441 matches
-
Habitate. b) Responsabilitățile autorităților publice pentru realizarea acestei teme sunt următoarele: ... - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia ��n considerare aspectele tehnice relevante din ghidul " Specificații INSPIRE pentru tema Habitate și biotopuri" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Habitate și biotopuri, constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE. 19. Tema III. 19 Repartizarea speciilor: a) Descrierea temei: ... Tema " Repartizarea speciilor" acoperă un domeniu important din cadrul protecției mediului, și anume protecția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263714_a_265043]
-
următoarele: ... - să aplice prevederile regulamentelor Uniunii Europene prevăzute la art. 2 din anexa nr. 7; - să ia ��n considerare aspectele tehnice relevante din ghidul " Specificații INSPIRE pentru tema Habitate și biotopuri" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Habitate și biotopuri, constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE. 19. Tema III. 19 Repartizarea speciilor: a) Descrierea temei: ... Tema " Repartizarea speciilor" acoperă un domeniu important din cadrul protecției mediului, și anume protecția plantelor și animalelor. Tema "Repartizarea speciilor" se află în strânsă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263714_a_265043]
-
19 Repartizarea speciilor: a) Descrierea temei: ... Tema " Repartizarea speciilor" acoperă un domeniu important din cadrul protecției mediului, și anume protecția plantelor și animalelor. Tema "Repartizarea speciilor" se află în strânsă legătură cu alte teme, cum ar fi: - "Situri protejate"; - "Habitate și biotopuri"; - "Regiuni biogeografice"; - "Instalații de monitorizare a mediului". Tema " Repartizarea speciilor" se structurează după următoarele tipuri de obiecte de date spațiale: - Set de date referitoare la distribuția speciilor; - Unitate de distribuție a speciilor. b) Responsabilitățile autorităților publice pentru realizarea acestei teme
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263714_a_265043]
-
este o specie montană, întâlnindu-se în munți în zona fagului, este frecventă în pădurile de conifere și destul de răspîndită peste 2000 m, în zona pășunilor alpine. Se întâlnește uneori și pe văile situate la altitudine mai mare, adesea în biotopuri de stâncărie. Este semnalată și în turbării. Preferă pădurile și locurile umede. Rezistă bine la temperaturi scăzute; intră târziu în hibernare, spre sfârșitul lui septembrie sau în octombrie, și iese din amorțire uneori chiar în februarie. Iernează între rădăcini, sub
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
prea rapide. Înoată bune și dacă o urmărește vreun dușman se refugiază în apă. Se hrănește cu insecte (carabide, ortoptere, diptere, trihoptere), omizi, râme, melci, păianjeni. Printre principalii dușmani se numără și vipera comună ("Vipera berus"), care trăiește în același biotop. Dintre toate șopârlele din România, numai șopârla de munte este ovovivipară, adică ouăle se dezvoltă complet în corpul ei. Acuplarea are loc în mai, iar depunerea ouălor și eclozarea în iunie. O femelă tânără depune 2-5 ouă, iar una bătrâne
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
39,3 grade a fost înregistrată în anul 1952 în localitatea Păpăuți iar minima absolută de -35,2 grade a fost înregistrată la Întorsura Buzăului în anul 1947. Flora cuprinde o mare varietate de: Fauna este foarte variată, grație mulțimii biotopurilor întâlnite din valea Oltului până pe vârful muntelui, alcătuită din specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni. Județul Covasna are o populație de 222.449 locuitori, din care peste 59% trăiesc în mediul rural. În județul Covasna, există 164.158 etnici
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
temperate în vestul și centrul Americii de Nord, în estul și, parțial, sud-estul Europei (mai ales malurile Mării Caspice), în interiorul Australiei, în regiunile periferice ale Saharei și în Asia Centrală. urile au multe din caracteristicile deșertului și unele caracteristici din cele ale stepei. Biotopul semideșerturilor este foarte asemănător cu cel al deșerturilor. Astfel temperatura este una foarte ridicată, depășind uneori ziua în timpul verii 30 °C, iar iarna temperatura medie este de 4 °C. Luminozitatea este una ridicată. Anual cad 400-500 mm de precipitații, în
Semideșert () [Corola-website/Science/303131_a_304460]
-
27% din suprafața totală a țarii. Mediul de viață se caracterizează prin diferiți "factori naturali". Cei lipsiți de viață se numesc "factori abiotici", iar viețuitoarele sau produșii acestora se numesc "factori biotici". Comunitatea de populații (plante, animale, microorganisme) caracteristice unui biotop aflate în relații interspecifice se numește biocenoza. Unitatea structurală și funcțională care se stabilește între un biotop și o biocenoza constituie un ecosistem. Soluri podzolice, tipul de soluri acide. Format prin procesul de podzolizare, transformarea de rocă mama sub influența
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
de viață se numesc "factori abiotici", iar viețuitoarele sau produșii acestora se numesc "factori biotici". Comunitatea de populații (plante, animale, microorganisme) caracteristice unui biotop aflate în relații interspecifice se numește biocenoza. Unitatea structurală și funcțională care se stabilește între un biotop și o biocenoza constituie un ecosistem. Soluri podzolice, tipul de soluri acide. Format prin procesul de podzolizare, transformarea de rocă mama sub influența de hidroliza acidă, îndepărtarea de nămol, cu două, și metal trivalent din orizonturile superioare eluvial de profilul
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
regiunilor euroasiatice, dar pot fi întâlnite, cu unele modificări, și în Africa, Australia, în America de Nord și în America de Sud. În România, regiuni de stepă sunt cele din estul Câmpiei Române, o parte din Dobrogea și un sector din sud-estul Podișului Moldovei. Biotopul stepei este unul diferit de cel al pădurilor. Cad puține precipitații, nu mai mult de 400-600 mm pe an. Luminozitatea este ridicată. Temperatura medie iarna este de -10 °C...-5 °C, iar vara poate ajunge până la 30...35 °C.Stepele
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
altitudinal. Fauna prezintă un grad ridicat de diversitate, lucru care se datorează în mare parte următtorilor doi factori: poziția geografică a Spaniei, între oceanul Atlantic și marea Mediterană și între Europa și Africa, precum și a marii difersități de medii și biotopuri, consecință a unei varietăți considerabile de microzone climatice și zone bine diferențiate între ele. În Spania se pot întâlni, pe lângă altele, o serie de specii care au disparut din alte țări europene. Acest lucru se datorează în principal faptuli că
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
apterigote, cum sunt diplurele. Sistemul traheal complet dezvoltat, tuburi Malpighi numeroase. "Lepismă" are 4-8 tuburi malpighiene. Lepismatidele au 10 perechi de stigme (deșchideri a trunchiurilor traheene la suprafață corpului), dintre care 2 toracale și 8 abdominale. le trăiesc în diferite biotopuri din regiunile calde și temperate, în acestea din urmă căutând locurile mai calde. Câteva specii trăiesc în deserturile nisipoase. Cele mai obișnuite habitate sunt locurile pietroase, aride, uscate, dar totuși cu oarecare umezeală și cu mult detritus vegetal. Se găsesc
Tizanure () [Corola-website/Science/332564_a_333893]
-
popândăi, șobolani, șoareci, șoareci săritori, gerbili, hamsteri cenușii), uneori cu alți șerpi (șarpe de casă), inclusiv cu cei veninoși: vipere obișnuite și vipere carenate ("Echis carinatus") la mușcătura veninoasă al cărora el este indiferent. Rareori se hrănește cu amfibieni (în biotopurile relativ umede prinde broaște), insecte mari (mai ales gândaci) și păianjeni mari. Prada o găsește pe suprafața solului și în galerii. Poate scoate din galerii rozătoarele găsite. În căutare hranei se poate cățăra în arbori, unde devastează cuiburile de păsări
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
ceas solar, umbra clădirii marcând cu exactitate ora pe cadranul din pavaj. Muzeul oferă oportunități de vernisaj, expoziție și diferite tipuri de prezentări, clădirea fiind destinată publicului larg, programelor educaționale pentru copii și studiului asupra folosirii speciilor autohtone pentru reabilitarea biotopurilor de apă în zonele ocrotite.
Muzeul Digital din Pecica () [Corola-website/Science/331219_a_332548]
-
de apă cu o concentrație a sării de 38-39‰ dinspre Mediterana spre Marea Neagră, provocând în strâmtoare curenți primejdioși pentru navigație. Circa 200 km³ de apă se evaporă anual. Marea Neagră reprezintă cel mai mare bazin de apă salmastră al lumii, cu biotopuri variate și cu o faună ce a fost supusă unor transformări continue datorate puternicelor influențe contrarii exercitate de apele dulci și de Marea Mediterană. Apele Mării Negre au toate caracteristicile apelor salmastre, au o mare variabilitate a salinității totale în corelație cu
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
sărată. Din punct de vedere al salinității, Marea Neagră se împarte în: Sub aspect biocenotic găsim trei zone: Biocenoza cuprinde alge inferioare, alge verzi, brune și roșii. Animalele sunt reprezentate prin viermi, moluște, pești iar în atmosfera apropiată păsări și pescăruși. Biotopul pontic poate fi împărțit în 4 etaje principale. Etajul supralitoral este format din zonele de țărm acoperite ori stropite de valuri în mod ocazional. Zona prezintă o umiditate accentuată, inundabilitate, o cantitate în general mare ori măcar semnificativă de materii
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
fixează prin firele cu bissus). Aici intră unele specii de alge și scoici. Li se adaugă viețuitoare care vin periodic din etajul supralitoral sau infralitoral. În anumite condiții și în acest mediu apar depozite de materie organică, făcând legătura cu biotopul prezentat mai sus. Cele mai cunoscute viețuitoare ale etajului mediolitoral pietros sunt bancurile de midii și stridii. Etajul mediolitoral nisipos cuprinde în special animale capabile de îngropare rapidă în substrat. Biocenoza caracteristică zonei de spargere a valurilor pentru mediolitoralul nisipos
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul (strix aluco aluco), pițigoiul de munte (Parus montanus), etc. Din biotopul apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio). În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele: animale - iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
oregoni") și 18 ("Necromys urichi") până la 66 ("Oryzomys") și 72 ("Tatera indica"). Cricetidele sunt răspândite pe tot globul, cu excepția Antarcticii, unor insule arctice - Irlanda, Islanda, precum și în regiunea Australo-Malaeziană. În România, reprezentanții acestei familii se găsesc în întreaga țară. Populează biotopuri foarte variate, de la tundră până în zona subnivală (= înzăpezită) din munți, urca în Anzi până la o înălțime de 5500 m, în Pamir și Tibet până la 4000 m deasupra nivelului mării. Majoritatea speciilor duc o viață galericoiă. Unele s-au adaptat la
Cricetide () [Corola-website/Science/329744_a_331073]
-
foioase sunt predominate de speciile de stejar, și carpen. Vegetația de stepă s-a păstrat doar pe alocuri în formă de terenuri aparte și fragmente de asociații vegetale de stepă. Fauna este variată și bogată și se grupează în cinci biotopuri. Pădurile sunt populate de mistreți, vulpi, bursuci, cerbi, căprioare, diferite pasări și reptile. Pe câmpuri poți întâlni rozătoare. Fauna acvatică este reprezentată prin specii de crap, plătica, altele. Pe teritoriul satului se găsesc și resurse naturale. Climă este temperat-continentală influențată
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]
-
și al Americii de Nord, exact la sud de biomul tundrei. Anumite orașe mari, așa cum ar fi Toronto și Quebec în Canada, Oslo în Norvegia, Stockholm în Suedia, Helsinki în Finlanda și Moscova în Rusia se află la extremitatea sudică a acestui biotop. Biotopul este unul prielnic vară și neprielnic iarnă. Astfel, temperatura medie vară este de 5-10 C, iar iarnă este de - 20 C. Luminozitatea este medie. Cad multe precipitații, dar sunt doar două anotimpuri principale: iarnă și vară. Iarnă este foarte
Taiga () [Corola-website/Science/303121_a_304450]
-
al Americii de Nord, exact la sud de biomul tundrei. Anumite orașe mari, așa cum ar fi Toronto și Quebec în Canada, Oslo în Norvegia, Stockholm în Suedia, Helsinki în Finlanda și Moscova în Rusia se află la extremitatea sudică a acestui biotop. Biotopul este unul prielnic vară și neprielnic iarnă. Astfel, temperatura medie vară este de 5-10 C, iar iarnă este de - 20 C. Luminozitatea este medie. Cad multe precipitații, dar sunt doar două anotimpuri principale: iarnă și vară. Iarnă este foarte rece
Taiga () [Corola-website/Science/303121_a_304450]
-
N-E canalizate și intensificate pe vale. Iarna, vânturile de N-E produc în zonă scăderi de temperatură a aerului și transport de zăpadă pe sol. Deoarece elementele cadrului natural sunt de o mare diversitate și complexitate, asociațiile vegetale și biotopurile faunistice de pe teritoriul localității Lunca Bradului cuprind un mare număr de specii și o vegetație bogată. Vegetația se încadrează în regiunea floristică central-european-carpatică, cuprinzând pășuni și fânețe naturale, păduri de molid și foioase, mai ales de fag, în amestec cu
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
mult mai drepte, unde tufișurile și grohotișurile le asigură un adăpost pentru a se odihni. Leoparzii zăpezilor sunt cu mult mai mulți mai sus de pădure, dar se pot întâlni și în păduri (cel mai des iarna). Habitatul lor cuprinde biotopurile care sunt între 1500—4000 metri deasupra nivelului mării. Uneori leoparzii zăpezilor se întâlnesc la frontiera veșnicii zăpezi, în munții Pamir în vârfurile Aliciura, urmele lui chiar și iarna au fost observate de câteva ori la o altitudine de 4500
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
Fitocenoza este o comunitate vegetală cu o structură și dinamică proprie, formată dintr-un număr determinat de populații de plante autotrofe, adaptate la conviețuirea în biotopul relativ uniform pe care îl ocupă și constituie partea producătoare a unei biocenoze. Plantele reprezintă producătorii și prima verigă din lanțul trofic, transformând substanțele anorganice în substanțe organice prin intermediul fotosintezei și ocupând astfel un loc foarte important în cadrul biocenozei. Fitocenoza
Fitocenoză () [Corola-website/Science/303055_a_304384]