584 matches
-
Ding Yao părăsește palatul, însă va fi atacată de demoni care urmăresc Vaza Biruitoare de Demoni. Se va ascunde într-un mormânt unde semidemonul Wen Tian este captiv, îl va elibera și acesta o va salva pe Ding Yao. Vaza Biruitoare de Demoni va apărea în mod misterios din interiorul unei figurine de lut cărată de Ding Yao. Din păcate, Ding Yao va sparge în mod accidental vaza, iar alături de Wen Tian va încerca să refacă vaza utilizând perlele sacre pe
InuYasha () [Corola-website/Science/298706_a_300035]
-
i-au măcelărit. Spre seară, Harold a fost ucis, fiind lovit în ochi cu o săgeata, conform legendei. Vestea morții sale s-a răspândit,astfel,mulți dintre oștenii săi au luat-o la fugă. Bătălia se încheiase. William a ieșit biruitor. Victoria normandă s-a bucurat de un amplu ecou, menționată în izvoarele din regatul Capetienilor, peninsula Scandinavei, Flandra și din Italia. Încoronarea să de crăciun în anul 1066 ca regele Wilhelm Cuceritorul la Westminster a marcat începutul epocii normande în
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
conduse de banii Manta și Mihalcea în decembrie 1594". La Călugăreni oștile Craiovei i-au stat alături. În 1596, Mihai "ia din Craiova 4000 de oșteni și apără vitejeste Timișoara", cu acest prilej a luptat și la Kladovo de unde iese biruitor și se întoarce cu Baba Novac pe care îl face "craiovean de frunte cu moșie, soață și oșteni aleși". Pregătind unirea, Mihai îi cheamă pe frații Buzești și pe Udrea banul să "taie cu toate oștile Craiovei..". În 1599 , Mihai
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
poem al lui Spencer Wallis Cone, care a fost retipărit într-un număr din 1840 al revistei "Burton's Gentleman's Magazine". Acel poem conținea versurile: „Let him meet the conqueror worm / With his good sword by his side”. „Viermele biruitor” folosește, de asemenea, cuvântul „întotdeauna”, care va evolua mai târziu în „niciodată” în faimosul poem al lui Poe, „Corbul” (1845). Poemul joacă un important rol simbolic prin includerea sa în povestirea „Ligeia”. Poemul este scris de Ligeia atunci când aceasta era
Viermele biruitor () [Corola-website/Science/325773_a_327102]
-
sacralitatea morții și frumusețea de a muri (vezi personajul Micul Johnny din "Our Mutual Friend" de Charles Dickens și moartea lui Helen Burns în "Jane Eyre" de Charlotte Brontë). În schimb, Ligeia vorbește despre teamă personificată în „ceva roș-sânge”. „Viermele biruitor” a fost publicat pentru prima dată ca un poem de sine stătător în numărul din ianuarie 1843 al revistei "Graham's Magazine". La scurt timp după aceasta, el a fost inclus printre mai multe alte poezii ale lui Poe în
Viermele biruitor () [Corola-website/Science/325773_a_327102]
-
Other Poems" (1845) a lui Poe. În același an, el a fost inclus pentru prima dată în „Ligeia” atunci când povestirea a fost republicată în numărul din 15 februarie 1845 al "New York World". „Ligeia” a fost republicată din nou cu „Viermele biruitor” în numărul din 27 septembrie 1845 al revistei "The Broadway Journal", al cărei editor era Poe. Acest lucru nu era ceva neobișnuit pentru Poe, care a inclus și poeziile „The Coliseum” și „To One in Paradise” în povestiri. Manuscrisul original
Viermele biruitor () [Corola-website/Science/325773_a_327102]
-
27 septembrie 1845 al revistei "The Broadway Journal", al cărei editor era Poe. Acest lucru nu era ceva neobișnuit pentru Poe, care a inclus și poeziile „The Coliseum” și „To One in Paradise” în povestiri. Manuscrisul original al poemului „Viermele biruitor” a fost deținut, începând din anii 1920, de o familie din Rhode Island. El a fost o lungă perioadă considerat pierdut, dar a apărut și a fost vândut unui colecționar pentru suma de 300.000 de dolari la o licitație
Viermele biruitor () [Corola-website/Science/325773_a_327102]
-
alese", editate de Editura pentru Literatură Universală din București, în colecția „Clasicii literaturii universale”. În 1935, compozitorul Franz Bornschein (născut în Baltimore) a scris un cor în trei părți pentru femei, cu orchestră sau acompaniament de pian, inspirat din „Viermele biruitor”. Poemul a fost, de asemenea, rescris și adaptat ca prima piesă de pe albumul lui Lou Reed din 2003 cu melodii inspirate și adaptate după opera poetică a lui Poe, "The Raven". El a fost, de asemenea, adaptat ca piesă muzicală
Viermele biruitor () [Corola-website/Science/325773_a_327102]
-
Worm", o bandă desenată realizată de Richard Corben în noiembrie 2012. Videoclipul piesei „Curtain” al trupei australiene de extreme metal Portal conține o adaptare a poeziei folosind marionete. Albumul "Dies Irae" al formației Devil Doll este vag inspirat de „Viermele biruitor”. Textul poemului este parafrazat în mare măsură, iar întreaga strofă finală a poeziei este reprodusă aproape cuvânt cu cuvânt. Muzicianul Voltaire a scris o adaptare muzicală a poemului „Viermele biruitor”, urmând textul poemului cuvânt cu cuvânt. Ea a fost lansată
Viermele biruitor () [Corola-website/Science/325773_a_327102]
-
Irae" al formației Devil Doll este vag inspirat de „Viermele biruitor”. Textul poemului este parafrazat în mare măsură, iar întreaga strofă finală a poeziei este reprodusă aproape cuvânt cu cuvânt. Muzicianul Voltaire a scris o adaptare muzicală a poemului „Viermele biruitor”, urmând textul poemului cuvânt cu cuvânt. Ea a fost lansată la începutul anului 2014 pe albumul "Raised by Bats".
Viermele biruitor () [Corola-website/Science/325773_a_327102]
-
Edgar Allan Poe, care a fost publicată pentru prima dată în 1838. Povestirea se referă la un narator nenumit și la soția sa , o femeie frumoasă și inteligentă cu părul de culoarea penei corbului. Ea se îmbolnăvește, compune poezia „Viermele biruitor” și rostește citate atribuite lui Joseph Glanvill (care sugerează că viața este durabilă doar printr-o voință puternică) cu puțin timp înainte de a muri. După moartea ei, naratorul se recăsătorește cu Lady Rowena, care se îmbolnăvește curând și moare. Înnebunit
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
A fost retipărită în "Tales of the Grotesque and Arabesque" (1840), volumul I al "Phantasy Pieces" (1842) și "Tales by Edgar Allan Poe" (1845), precum și în periodicele "New York World" (15 februarie 1845) și "Broadway Journal" (27 septembrie 1845). Poemul „Viermele biruitor” a fost încorporat pentru prima dată în text (ca un poem compus de Ligeia) în versiunea publicată în "New York World". Prima traducere în limba română a fost realizată de Ion Achimescu și publicată în revista "Adevărul ilustrat", anul III, 1897
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
lucru presupune, apoi, că o voință puternică va putea să țină pe cineva în viață. Nu este clar, totuși, dacă voința Ligeii sau a soțului ei este cea care o aduce pe Ligeia înapoi dintre morți. Poemul din povestire, „Viermele biruitor”, de asemenea, pune la îndoială învierea presupusă a Ligeii în povestire. Poemul arată în esență o admitere a inevitabilei sale mortalități. De asemenea, includerea poemului amar ar fi fost menită să fie o ironie sau o parodie a convenției de la
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
sunetele vocalice lungi (cu toate că este posibil să fi fost inspirat de George Gordon Byron sau Henry Wadsworth Longfellow). Poe a mai folosit sunetul produs de vocala „o” lungă și în alte poeme: „no more” în „Tăcere” sau „evermore” în „Viermele biruitor”. Subiectul în sine, a declarat Poe, a fost ales deoarece „moartea ... unei femei frumoase este fără îndoială cea mai poetică temă din lume”. Spusă de „buzele... unui îndrăgostit îndoliat” este modul mai potrivit pentru a obține efectul scontat. Pe lângă tema
Corbul () [Corola-website/Science/298053_a_299382]
-
poeme") pe 19 noiembrie 1845. Micul volum, primul de acest fel din ultimii 14 ani ai lui Poe, avea 100 de pagini și era distribuit pentru 31 de cenți. Pe lângă acest poem, au mai fost incluse și altele precum: „Viermele biruitor”, „Ulalume”, „Palatul bântuit”, plus alte 13 poezii. În prefață, Poe le-a numit „fleacuri”, care au fost modificate fără permisiunea sa. Publicările ulterioare ale poemului au inclus desene realizate de ilustratori bine cunoscuți. „Corbul” a apărut în anul 1858 într-
Corbul () [Corola-website/Science/298053_a_299382]
-
Constantin a format o alianță cu Augustul Licinius și l-a învins pe Maxentius în 312, în Bătălia de la Podul Milvius, în apropiere de Roma. Maxentius s-a înecat în Tibru când a încercat să se retragă. Cei doi împărați biruitori, Constantin și Licinius, s-au întâlnit la Mediolanum, unde a fost proclamat cunoscutul “Edict de la Mediolanum”. Relațiile pașnice dintre cei doi împărați n-au durat mult și în scurt timp, a izbucnit o luptă în care Constantin a obținut victoria
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
țeapă pe Drumul Feleacului, pe locul numit azi Piața Baba Novac. După execuție, trupurile le vor expuse, trase în țeapă, pe drumul Feleacului, în fața bastionului croitorilor. La câteva luni după bătălia de la Guruslău (3 august 1601), Mihai Viteazul se întoarce biruitor la Cluj în fruntea armatei sale și alături de Basta și Mihail Székely. Orașul îngrozit se va supune imediat, speriat fiind de posibile represalii ale lui Mihai după uciderea lui Novac. O parte dintre nobilii care îl executaseră pe Novac au
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
a fost ridicat, era acoperit cu gresie, modernizarea lui fiind făcută în anul 2010 de către profesor Cosmin Curelea, în calitate de primar, în mandatul său. S-au împlinit peste 130 de ani de când armatele române sub conducerea viteazului domnitor Carol I, intrau biruitoare în Plevna și vestitul Osman Pașa închină sabia și drapelul semilunei acestuia. Din comuna Cașin, 23 de tineri au luptat pe câmpul Bulgariei la Grivița și Plevna, cu toată vitejia și dragoastea pentru domn și țară. Din cei 23 veterani
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
celor cinci-șase scriitori intrați în discuția finală a juriului. Laurențiu Ulici, în volumul Nobel contra Nobel (ediția a doua, 1998), imaginează îndreptățirea câtorva scriitori români de a fi obținut Premiul Nobel pentru literatură. Pe I. L. Caragiale l-ar fi văzut biruitor (retrospectiv, desigur) în 1910, în defavoarea mediocrului scriitor german Paul von Heyse, câștigător atunci. Pe Liviu Rebreanu îl imaginează câștigător în anul 1940, când Nobelul pentru literatură nu s-a acordat. Pe Tudor Arghezi îl imaginează mai îndreptățit, în 1950, în locul
Nobelabilitatea literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9163_a_10488]
-
scop decât, poate, a ajuta interesele unui element etnic dujman elementului ei național. Trist este pentru acea nație când, netrăgând nici un folos din {EminescuOpX 127} nebuneștile ei jertfe, nu poate barem să-și mănție neatinsă întregimea pământului strămoșesc și, deși biruitoare, este silită a ceda trei ținuturi unui puternic și neîndurat aliat și trebuie umilită să se supuie poruncei dinafară întru reorganizarea ei dinlăuntru. Trist este când o așa nație, după atâtea nefericiri de care în nici un chip nu este răspunzătoare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
legendelor slave. Când acesta a văzut mulțimea săgeților române întunecînd văzduhul ca nourii cerului, a căzut în genunchi, rugîndu-se: "Fă-mă, Doamne, să cad în luptă, dar să învingă creștinii". Craiul Marcu a căzut în bătălie, dar Mircea a ieșit biruitor. Tot astfel guvernul, patriotic fiind, au trebuit să se roage lui Dumnezeu: "Fă-mă, Doamne, să cad în luptă, dar să învingă țara! Dar n-avem numai bucuria de a vedea schimbată opinia Europei, de a vedea liniștindu-se țara
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și de cele comuniste". Și astăzi, după ce cu toții, excepție, cei foarte tineri, au trecut prin experiența totalitară, a-ți afirma o atitudine anticomunistă este privit ca o reacție viscerală, primară, resentimentară etc., dar a fi comunist, nostalgic după binefacerile socialismului biruitor, e privit, din păcate, ca un act de normalitate de foarte multă lume. Foarte ușor în astfel de cazuri poți fi taxat drept "antisemit", chiar dacă dăduseși dovezi clare de contrariu, adevăratul criteriu de clasare fiind punerea pe același plan a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pe rînd, transformați într-o masă de carne sîngerîndă încă pîlpîind de viață. Tortura pe înțelesul tuturor a lui Florin Constantin Pavlovici ne amintește (oare cu cît folos?) de tortura cea de toate zilele administrată de aparatul represiv al comunismului biruitor, la orașe și sate, asupra întregului popor, de la instaurarea regimului comunist de către tancurile sovietice pînă la prăbușirea acestuia în sîngerosul decembrie 1989. (Convorbiri literare, nr. 8-9, august-septembrie, 2009) CUPRINS ÎN CONTRA SOCIALISMULUI / 5 ÎNTOARCERE PE UN DRUM PLIN DE PULBERE / 7
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
principatul Crimeean, țara soției sale Maria de Mangop. În 1792, prin Tratatul de la Iași, Imperiul Otoman a fost forțat să cedeze teritoriile deținute în regiunea care acum se numește Transnistria către Imperiul Rus. În urma războiului ruso-turc din 1806-1812, Imperiul Rus biruitor revendică de la Turcii învinși Bugeacul, interesat fiind de gurile Dunării. Bugeacul, teritoriu al Imperiului Otoman, apărea atunci pe hărțile europene sub numele românesc de « Basarabia », iar restul ținutului dintre Prut și Nistru făcea parte din principatul Moldovei, fără a avea
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
am ajuns la Mănăstirea Bistrița sfintelor icoane și mult am plâns, la fel și egumenul și tot soborul plângea împreună cu mine, cu fierbinți lacrimi, și am dat făgăduință... că de mă voi întoarce iarăși la scaunul meu cu bine și biruitor, atunci din temelie voi înnoi sfânta mănăstire..., iar părinții încă au înmulțit ruga către Dumnezeu dând laude, făcând denie pentru mine și dându-le sărutare am zis: părinți sfinți, rugați pe Dumnezeu și mă iertați. Și m-am despărțit de
Petru Rareș () [Corola-website/Science/299144_a_300473]