220 matches
-
multă a putea răbda răul care ne cade nouă asupră de la popii cei uniți în toate zilele și supărările, că în toate zilele ne prind la arest și ne căsnesc cum este mai rău, încă ne dau și în mâna birăilor [=primari] de ne închid prin temnițe, deci de al lor mare rău ne am pustiit tot, și case și moșii și ședem tot fugiți la păduri, fiindcă nouă nu ne trebuiesc popii cei uniți până la moarte”. Iar în partea finală
Moise Măcinic () [Corola-website/Science/298013_a_299342]
-
o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de statificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor. L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la îndemnul acestuia a debutat cu comedia "Fata de birău" în anul 1871. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul "Mara", nuvelele "Moara cu noroc" și "Pădureanca", iar memoriile sale publicate în volumul "Amintiri", apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
deși Slavici credea mai mult în vocația sa de observator al vieții sociale și politice, începe să aștearnă pe hârtie amintirile și povestirile sale în graiul locurilor natale, astfel debutează în anul 1871, în "Convorbiri literare", cu comedia "Fata de birău". Eminescu îi copia și corecta manuscrisele trimițându-le, apoi, la "Convorbiri literare". Tot Eminescu l-ar fi îndemnat să scrie și prima poveste în felul cum știa să povestească „Tata bătrân” și, astfel, scrie povestea "Zâna Zorilor" care a fost
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
susținând imposibilitatea separării frumosului de bine, iar arta o privea ca pe un act moral și combătea cu asprime în cronicile sale din "Timpul" tot ceea ce considera "necuviințe estetice". A debutat în literatura română ca dramaturg cu piesa "Fata de birău", în anul 1871, iar un an mai târziu îi scria lui Iacob Negruzzi: "Am o dispoziție deosebită pentru arta dramatică", iar încrezător în această dispoziție a scris pe parcursul vieții un număr apreciabil de piese, dintre care cele rămase constituie un
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
excelat neaparat ca dramaturg, dar prin comedia sa introduce în dramaturgia românească personaje rurale autentice și, deși, intriga și compoziția sunt mai puțin realizate, faptul este compensat prin realismul culorii locale și prin abilitatea redării scenice a idilei. "Fata de birău" este considerată singura sa reușită în comedie, o "frumoasă nuvelă dialogată", cum o aprecia Nicolae Iorga, farmecul ei constând în "dialogul de o unică autenticitate, arâtând cea mai puternică și sigură străbatere în sufletele omenești, cumpănite, încete, cu multe întorsături
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
neamul lor ca și pre dânșii să-i ierte milostivul Dumnezău. Zugrăvitu-s-au acest sfânt altar al doilea ... meșterul zugrav Dimitrie Ispas și Ștefan, 1806. Și fiind preot popa Teodor de la Agârbici cu ...Petre. Ficurator a fost Tătar Onisie, birăul satului Costea Teodor, sfătul au fost Costea Gheorghe august în 15. Lăcașul a fost ridicat de către credincioșii satului, în prima jumătate a secolui al XVIII-lea. Nu se află urme scrise despre data zidirii, dar s-a păstrat amintirea în
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
părți, pentru un care lucru să dă această atețtatie, de aici din satul nostru, precum este obiceiul, întărâtă. Atețtație scrisă în comăna de Jos, în luna lui octombrie în 31 zile, anul 1767. Onea Popa Boier...¹satului. Fecior Sima, obagiu, birău satului. Ștefan Furțea, birău curții. Gheorghie Joseanul, obagiu jurat. Am scris noi...¹ din Comăna de Jos, eu Popa Gheorghie Costea, ...¹ fungens Districti Tere Fogoras Also Komaniensi. ” Turca sau Ceata Este unul dintre cele mai spectaculoase și complexe obiceiuri legate de
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
lucru să dă această atețtatie, de aici din satul nostru, precum este obiceiul, întărâtă. Atețtație scrisă în comăna de Jos, în luna lui octombrie în 31 zile, anul 1767. Onea Popa Boier...¹satului. Fecior Sima, obagiu, birău satului. Ștefan Furțea, birău curții. Gheorghie Joseanul, obagiu jurat. Am scris noi...¹ din Comăna de Jos, eu Popa Gheorghie Costea, ...¹ fungens Districti Tere Fogoras Also Komaniensi. ” Turca sau Ceata Este unul dintre cele mai spectaculoase și complexe obiceiuri legate de Crăciun, s-a păstrat
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
a bucurat de scutirea de „taxa capului”, favor acordat de împărăteasa Maria Terezia tuturor slujitorilor bisericilor greco-catolice . 1760-1765: Episcopul ortodox Dionisie Novacovici a primit din partea răstocenilor o contribuție în bani. Pe chitanța care confirmă faptul a semnat în limba română „Birăul Huso (Hossu - n.n.) Ursulŭ cu toată obștea”. 1769: Parohia greco-catolică cuprindea 7 familii și o slujea popa Alexa (Crișan), care revenise în Răstoci. Nu avea însă, cantor, clopotar și învățător (Ilie Butuza plecase și el din sat și, deși era
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
a îmbrăcat biserica, care reține următoarele: "„ Să să știe în c[â]nd [a]m [in]trat într[a]ceasta sf[â]ntă besiarecă în luna lui mai în 27 și ... Popa Toaderu și sfătu Cociu Ion[a]șc și birău .h.uța și Petru Sălău Cucul... ami[n]te să ziceți s[ă] ne iarte D[u]mn[e]zău Diiac Ionu au fost. Și miașter Lupulu. An H[risto]s ...”" Trebuie remarcată asemănarea cu biserica de lemn din Talpe
Biserica de lemn din Saca () [Corola-website/Science/317202_a_318531]
-
împărat Ferdinand și preasfințitului domn Vasile Moga și era protopop Zaharia Matei de la Nadășa și preot satului...prin îndemnul și toată sârguința a peacinstitului și de bun neam Stagilă Iacob din preună cu cinstitul și fericit neam Vlasa Ion, find birău domnesc 54 ani, din care dumnealui ficurator Stagilă Iacob au plătit la sf. biserică 100 și 14 zloți și au dat din săteni care cum s-au îndurat care cu toată inima au stat la lucru dumnealui Stagilă Iacob. Făt
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
naosului are ca temă centrală „Învierea morților” pentru Judecata de Apoi. La capătul de jos al peretului se poate citi pisania lăsată de pictor: „ Această sfântă biserică a Fânațului sau zugrăvit din cheltuiala sfintei biserici și din ajutorul satului, fiind birău Sabo Nat și chitor Boc Petru. Eu zugravul Micula (Mihail) din Mociar, octombrie 30 zile 1832”. În biserică se găsesc două sfeșnice mari și un candelabru lucrate din lemn, cromatica fiind compusă din alăturarea culorilor roșu și albastru. În 1924
Biserica de lemn din Fânațe () [Corola-website/Science/316863_a_318192]
-
o circulară privind cultura cartofului deoarece existau serioase voci din partea populației care se opuneau culturii acestei plante. Circulara a fost înaintată tuturor comitetelor și districtelor și, probabil, scaunelor săsești. Conform lui C. Teodorescu, în districtul Brașov în anul 1780, Bucșa - "birăul" din Tohanul Nou raporta "notărașului" că în anul respectiv nu s-au semănat "mere de pământ". În 1781 cei din Zărnești raportau autorităților că producția de cartofi a fost bună. La începutul secolului al XIX-lea se consolidează răspândirea cartofului
Istoria cartofului în România () [Corola-website/Science/324312_a_325641]
-
ani foarte buni în Divizia B, ocupând în fiecare ediție o poziție în prima jumătate a clasamentului. Cea mai bună clasare e locul 3 din sezonul 1981-1982, cănd Aurul termină în spatele celor de la FC Bihor Oradea și FC Baia Mare. Ghiță, Birău, Sortan, Naghy, Petrică, Ceausu, Moraru, Stingă, Riscuta, Gabor, Golcea, Petrișor, Chitac, Topor Buciuman, Petrică, Moraru, Faur, Giurgiu, Rusu, Riscuta, Ceausu, Stingă, Iga, Petrișor, Stoica, Klein, Sortan, Golda, Rudisuli, Ghiță, Șchiopu Printre jucătorii formației "galben negrilor" din acea perioadă îi mai
Aurul Brad () [Corola-website/Science/322210_a_323539]
-
fost Anca Ștefan. Operator filmări combinate a fost Alexandru David. Rolurile principale au fost distribuite mai multor actrițe tinere: Raluca Penu, Anca Sigartău, Tora Vasilescu, Catrinel Dumitrescu, Cecilia Bârbora, Carmen Trocan, Iulia Boroș, Erzsébet Ádám, Mihaeia Mitrache, Iulia Cegolea, Miruna Birău, Virginia Rogin ș.a. Filmul "" a fost vizionat de 1.583.162 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită
Pădurea de fagi () [Corola-website/Science/328802_a_330131]
-
Teodor Mădălin (,Tomis‘‘, Constanța), Virginia Meheș, Ion Parhon (,Panoramic tv’’), Liviu Grăsoiu, George Chirilă (,Universul Cărții“ ), Eliza Roha, Viorel Coman (Mortu), Stancu Ilin (,Dicționarul general al literaturii române‘‘, 2005), Vasile Ghinea, Mihail I. Vlad (,Jurnalul de Dâmbovița‘‘), Stan Brebenel, Petrică Birău (,Semne-Emia‘‘, Deva), Tatiana Rădulescu, Paula Romanescu, Gabriel Dragnea, Pavel Perfil, Ana Niță, Titi Damian, Viorica Răduță, Marin Iancu, Gheorghe Andrei Neagu, Alexandru Mărchidan etc.
Victoria Milescu () [Corola-website/Science/336953_a_338282]
-
Firan, - "Profiluri și structuri literare. Contribuții la o istorie a literaturii române, vol. II, (M-Z)," Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2003, p.381-382; Ileana Roman-Tudor Rățoi, -"Dicționarul Enciclopedic al județului Mehedinți", Editura Prier, Drobeta Turnu Severin, 2003, p. 100-101; Petrică Birău, -"Vioara din inima pădurii," Editura Amurg sentimental, București, 2004, p. 76-80; -Aurel Sasu, "Dicționarul biografic al literaturii române române, vol. I (A-L)", Pitești, Editura Paralela 45, 2006, p. 316-317; -Iordan Datcu, "Dicționarul Etnologilor Români", Editura Saeculum I.O., București
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
fragmentară din 1617, în latină, a supraviețuit încastrată în edificiul porții, cu următorul text: „Gabriel Bethlen, din mila lui Dumnezeu, principe al Transilvaniei, a ridicat pe propria sa cheltuială această poartă cu întregul zid în anul Domnului 1617, pe vremea birăului Akosi Gaspar”. Între anii 1658-1661 edificiul a suferit în urma atacurilor turco-tătare. În 1715 castelul a trecut în proprietatea Episcopiei Romano-Catolice din Transilvania, funcționând ca reședință de vară pentru episcopi. În 1792, în timp ce era ocupat de Ignațiu Batthyány, reședința episcopală a
Castelul Martinuzzi () [Corola-website/Science/336054_a_337383]
-
surzi și orbi la nevoile copiilor/adolescenților. Două lumi complet diferite, fără nicio punte între ei, în clivaj total. Părinții sunt plini de frustrări și, la rândul lor, au fost privați de afecțiune. Liliana Pană, Mihaela Rădescu, Gabi Costin, Avram Birău, sunt foarte sugestivi în rolurile doamnei Bergman, a doamnei Gabor și a domnului Gabor, care interpretează și rolul preotului. Gheorghe Visu, în două roluri - Rectorul şcolii şi Omul cu Masca -, pe care nu
Distrugeți sistemul! Distrugeți zidurile! by Irina Budeanu () [Corola-website/Journalistic/105661_a_106953]
-
de Revistă ”Constantin Tănase”, care au fost răsplătiți mereu cu ropote de aplauze: STELA POPESCU și ALEXANDRU ARȘINEL, NAE LĂZĂRESCU și VASILE MURARU, CRISTINA STAMATE, ADRIANA TRANDAFIR, VALENTINA FĂTU, ANA MARIA DONOSA, LILIANA MOCANU, NAE ALEXANDRU și CRISTIAN SIMION, MIRUNA BIRĂU, ORTANSA STĂNESCU, RALUCA GUSLICOV, MONALISA BASARAB, DIANA RADU, TATIANA FECIORU, interpreții ADRIAN ENACHE, SANDA LADOȘI, MIRELA BOUREANU VAIDA, ALIN GHEORGHIȘAN, DANIELA TĂNASE, RADU GHENCEA, CRISTINA ISAC și trupa DISTINTO. ”O seară la Revistă” reprezintă o serie de spectacole muzical - umoristice
Dup? 25 de ani.... by Oana GEORGESCU () [Corola-other/Journalistic/83699_a_85024]