3,987 matches
-
anul 1990, Delta Dunării și alte componente adiacente, în suprafață de circa 580000 ha, a fost declarată rezervație a biosferei. În decembrie 1993, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 82, modificată și completată prin Legea 454/2001, privind înființarea Rezervației Biosferei Delta Dunării. Această lege stabileste atribuțiile principale de funcționare ale Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), instituție publică aflată în subordinea autorității centrale pentru protecția mediului. În anul 1994, prin Hotărârea de Guvern nr. 248, a fost adoptat Statutul Rezervației
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
ha, a fost declarată rezervație a biosferei. În decembrie 1993, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 82, modificată și completată prin Legea 454/2001, privind înființarea Rezervației Biosferei Delta Dunării. Această lege stabileste atribuțiile principale de funcționare ale Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), instituție publică aflată în subordinea autorității centrale pentru protecția mediului. În anul 1994, prin Hotărârea de Guvern nr. 248, a fost adoptat Statutul Rezervației Biosferei Delta Dunării, au fost delimitate zonele strict protejate si stabilită componența Consiliului
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
Delta Dunării. Această lege stabileste atribuțiile principale de funcționare ale Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), instituție publică aflată în subordinea autorității centrale pentru protecția mediului. În anul 1994, prin Hotărârea de Guvern nr. 248, a fost adoptat Statutul Rezervației Biosferei Delta Dunării, au fost delimitate zonele strict protejate si stabilită componența Consiliului Știintific al RBDD, hotărâre modificată și completată prin Hotărârea de Guvern 367/ 2002 și Hotărârea de Guvern 1515/ 2006 Rețeaua ecologică Natura 2000. Ce este Natura 2000? Este
Conservarea biodiversitatii in delta dunarii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
revină grija pentru natură. Protejând mediul ne protejăm pe noi! Protejarea mediului înconjurător și utilizarea rațională a resurselor naturale regenerabile se fundamentează pe ideea că omul este în vârful piramidei trofice a ecosistemelor naturale și nu-i este permisă ucidera biosferei fiindcă moartea ei ar însemna sinuciderea omului ca specie. Confruntarea actuală dintre OM ȘI NATURĂ, manifestată în dauna amândurora, constituie o dramă a conștiinței umane, omul își va desăvârși adevărata sa menire atunci când confruntarea sa cu natura nu va avea
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
va avea semnificația unei drame. A sosit momentul ca omul să judece despre influențele dezvoltării sale la un nivel planetar asupra solului, apei și aerului. Societatea trebuie să acorde o atenție deosebită acestor bunuri supreme ale naturii, care întrețin existența biosferei. Numai așa se poate evita primejdia pe care o implică exploatarea nerațională a naturii. Dorința sporită de îmbunătățire a standardului de viață a locuitorilor globului, precum și ridicarea nivelului cunoștințelor științifice și tehnice ale omenirii au condus la ocrotirea și îmbunătățirea
Educaţia pentru mediu - un atu pentru viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignatovici Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1215]
-
orice dereglare în relația cu natura se repercutează negativ asupra sănătății noastre. Pânza de păianjen „țesută” cu măiestrie de actuala criză ecologică se extinde nestingherită asupra prețioasei noastre planete albastre, cum ne place să o numim, afectând nepermis de mult biosfera și, implicit, omul și mediul său de viață. Realizând amploarea uriașă a acestui fenomen, factorii de decizie de rang mondial și în ultima perioadă și național, încearcă să stabilească măsuri ferme și urgente pentru salvarea naturii, pentru conservarea mediului de
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
variante tehnologice care să se integreze măsurilor ecologice sunt, de fapt, singura soluție a dezvoltării. IV) Poluarea solului Solul reprezintă un subsistem component al ecosistemelor terestre, rezultat al numeroase procese fizice, chimice și biologice. Solul și organisme-le formează în cadrul biosferei o unitate inseparabilă. Solul este suport și mediu de viață pentru plantele superioare terestre, principalul mijloc de producție vegetală și forestieră. Poluarea solului constă în orice acțiune care produce dereglarea funcționării normale a acestuia ca suport și mediu de viață
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
neantului - intoxicarea imaginației cu simulacre ale fericirii - la care singura soteriologie disponibilă rămâne isteria ecologistă. „A trăi local, a gândi global” se încheie într-o notă pesimistă care amendează militantismul naturist de coloratură neopăgână. Deși identifică dezechilibre clare în ritmurile biosferei, partidele „verzilor” occidentali propun sistematic soluții salvatoare doar pentru natură, nu și pentru om. Or, teologia ortodoxă ne spune că doar restabilirea legământului dintre Creator și creatură poate rectifica sensul degenerescent al vieții pe planetă 1. Primul capitol se încheie
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
1,75 de milioane de specii, dar se estimează însă că numărul speciilor vii de pe Pământ se situează între 3,6 și 100 de milioane. Sistematica reprezintă unul dintre aspectele biodiversității, dar unul util totuși în înțelegerea ecosistemelor și a biosferei, precum și a funcțiilor și conexiunilor acestora. În afara acestui aspect, unii specialiști afirmă pe bună dreptate că, în prezent, cunoașterea speciilor și familiilor de specii a devenit insuficientă și că aceasta ar trebui să fie completată printr-o studiere mai aprofundată
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
acestora! Economia ecologică reprezintă un domeniu relativ nou de cercetare universitară transdisciplinară, îndreptat asupra dinamicii și interdependenței spațiale dintre economiile umane și ecosistemele naturale. Principalul său obiectiv este să descifreze marea enigmă: cum funcționează o economie printre restricțiile ecologice ale biosferei? Ca urmare, economia ecologică regrupează și conectează într-un mod mai aparte diferite discipline, în interiorul grupului științelor naturale și sociale, dar mai ales între aceste domenii mari. În 1992, la Rio de Janeiro a avut loc al doilea Summit al
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
și restructurarea rețetelor meniurilor alimentare (micșorarea consumului de carne, creșterea consumului de vegetale etc.). Ecologia economică reprezintă de asemenea un domeniu relativ nou de cercetare universitară transdisciplinară al cărei obiectiv principal trebuie inversat cumva, fiind acela de a studia evoluția biosferei în cadrul unui anumit sistem economic dat și cum anume evoluează biosfera atunci când economicul se modifică prin prisma conexiunilor inerente dintre cauză (omul și economia gândită de el) și efect (biosfera și omul dependent de ea). Acest lucru explică și multitudinea
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de vegetale etc.). Ecologia economică reprezintă de asemenea un domeniu relativ nou de cercetare universitară transdisciplinară al cărei obiectiv principal trebuie inversat cumva, fiind acela de a studia evoluția biosferei în cadrul unui anumit sistem economic dat și cum anume evoluează biosfera atunci când economicul se modifică prin prisma conexiunilor inerente dintre cauză (omul și economia gândită de el) și efect (biosfera și omul dependent de ea). Acest lucru explică și multitudinea de specialiști cu pregătiri diverse sau diversificate care au preocupări multiple
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
principal trebuie inversat cumva, fiind acela de a studia evoluția biosferei în cadrul unui anumit sistem economic dat și cum anume evoluează biosfera atunci când economicul se modifică prin prisma conexiunilor inerente dintre cauză (omul și economia gândită de el) și efect (biosfera și omul dependent de ea). Acest lucru explică și multitudinea de specialiști cu pregătiri diverse sau diversificate care au preocupări multiple și extrem de diferențiate în domeniul economiei ecologice. Cu toate acestea, drumul evoluțiilor celor doi termeni a fost lung și
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
o înglobează. Cu toate acestea, indiferent de ordinea în care apar cele două cuvinte sau de semnificațiile avute într-o astfel de ordine, interdependența dintre economic și ecologic ilustrează două tipuri aparte de sisteme cibernetice complexe: sistemul uman și sistemul biosferei, gândind și sistemul cibernetic mult mai complex compus din cele două. Doar privite și analizate cibernetic, ele pot scoate în evidență cât de importante sunt pentru om. Sunt ilustrate astfel spusele lui Blaise Pascal (1623-1662), conform cărora nu pot cunoaște
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
trofice (...în majoritate sunt lanțuri de ființe ambivalente, adică totodată prădători și victime) este tabloul „junglei”, „al luptei pentru existență”, pentru supraviețuire și pentru progenitură”. „Fără acest „război al tuturor contra tuturor”, nu s-ar putea menține un echilibru în biosferă, nu s-ar putea obține o limitare a înmulțirii (în progresie geometrică!) a indivizilor diferitelor specii. O înfruntare între specii,...asigură menținerea balanței „demografice” în natură (legea lui Volterra).” „Darvin a mai arătat că antagonismul și concurența sunt mecanismele selecției
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
a mai arătat că antagonismul și concurența sunt mecanismele selecției naturale; că de-a lungul generațiilor, repetata supraviețuire a celui mai apt este la originea adaptării; a evoluției speciilor și progresului biologic”. Numai că acum ECHILIBRUL s-a dezechilibrat în biosferă și s-a stricat mediul de viață, amenințând cu moartea prin asfixiere, pe oameni și pe animale, din cauza epuizării rezervei de oxigen din aerul atmosferic. Urmare a scăderii cantității de oxigen din aerul atmosferic și creșterii cantității de oxid și
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
sinteză și faza de descompunere, „întru-un ritm periodic dintre flux și reflux”(doctorul Mesmer, citat de Ștefan Zweig, 1995, (35)). Focul este lumina și energia solară, care activează ambele faze. „La baza circuitului uriaș al materiei și energiei din biosferă se găsește absorbția cuantelor de lumină roșie, „ intrarea” în sistem a unei infime părți din energia radiantă a soarelui”. (Victor Săhleanu, 1977, (30)). „Soarele este rezervorul Forței Vitale” (din „Doctrina Secretă” citată de Florin Gheorghiță,1997, (7)). „Din soare emană
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
pe un ton nedumerit: - Mihaela, în ortodoxie vaca e un animal sacru? I-am îndrugat niște gogoși despre dimensiunea mai ecologistă a ortodoxiei și despre faptul că satul românesc este o eco-comunitate. Trăim, ca să zic așa, într-o democrație a biosferei. Să mă-ngropi, Fănică! Acum, trebuie să mărturisesc, eu chiar credeam o bucățică. E din cauza percepției din prima copilărie. Amintirile mele cele mai vechi sunt cam astea: mă aflu în pat. E martie. Bunica are încă montat războiul și țese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
gardul stabilimentului crește porumb, vacile pasc pe tăpșan, câte o găină mai cârâie la muzică, un cârd de rațe ignoră private propriety și își fâțâie fundul pe aleea grădinii de vară. Să turbe ecologiștii de pretutindeni în fața democrației extinse a biosferei! La fel de suprarealistă mi-a părut reclama de la capătul unui sat: „Vizitați Casablanca Băcia” (satul lui Petru Groza). O cârciumioară pe cinste! Elegantă, cochetă. În fața ei, parcate căruțe și tractoare vechi. Lumea bea Stela Artois. De mâncat, mănâncă doar camionagiii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
dar percepeam „sacralitatea” vitei, a grâului, a prunilor. De aici și poanta aia simpatică: să ne ia ungurii Ardealul, dar să ne lase prunele! Tratamentul „tandru” era rezervat de bunicul animalelor, dar în cazul străbunicii domnea, cum îți spuneam, democrația biosferei: „Hai la buna să vă hrănească!” sau să vă ducă la culcare era o expresie pe care buna Măriții o folosea la adresa puilor și a mea. Eu făceam mofturi și eram monoalimentară. Acceptam să mănânc salam și liptăriță (magiun cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
noastră sacră se balegă pe șoseaua națională. Nu avem autostrăzi, ci ulițe pentru turme. Nu suntem înstrăinați de natură, ci încociniți cu ea, care va să zică, porcul e un model de conviețuire. Dar cum semenii noștri sunt toți în democrația românească a biosferei, ne purtăm nediscreționar și imităm toate modelele. Schisma natură-cultură aproape nu există. Ce spanac de excese raționaliste să critici? De ce ai organiza oaze de educație ecologică life în București, unde Ferentariul și Pantelimonul sunt oaze de case în care trăiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
agațe, ți se agățau de pulpe. Acolo abolire a distanței dintre oameni! O intimitate sans-frontière. Inserție, 2004. România, în calitatea ei de viitor județ Botoșani al Evropei (cel puțin pentru o vreme), începe să aibă autostrăzi. Partea de democrație a biosferei va rămâne pitulată pe undeva, în cotloane virgine, depărtate de trasee europene Glisez, iartă-mă, Mircea!, dar n-am cum. În Dania nu a mers o observatoare destrupată, a treia oamă, ca să zic așa. Ajung imediat și la beci. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
românești, de parcă era ceva de comparat. Poate satul Pipera, și acolo e greu ca ulițe și sistematizare! Nu am avut nici o satisfacție că a ajuns la vorbele mele și că descoperă în spatele normelor europene țăranul mioritic, atemporal integrat în democrația biosferei și în țuică de corcodușe, cu un spirit antreprenorial cât să îi mai dea de băut pe credit la cârciumă. Să nu sar calu’! Țăranu’ mioritic se transformă. Și nu din cauza noastră, a ’telectualilor civilizatorii, cu atât mai puțin din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și pierde, de fiecare dată, intrarea În oraș. Capitolul 5 Dosar „Savantul” Fila nr. 18 Sursa: „Emilian” Notă informativă Între 16-29.IV.1986 sursa a făcut o deplasare În Italia pentru a participa la al 13-lea Congres Internațional de Biosferă și Ecologie, la Neapole și la Consfătuirea Academiei de Științe a Italiei, la Roma. În călătorie sursa a fost Însoțită de mai mulți colaboratori ai Institutului Academiei RSR (acad. Caius Berciu, Teodora Stan, Costin Enache). Toți au avut În timpul călătoriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
mulți colaboratori ai Institutului Academiei RSR (acad. Caius Berciu, Teodora Stan, Costin Enache). Toți au avut În timpul călătoriei o foarte bună comportare. Activitatea științifică s-a desfășurat normal. Fiind invitat oficial la cel de al 13-lea Congres Internațional de Biosferă și Ecologie, sursa a luat contact cu mai mulți specialiști italieni și străini rezultînd următoarele: 1. În baza indicațiilor primite din țară, sursa a folosit orice prilej spre a arăta simpatia sa personală pentru poporul italian și stima pentru biologii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]