexei 3.22 D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Zonele de mal din aria protejată D.3. Intensitatea amenințării viitoare Medie (M) D.4. Detalii Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare determină atât pierderea unei cantități de biomasă din ecosistem, dar și a posibilităților de adăpostire oferite de aceștia, mai ales dacă sunt scorburoși. Se practică în zonele de mal din aria protejată, în scopul obținerii unei cantități de lemn sau pentru eliberarea terenului (ce poate fi utilizat
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Presiunea se manifestă în zonele de mal. E.4. Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Medie (M) E.5. Confidențialitate Informații publice. E.6. Detalii Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare determină atât pierderea unei cantități de biomasă din ecosistem, dar și a posibilităților de adăpostire oferite de aceștia, mai ales dacă sunt scorburoși. Se practică în zonele de mal din aria protejată, în scopul obținerii unei cantități de lemn sau pentru eliberarea terenului (ce poate fi utilizat
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Presiunea se manifestă în zonele de mal. E.4. Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Medie (M) E.5. Confidențialitate Informații publice. E.6. Detalii Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare determină atât pierderea unei cantități de biomasă din ecosistem, dar și a posibilităților de adăpostire oferite de aceștia, mai ales dacă sunt scorburoși. Se practică în zonele de mal din aria protejată, în scopul obținerii unei cantități de lemn sau pentru eliberarea terenului (ce poate fi utilizat
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
sitului, inclusiv la distanțe considerabile în amonte. F.4. Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei Medie (M) F.5. Confidențialitate Informații publice. F.6. Detalii Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare determină atât pierderea unei cantități de biomasă din ecosistem, dar și a posibilităților de adăpostire oferite de aceștia, mai ales dacă sunt scorburoși. Se practică în zonele de mal din aria protejată, în scopul obținerii unei cantități de lemn sau pentru eliberarea terenului (ce poate fi utilizat
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
sitului, inclusiv la distanțe considerabile în amonte. F.4. Intensitatea localizată a impactului cauzat de amenințările viitoare asupra speciei Medie (M) F.5. Confidențialitate Informații publice. F.6. Detalii Îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare determină atât pierderea unei cantități de biomasă din ecosistem, dar și a posibilităților de adăpostire oferite de aceștia, mai ales dacă sunt scorburoși. Se practică în zonele de mal din aria protejată, în scopul obținerii unei cantități de lemn sau pentru eliberarea terenului (ce poate fi utilizat
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
15 1622 Fabricarea parchetului asamblat în panouri 15 1623 Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie, pentru construcții 15 1624 Fabricarea ambalajelor din lemn 15 1625 Fabricarea de uși și ferestre din lemn 15 1626 Fabricarea de combustibili solizi din biomasă vegetală 15 1627 Finisarea articolelor din lemn 15 1628 Fabricarea altor produse din lemn; fabricarea articolelor din plută, paie și din alte materiale vegetale împletite 15 1711 Fabricarea celulozei 15 1712 Fabricarea hârtiei și cartonului 15 1721 Fabricarea hârtiei și
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295866]
-
15 1622 Fabricarea parchetului asamblat în panouri 15 1623 Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie, pentru construcții 15 1624 Fabricarea ambalajelor din lemn 15 1625 Fabricarea de uși și ferestre din lemn 15 1626 Fabricarea de combustibili solizi din biomasă vegetală 15 1627 Finisarea articolelor din lemn 15 1628 Fabricarea altor produse din lemn; fabricarea articolelor din plută, paie și din alte materiale vegetale împletite 15 1711 Fabricarea celulozei 15 1712 Fabricarea hârtiei și cartonului 15 1721 Fabricarea hârtiei și
SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295868]
-
și din alte materiale vegetale împletite 1520, 1626, 1627 și 1628 1520 - Fabricarea părților din lemn pentru încălțăminte; 1626 - Fabricarea de bușteni de foc și de peleți din rumeguș aglomerat, din deșeuri și resturi de lemn, din paie sau altă biomasă vegetală; 1627 - Finisarea produselor din lemn; 1628 - Fabricarea altor produse din lemn; fabricarea din plută, paie și din alte materiale împletite 1711 Fabricarea celulozei 1711 Fabricarea celulozei 1712 Fabricarea hârtiei și cartonului 1712 Fabricarea hârtiei și cartonului 1722 Fabricarea produselor
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 20 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296008]
-
corespondențe coduri CAEN de pe site-ul ONRC, corespunde codurilor CAEN 1520 - Fabricarea părților din cauciuc pentru încălțăminte, 1626 - Fabricarea de bușteni de foc și de peleți din rumeguș aglomerat, din deșeuri și resturi de lemn, din paie sau altă biomasă vegetală; 1627 - Finisarea produselor din lemn și 1628 - Fabricarea altor produse din lemn; fabricarea din plută, paie și din alte materiale împletite, conform NACE 2.1 și CAEN Rev. 3. ^5 Codul NACE 2219, conform tabelului de corespondențe coduri CAEN de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 20 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296008]
-
a produselor sau în faza de producție, precum și promovarea achizițiilor publice ecologice din prisma circularității, în toate sectoarele, printr-o manieră transversală. Planul de acțiune pentru SNEC (PAEC) prevede acțiuni de evaluare și creștere a gradului de utilizare a biomasei provenite din activități agricole și forestiere, respectiv nămoluri pentru producerea energie (biogazului). Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung (SNRTL) pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, și transformarea sa treptată într-
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
pe suprafețe de teren agricole limitează opțiunile privind instalarea unor noi parcuri fotovoltaice de mare dimensiune doar pe terenurile degradate sau neproductive. BIOCOMBUSTIBILI Aceștia includ biomasă, biolichide, biogaz, deșeuri și gaze de fermentare a deșeurilor și nămolurilor. Potențialul energetic al biomasei este evaluat la un total de 318.000 TJ/an, având un echivalent de 7,6 milioane tep. Acest potențial rezultă din: ● deșeuri agricole (cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de vită de vie, etc) - 63%; ● reziduuri din exploatări forestiere și lemne de
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
Erdemir, Hoeganaes, Liberty Galați, Linde Gaz, OMV Petrom, Oțel Inox, Petrotel-Lukoil și Rompetrol, companiile din industrie au însumat o producție totală de hidrogen de 194 mii de tone în 2021. BIOMASĂ ȘI BIOCOMBUSTIBILI Tot în categoria SRE este inclusă și biomasa (inclusiv biogazul), care nu depinde de variații meteorologice. Dat fiind potențialul lor economic, aceste surse de energie pot câștiga procente în mixul de energie, în condițiile îndeplinirii condițiilor de sustenabilitate impuse de ultima variantă a directivei europene privind energia regenerabilă
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
aceste surse de energie pot câștiga procente în mixul de energie, în condițiile îndeplinirii condițiilor de sustenabilitate impuse de ultima variantă a directivei europene privind energia regenerabilă. În 2023, doar 0,69% din energia electrică produsă în țară a provenit din biomasă, biolichide, biogaz, deșeuri și gaze de fermentare a deșeurilor și nămolurilor, în capacități însumând 118 MW putere instalată. ENERGIE GEOTERMALĂ Utilizarea energiei geotermale este încă limitată în România. O mare parte dintre puțurile prin care se realizează valorificarea energiei geotermale
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
mai degrabă constant. În primul rând, consumul primar de combustibili fosili solizi a scăzut cu mai mult de jumătate, iar consumul de gaze naturale a scăzut cu aproximativ 10%. Pe de altă parte, consumul primar de alte SRE (cu excepția biomasei - biocombustibili solizi primari) a crescut cu peste 70% în perioada analizată, datorită creșterii producției de energie electrică din SRE. În plus, creșterea activității în sectorul transporturilor a contribuit la creșterea consumului primar de petrol și produse petroliere cu peste 20%
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
de energie finală produsă din combustibili fosili solizi și din căldură a scăzut în perioada analizată. Pe de altă parte, cele mai mari creșteri, din punct de vedere al consumului de energie finală, au fost înregistrate pentru celelalte SRE (excluzând biomasa), cu peste 120% în perioada 2011-2021, și pentru țiței și alte produse petroliere cu aproximativ 30% în aceeași perioadă. Consumul de energie finală în sectorul transporturi a crescut cu peste 30%, astfel încât ponderea acestuia în consumul final brut de
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
atmosferă. Pe lângă rolul important în decarbonizarea unor industrii strategice în România (cum ar fi cele ale cimentului și ale produselor chimice), captarea carbonului va avea un rol important și în generarea de emisii negative (prin utilizarea în combinație cu biomasa sustenabilă sau prin absorbția directă din atmosferă), care vor fi esențiale pentru atingerea neutralității climatice prin compensarea emisiilor din economie care nu pot fi eliminate. Conform prevederilor noului Regulament NZIA, operatorilor din cadrul industriei upstream de petrol de pe teritoriul
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
industrie. Cogenerarea de înaltă eficiență, pe gaze naturale, împreună cu capacități de stocare a energiei termice, până la tranziția integrală la SRE, reprezintă o necesitate. În afara orașelor, sunt necesare măsuri dedicate pentru adresarea problemei presante a încălzirii prin utilizarea biomasei de eficiență redusă în mediul rural, în locuințe cu o performanță energetică scăzută. Având în vedere eliminarea treptată a centralelor în condensare și a boilerelor pe gaze naturale până în 2040, ar trebui luate în considerare, în funcție de specificul
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
gaze naturale până în 2040, ar trebui luate în considerare, în funcție de specificul fondului imobiliar și al mixului energetic, tehnologiile care utilizează energia electrică, realizarea unor sisteme colective/centralizate eficiente de încălzire - răcire sau utilizarea mai eficientă a surselor de biomasă sustenabilă, în conformitate cu cele mai noi prevederi ale Directivei pentru Energie Regenerabilă. Se estimează că utilizarea pompelor de căldură și energia termică solară vor crește semnificativ până în 2035, urmând să aibă o contribuție substanțială pentru satisfacerea cererii de
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
energie). La nivelul UE, valoarea indicatorului citat este 9,3% din populație. Un număr semnificativ de gospodării din România utilizează în continuare biomasa pentru asigurarea energiei termice - încălzire, gătit. Înăsprirea controlului asupra masei lemnoase va face ca costul Gcal obținute din biomasa să crească treptat. Imposibilitatea de a încălzi gospodăria la un nivel adecvat, % din gospodării, 2010-2022 Sursă: Eurostat, Inability to keep home adequately warm. EU-SILC survey, https://doi.org/10.2908/ILC MDES01 Comparația indicatorilor arată progresul constant al României în combaterea sărăciei energetice până în
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
de gaz natural vor fi pregătite să utilizeze gaze verzi, precum hidrogenul, începând din 2036. De asemenea, traiectoria estimată prevede instalarea unor capacități noi de producție a energiei electrice și termice în cogenerare pe bază de hidrogen, pe bază de biomasă și pe bază de biogaz, precum și instalarea de noi capacități hidro până în 2050.Pentru a realiza aceste obiective, este necesară creșterea capacității României de a atrage finanțare europeană pentru dezvoltarea proiectelor de generare din surse regenerabile, în vederea asigurării
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
asigurării mecanismelor de finanțare necesare. Traiectoria estimată a ponderii SRE în sistemele centralizate de termoficare Sursă: PNIESC Actualizat 2025-2030 În sectorul încălzirii și răcirii, pe lângă cogenerarea de înaltă eficiență se vor folosi și alternative precum: producția pe bază de biomasă în urbanul mic; sursele regenerabile alternative de încălzire pentru locuințele individuale și ansamblurile noi de locuințe; alternative de cvartal din surse regenerabile; soluții individuale sau colective de tipul pompelor de căldurii (fie de sine stătătoare, fie în configurație "hibrid", împreună
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
regenerabile care depind de factori climatici necontrolabili. Instituirea unei politici de creare de SAE (Sate Autonome Energetic), sau comunități de energie regenerabilă, oferă premisele, prin potențialul de cogenerare de mică putere, să alimenteze autonom satele/comunitățile. Prin eficiența obținută, atât la biomasa agricolă cât și la cea forestieră, care să respecte criteriile de sustenabilitate, din aceste resurse se poate obține etanol, cu aplicații pentru decarbonizarea transporturilor și energiei. OS 3.2. DIMINUAREA PIERDERILOR DE ENERGIE DIN REȚELELE DE TRANSPORT ȘI DISTRIBUȚIE ENERGIE Obiectivul
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
opțiune ecologică. ● Implementarea unor soluții de încălzire de înaltă eficiență, cum ar fi sobele pe peleți sau alți biocombustibili, care sunt mai eficiente și au emisii reduse comparativ cu arderea tradițională a lemnului. ● Dezvoltarea infrastructurii pentru producerea, procesarea și distribuția biomaselor sustenabile ca alternativă la lemnul de foc ● Încurajarea utilizării energiei solare pentru încălzirea apei și suportul termic în gospodăriile fără acces la sisteme centralizate. ● Implementarea micro-rețelelor de cogenerare care să utilizeze cogenerarea pentru producerea simultană de căldură și electricitate pentru
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
cheie/direcțiile strategice de cercetare care vor sta la baza alocării de fonduri pentru cercetare și dezvoltare, precum și la baza parteneriatelor inter-instituționale pentru sprijinirea cercetării, inovării și transferului tehnologic în domeniul energetic sunt următoarele: ● Stocarea energiei electrice ● Utilizarea eficienta a biomasei în unități de cogenerare descentralizate sau conectate la SEN ● Valorificarea potențialului geotermal ● Promovarea pompelor de căldură ● Dezvoltarea sectorului hidrogenului verde și a celui cu emisii scăzute de carbon pe întreg lanțul valoric (producere/transport/distribuție/utilizare) OS.6.5. DIGITALIZAREA SECTORULUI ENERGETIC Digitalizarea sectorului energetic
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]
-
în capacități noi de producere a energiei electrice cu emisii reduse de carbon reprezintă o componentă importantă în atingerea obiectivelor României pentru anul 2035. Programele-cheie investiționale pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie în capacități eoliene, fotovoltaice, hidro, pe bază de biomasă și geotermale precum și biocombustibili, incluse în PNRR și în FM, alături de investițiile în capacități de generare din surse nucleare și de cogenerare pe bază de gaze naturale, modernizarea rețelelor de transport și distribuție și dezvoltarea capacităților de stocare
STRATEGIA ENERGETICĂ din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293734]