1,962 matches
-
acestea, după cum arată și Selznick (1992: 365), "analiza sa are un loc important între eforturile de a înțelege tranziția de la o lume a unității organice, bazată pe rudenie, la o lume a asocierii artificiale, bazată pe schimb". Printre tipologiile familiare bipolare sau dihotomice construite de pionierii sociologiei în efortul de a surprinde caracterul epocii moderne industriale distingând-o de precedenta și utilizate în clasificarea formelor de organizare socială Herbert Spencer: militar-industrial, Henri Sumner Maine: status-contract, Durkheim: mecanic-organic Howard Becker: societățile sacre
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
spune că sistemul de partide actual îndeplinește cea mai importantă condiție imperativă a multipartidismului pur."29 Privind acum lucrurile dintr-un unghi complementar, vom remarca și faptul că, în perioada la care ne referim, multipartidismul românesc și-a conservat caracterul bipolar specific, dat de confruntarea dintre PDSR și CDR. Cele două formațiuni, prima asumându-și valorile stângii politice, cealaltă având forma unei alianțe de partide aparținând dreptei, au constituit axa politică centrală a sistemului electoral 30. În condițiile în care la
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
54% din voturi și 66% din mandate în 1996, câștigând pe rând poziția de principală formațiune de guvernare. Așadar, pentru perioada existenței CDR, sistemul politic românesc a avut drept caracteristici formatul multipartidist pur al sistemului de partide, o mecanică partidistă bipolară specifică și, nu în ultimul rând, alternanța la guvernare. Începând cu 2000, anul în care CDR dispare din viața politică, sistemul tinde a se ordona după alte reguli. Valoarea indicelui N pentru 2000 ne indică acest lucru: formatul multipartidist tinde
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
anul în care CDR dispare din viața politică, sistemul tinde a se ordona după alte reguli. Valoarea indicelui N pentru 2000 ne indică acest lucru: formatul multipartidist tinde către varianta sa cu partid dominant, după cum sistemul partidist își pierde caracterul bipolar, prin sporirea substanțială a poziției unuia dintre cei doi poli existenți până atunci, succesorul FSN, și dispariția celuilalt, reprezentat de CDR. Câștigă, e drept, însă în altă parte asociat la guvernare, în premieră, de Convenție în 1992, UDMR va participa
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
politic, sunt sensibil egale în ceea ce privește forța lor electorală și, în același timp, situate la o diferență relativ mare, de peste 10%, față de cel de al treilea partid al sistemului. O asemenea așezare a primelor trei partide indică a ordonare de tip bipolar a sistemului partidist. În fine, poate elementul cel mai spectaculos, guvernarea nu a mai respectat formula anterioară, a alternanței la putere, dintre dreapta și stânga, decisă exclusiv prin votul cetățenilor. Și în 2004, ca și în 2008, nu configurația electorală
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
cel lipsit și din gunoi îl scoate pe cel sârman, ca să-l așeze cu cei de frunte și scaun de mărire să-i dea. Căci ai Domnului sunt stâlpii pământului și a așezat deasupra lor lumea.” (t.n.) Această expresie bipolară ce alătura două participii active se află doar în versetul citat. Însă verbele respective legate prin conjuncție apar și în alte locuri, ideea fiind întotdeauna întărită de alte expresii bipolare: cf. 2Rg 5,7): „Înțelegeți că Eu, Eu sunt și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și a așezat deasupra lor lumea.” (t.n.) Această expresie bipolară ce alătura două participii active se află doar în versetul citat. Însă verbele respective legate prin conjuncție apar și în alte locuri, ideea fiind întotdeauna întărită de alte expresii bipolare: cf. 2Rg 5,7): „Înțelegeți că Eu, Eu sunt și nu există dumnezei alături de mine. Eu nimicesc și dau viață, Eu rânesc și Eu tămăduiesc și nimeni nu scapă din mâna mea.” (t.n.) Această stăpânire divină asupra vieții omului
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
selecție În școli 42. Elevii cu o condiție fizică foarte bună și care, În plus, corespundeau imaginii „românului tipic” sau a „româncei tipice” urmau să primească o atenție specială. Normele referitoare la rolurile de gen au stimulat crearea unui ideal bipolar al corpurilor. Corpurile femeilor tinere erau În mod special examinate, În căutarea unor caracteristici care să indice potențialul lor reproductiv și prezența instinctelor materne. Trăsături fizice precum șoldurile Înguste, sânii mici sau mai mult păr de culoare Închisă pe corp
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
abundă în literatura de specialitate. Primele încercări de tipologizare a s.b. s-au concentrat pe analiza efortului statului în direcția redistribuirii bunăstării, ca indicator pentru acest efort utilizându-se ponderea cheltuielilor sociale în totalul PIB. Tipologia rezultată a fost una bipolară, statele fiind împărțite în s.b. dezvoltate și s.b. codașe. Evaluarea s.b. doar în funcție de nivelul cheltuielor sociale a ridicat, totuși, o serie de probleme legate de capacitatea indicatorului de a descrie complet și corect diferențele dintre statele occidentale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fiind cea mai stabilă configurație a sistemului internațional, implicând existența a două Mari Puteri oponente ce domină fiecare o anumită parte a sistemului; se pot raporta ideologic și militar una la cealală, ajungându-se la o cursă a înarmărilor; situația bipolară tipică este cea a „războiului rece”, cu Statele Unite ale Americii și Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice ca singure puteri mondiale. — Multipolaritatea - implică existența a cel puțin trei Mari Puteri care să domine sistemul, fiind adesea considerată o configurație stabilă a sistemului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
raportul de forțe dintre beligeranți se schimbă în favoarea puterilor Axei. De altfel, Paul Kennedy susține că din acest moment se produce un dezechilibru puternic la nivel sistemic, care la sfârșitul războiului se va traduce în schimbarea configurației sistemice - lumea devine bipolară, cu doi poli de putere ce se întâlnesc într-un registru al puterii superior celui al puterilor europene (Kennedy, 1990). Este momentul în care puterile europene își pierd rolul esențial în politica internațională, iar sistemul internațional tradițional al puterilor europene
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cu violență maximă. Este cazul, de pildă, al războaielor din Orientul Mijlociu sau din Africa subsahariană, precum și al celor din Indonezia și America Latină. „Războiul rece” (1945-1991) Configurația sistemului internațional în timpul „războiului rece” se distinge ca principală particularitate a acestuia - lumea este bipolară -, iar politica internațională este monopolizată aproape în întregime de către cei doi mari poli de putere: SUA și URSS. Politica internațională, chiar și la nivelul subsistemelor, este controlată de cele două superputeri. Termenul superputere se aplică acestor doi coloși pentru a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
variabila dependentă) s-a produs într-o logică a balanței de putere, prin echilibrarea de către SUA, URSS și Marea Britanie a Axei Germania-Italia-Japonia, a cărei concentrare de capabilități risca să dezechilibreze sistemul internațional și amenința supraviețuirea altor state. Cât privește ordinea bipolară instaurată, ea nu a fost cauzată nici de expansionismul constitutiv al Uniunii Sovietice și internaționalismul ideologiei comuniste, și nici de încercarea Statelor Unite de a-și instaura și extinde sfera de influență în Europa, ci ca urmare a „vidului de putere
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acțiunile statelor pe arena internațională la fel cum în politica internă, un anumit tip de sistem de partide (definit prin numărul de partide relevante) va condiționa acțiunea unui partid politic oarecare. În domeniul internațional, distincția importantă este aceea între sisteme bipolare și sisteme multipolare (Waltz consideră că sistemele unipolare nu reprezintă decât faze tranzitorii, iar logica lor se aseamănă, într-o anumită măsură, cu cea din sistemele multipolare). Astfel definită, structura permite conceptualizarea politicii internaționale: deși își mențin autonomia, statele ocupă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
câștiguri absolute, însă va suferi de regulă pierderi relative față de statul agresor. Mearsheimer oferă, în fine, și o teorie structurală a incidenței războiului între Marile Puteri, argumentând că sistemele multipolare sunt mai instabile - deci mai predispuse la război - decât cele bipolare. Războiul este mai frecvent în sistemele multipolare din trei motive. În primul rând, numărul mai mare de actori importanți sporește oportunitățile de război, prin aceea că apar mult mai multe situații de conflict. În al doilea rând, asimetriile de putere
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
motive. În primul rând, numărul mai mare de actori importanți sporește oportunitățile de război, prin aceea că apar mult mai multe situații de conflict. În al doilea rând, asimetriile de putere sunt mai răspândite în sistemele multipolare decât în cele bipolare. Deși statele ar putea recurge mai ușor la măsuri de contrabalansare, opțiunea larg răspândită în favoarea pasării responsabilității face dificilă prevenirea războiului. În fine, în sistemele multipolare crește riscul erorilor de calcul în privința puterii relative, dar și a hotărârii cu care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cele mai cunoscute. Modul în care Marile Puteri își înțeleg statutul, acționând pe scena internațională, și relațiile dintre ele au determinat în linii mari câmpul la începuturile cercetării academice a studiilor de securitate, ca subdomeniu specific al relațiilor internaționale. Competiția bipolară în perioada „războiului rece”, prin componenta sa nucleară, a adus în epocă un plus de dramatism și actualitate acestei direcții de studiu - nimeni nu se putea considera la adăpost de un eventual conflict nuclear în care s-ar fi confruntat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
științei politice, de a încerca, prin punerea în discuție a unui element definitoriu pentru stat, o nouă formulare a propriilor puncte de vedere. Sfârșitul „războiului rece” a obligat cercetătorii din domeniu să-și reconsidere aria de preocupări: prin încetarea confruntării bipolare, pentru prima dată în ultimii 40 de ani, cataclismul nuclear nu mai era iminent. În ciuda acestui fapt, lumea nu a devenit cu mult mai sigură, evenimente dramatice impunându-se atenției. Doar în ceea ce privește Europa, se pot aminti prăbușirea regimurilor comuniste din partea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
toate nivelurile, fiind supusă unei permanente evoluții. Schimbarea este o condiție a socialului, iar motorul ei sunt ideile. De exemplu, politica novatoare a lui Gorbaciov a produs o mutație culturală semnificativă în felul în care era gândită și interpretată era bipolară. „Războiul rece” s-a încheiat cu adevărat în momentul în care cele două părți au fost de acord că nu se mai situează pe poziții conflictuale. După cum s-a văzut într-un capitol precedent, există abordări care fac distincția - introdusă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sensul în care aceasta are rolul de a conduce și reglementa relațiile dintre entități statele ce au ca principală caracteristică suveranitatea. Balanța de putere poate fi decrisă succinct în felul următor: într-un sistem internațional în care există o configurație bipolară sau multipolară, când una dintre Marile Puteri se dezvoltă, pe un fundal revizionist, devine o amenințare la adresa securității și statusului tuturor celorlalte Mari Puteri ale sistemului; prin urmare, acestea se coalizează împotriva ei, astfel încât puterile lor relative să o echilibreze
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este așadar un concept extrem de polivalent în politica internațională. Dincolo însă de sensurile sale, există o clasificare a tipurilor de balanță de putere. În primul rând, este vorba despre balanța cu două talere (balanța simplă), care presupune existența unei configurații bipolare a sistemului sau subsistemului, sau existența a două tabere, blocuri etc. opuse. În al doilea rând, avem și o balanță cu trei sau mai multe talere (balanța complexă), care implică existența a cel puțin trei poli sistemici sau a trei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
îngrădită, în ultimă instanță, doar de alte puteri nucleare. Efortul de a păstra Națiunile Unite în afara disputelor dintre Marile Puteri (mai ales a celor dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică) oferă explicația fundamentală pentru modestele acțiuni ale acestora în perioada confruntării bipolare. Sfârșitul „războiului rece” a adus însă o nouă perioadă de entuziasm la nivel internațional, de unde și activismul ONU în anii 1990, implicare vizibilă mai ales începând cu Războiul din Golf. În ultimul deceniu al secolului XX, lumea a fost martoră
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Bagdadului au continuat prin măsuri precum embargoul comercial, având ca scop determinarea Irakului de a renunța la politica expansionistă și de a-și însuși normele de comportament acceptate și promovate de comunitatea internațională. În perioada optimismului generat de sfârșitul epocii bipolare a fost pusă în discuție și problema reorganizării Consiliului de Securitate, mai ales prin prisma acceptării unui mai mare număr de membri permanenți. Măsura ar viza adaptarea acestui organism la distribuția prezentă a puterii în lume, principiul (încă) în vigoare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
securitatea europeană, de natură a facilita căutarea în comun a unor soluții, fie și parțiale, la problema conviețuirii pașnice într-un mediu anarhic. De remarcat faptul că Actul Final a fost semnat în cea mai destinsă epocă din întreaga perioadă bipolară - este semnificativ momentul chiar și prin faptul că este încadrat temporal între cele două acorduri SALT. La ora actuală, prin felurite transformări, OSCE a devenit cadrul instituțional cel mai folosit pentru discutarea securității în spațiul european, în dimensiunea sa cea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
atenție deosebită fiind acordată cauzelor violențelor între diverse etnii, condițiilor în care acestea pot fi oprite și posibilului rol al intervenției internaționale în vederea opririi războaielor interetnice (Levy, 2003, p. 16). Astfel deoarece conștiința culturală este în creștere după prăbușirea sistemului bipolar și conflicte ce implică clivaje și identități culturale sunt mai dificil de soluționat prin compromis, unii experți au lansat ipoteza potrivit căreia, în viitor, sursa primară a conflictelor va fi cultura, iar confruntarea va lua forma unei „ciocniri a civilizațiilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]