136,390 matches
-
doar datorită formei sale de genitiv-dativ: în contrast cu dispariția nominativ-acuzativului, aceasta înregistrează o frecvență surprinzătoare: 181 de exemple. Desigur, unele atestări provin din texte vechi, reproduse de anumite site-uri culturale: însemnări pe manuscrise ("giupâneasa dumisale, Mărica", la 1692), pisanii de biserici, zapise, citate din clasici: Creangă ("cucoana, cu bunătatea dumisale, îți dă adăpost și posmagi"), Caragiale ("cocoana dumisale împărtășește cu prisos aceste salutare principii") ș.a. Rămîn totuși destule exemple ale limbii de azi, pentru care sînt în genere caracteristice contextele ironice
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
început un avânt economic și politic remarcabil. Dialectele sașilor (denumirea de "sași" este dată de maghiari, regiunea de obârșie a coloniștilor fiind Luxemburgul) au evoluat și demonstrează diferite filiere de colonizare. Organizarea ecleziastică până la Reformă, constituirea Universității săsești, construirea de biserici fortificate, bătălia de la Mohacs, Transilvania ca principat sub suzeranitate otomană, perioada lui Samuel von Brukenthal (1721-1803), absolutismul luminist al lui Iosif al II-lea (abolirea iobăgiei, introducerea germanei în administrație în locul latinei, "din considerente practice și nu naționaliste" etc), revoluția
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
Păunescu se confrunta - n-o să credeți în vecii-vecilor! - pe teme de canon ortodox. îți venea să scuipi în sân din zece în zece secunde, incapabil să înțelegi ce s-a întâmplat cu lumea: va să zică, adulatorul Anticristului Ceaușescu, al dărâmătorului de biserici, al Iudei bolșevice dezertase, cu arme și bagaje, în tagma ortodocșilor ardenți! Desigur, în trecere, și-a mai dat el arama pe față, trântindu-i lui Mădălin Voicu un "mă" și "ta" legate de cratimă, cât să înțelegem că pentru
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
rațional. Nu știu dacă dl Hașoti fusese invitat în calitate de parlamentar și de reprezentant al unui partid cu pretenții de europenitate. Știu doar că prestația sa a fost absolut lamentabilă. Dacă asta e poziția partidului condus de Valeriu Stoica privind misia bisericii "naționale" în lumea de azi, înseamnă c-am feștelit-o. Timp de două ore, dl Hașoti n-a scos decât perle, emițând pompos tot felul de teorii îngurgitate pe nemestecate și dovedind un urechism înspăimântător. Rareori am văzut un mirean
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
aflat țărăniștii și liberalii?! Oameni-giruetă, pentru care adevărul nu e decât forma întâmplătoare a interesului meschin și a orgoliului prostesc, știu, acești indivizi n-au nimic sfânt. Dar să-l descopăr pe Păunescu rostind cucernic vocabule în sprijinul ideii reformei Bisericii Ortodoxe Române - asta e prea de tot! Lumea s-a întors cu susul în jos, dacă un liberal de frunte se comportă ca un habotnic, iar un fost comunist înflăcărat militează frenetic pentru noi formule de exprimare ale bisericii așa-
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
reformei Bisericii Ortodoxe Române - asta e prea de tot! Lumea s-a întors cu susul în jos, dacă un liberal de frunte se comportă ca un habotnic, iar un fost comunist înflăcărat militează frenetic pentru noi formule de exprimare ale bisericii așa-zicând naționale. În fond, la așa biserică, așa avocați. O voce malițioasă ar putea reaminti că timp de patru ani B.O.R. s-a aflat la cheremul forțelor autointitulate "europene", însă înafara unor ieșiri propagandistice în public, regimul
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
tot! Lumea s-a întors cu susul în jos, dacă un liberal de frunte se comportă ca un habotnic, iar un fost comunist înflăcărat militează frenetic pentru noi formule de exprimare ale bisericii așa-zicând naționale. În fond, la așa biserică, așa avocați. O voce malițioasă ar putea reaminti că timp de patru ani B.O.R. s-a aflat la cheremul forțelor autointitulate "europene", însă înafara unor ieșiri propagandistice în public, regimul Constantinescu n-a făcut nimic pentru a destrăma
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
malițioasă ar putea reaminti că timp de patru ani B.O.R. s-a aflat la cheremul forțelor autointitulate "europene", însă înafara unor ieșiri propagandistice în public, regimul Constantinescu n-a făcut nimic pentru a destrăma medievalitatea de fond a bisericii. Ultimele evoluții ne arată că acest lucru era posibil. Indiferent de mobiluri, faptul că niște prelați încremeniți într-o mentalitate profund asiatică s-au arătat dispuși să admită că trăiesc în mileniul trei, și nu în anul 1000, este îmbucurător
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
să admită că trăiesc în mileniul trei, și nu în anul 1000, este îmbucurător. Dacă se fac și pașii următori obligatorii - renunțarea la opoziția aberantă la legea accesului la dosarele de securitate, deconspirarea turnătorilor și a ofițerilor acoperiți din sânul bisericii -, n-ar fi exclus ca acest bastion al fundamentalismului și anti-democrației să înceapă firescul proces de regândire a propriei identități. Iată, a făcut-o Păunescu, oportun convertit la pioșenie. De ce n-ar face-o și Teoctist? întrebarea de e pur
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
fundamentalismului și anti-democrației să înceapă firescul proces de regândire a propriei identități. Iată, a făcut-o Păunescu, oportun convertit la pioșenie. De ce n-ar face-o și Teoctist? întrebarea de e pur retorică. Luările de poziție ale unor ierarhi ai bisericii ortodoxe nu încurajează în nici un fel speculațiile privind reforma B.O.R. Urmărindu-l de curând pe mitropolitul Daniel al Moldovei și logica discursului său, mi-am dat seama că mai repede va începe să curgă Bahluiul de-a-ndoaselea decât să
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
limbii lor". Tema lingvistică presupune informații de specialitate și denumiri necunoscute "referenților", care le deformează la întîmplare. Sînt supuse unui asemenea tratament cuvintele comune - substantive, adjective etc.: "dalmaca (dispărută azi, s-a vorbit pe coasta de răsărit a Adriaticii)" (= dalmata); "Biserica a constituit pentru toate popoarele o pâlghe a puterii în statul feudal" (= pîrghie); "au lăsat populația daco-romană fără apărare în fața goților, vizigoților, hunilor, gepizilor. Aceste neamuri erau normale (călătoresc)" (= nomade). Și etimologiile prezintă un risc mare de alterare a cuvintelor
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
am menționat mai sus, de demonizarea la care l-au supus deopotrivă cele trei dictaturi succesive pe care le-a cunoscut România în veacul al XX-lea. Menționăm în treacăt că, în miopia sa, nu l-a cruțat nici ierarhia Bisericii Ortodoxe, care a găsit cu cale a-l prigoni pe acest teologhisitor de vază, așa cum a procedat, în altă țară și în alt moment, și cu profundul credincios care a fost Tolstoi. Patriarhul Miron Cristea a mers pînă acolo încît
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
fără pereche. Probabil că de buni ce erau nu puteau fi văzuți. Ce tradiție păgînă va fi fost metamorfozată în această sărbătoare pascală secretă nu știu și nici nu are importanță pentru rostul acestui articol. Înțelesul ei scapă de sub controlul Bisericii. E un semn că țăranul de pe aici a cugetat el că și pe pămînt trebuie să fi rămas niște ființe în întregime bune după ridicarea la cer. Această încredere în bunătatea unui soi de oameni, fie ei și nevăzuți, care
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
conversații, Jean-Claude Carrčre, fidel tuturor celor relatate de mine, m-a ajutat să scriu cartea aceasta. Moartea, credința, sexul În fiecare dimineață de vineri, o duzină de bărbați și de femei în vârstă se așezau ușor, sprijinindu-se de zidul bisericii, în fața casei noastre. Erau los pobres de solemnidad, săracii săracilor. Unul dintre servitorii noștri ieșea și dădea fiecăruia dintre ei câte o bucată de pâine pe care o sărutau cu respect și o monedă de zece centime, pomană generoasă în comparație cu
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
fierăstrăului care despica craniul și trosnetul coastelor care erau tăiate, una după alta. Până la urmă m-au dus acasă, beat mort. Tata m-a pedepsit aspru pentru beție, dar și pentru "sadism". La înmormântările sătenilor, sicriul era așezat în fața porții bisericii, care era larg deschisă. Un vicar se învârtea în jurul micului catafalc, stropindu-l cu aghiasmă și aruncând o lopată de cenușă pe pieptul mortului, după ce ridica pentru o clipă giulgiul care-l acoperea (în scena finală a filmului Cumbres borrascosas
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
adânc în catolicismul roman, nu puteam să ne îndoim nici o clipă de dogmele sale. Aveam un unchi foarte blând, foarte cumsecade, care era preot. I se spunea unchiul Santos. Vara, mă învăța latina și franceza, iar eu îl ajutam la biserică. Am făcut parte și din corul Virgen del Carmen. Eram șapte sau opt copii. Eu cântam la vioară, un prieten cânta la contrabas, iar directorul unei instituții religioase din Alcañiz (los Escolapios - piariștii), cânta la violoncel. Am cântat de vreo
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
Forton, locuitor din Calanda, soțul unei aristocrate din familia Cascajares. Era o familie foarte credincioasă, care n-a lipsit de la slujbă nici măcar o dată. Mai târziu, la începutul războiului civil, toți dominicanii din acea mănăstire au fost împușcați. Calanda avea două biserici și șapte preoți, pe lângă unchiul Santos care, în urma unui accident (căzuse într-o prăpastie în timpul partidei de vânătoare) fusese angajat de tata, ca să-i administreze bunurile. Religia era omniprezentă și se manifesta în toate detaliile vieții. Eu, de exemplu, mă
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
este patroana Mexicului). Așadar, în 1640, un locuitor din Calanda, Miguel Juan Pellicer, și-a zdrobit piciorul sub roata unui car și a trebuit să și-l amputeze. Era însă un om foarte credincios și mergea în fiecare zi la biserică, își înmuia degetul în uleiul de la candela Fecioarei și își freca cu el ciotul. Și, într-o noapte, Fecioara cu îngerii ei au coborât din ceruri și i-au pus un picior nou. Cum se întâmplă cu toate miracolele - căci
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
-l pe tata, destul de puternic, cu o mustață mare și albă și, aproape întotdeauna, cu o pălărie cubaneză pe cap (cu excepția uneia în care poartă o canotieră). Iat-o pe mama la douăzeci și patru de ani, brunetă și zâmbitoare, ieșind din biserică, de la slujbă, salutată de toate notabilitățile satului. Iată-i pe părinții mei pozând cu o umbreluță de soare, și mama cocoțată pe un măgar (fotografie care se numea "fuga în Egipt"). Iată-mă pe mine la șase ani pe un
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
spălătoresele, țăranii tunzând oile, sora mea Conchita, micuță de tot, între picioarele tatei, care sporovăiește cu don Macario, bunicul meu, hrănindu-și câinele, o frumoasă pasăre în cuibul ei... Astăzi nu mai vezi în Calanda săraci așezându-se vinerea lângă biserică, pentru a cerși o bucată de pâine. Satul e relativ prosper, oamenii trăiesc bine. Costumul tradițional a dispărut, cum brâul faja, cu podoaba de păr cachirulo și cu pantalonii strânși pe corp. Străzile sunt asfaltate și luminate electric. Există apă
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
clericul Vicente Allanegui, l-a reînviat. Tobele din Calanda bat aproape neîntrerupt din Vinerea Mare de la prânz până sâmbăta următoare, la aceeași oră. Ele comemorează întunericul care a acoperit pământul din clipa morții lui Christos, precum și cutremurele, stâncile prăvălite și catapeteasma bisericii, sfâșiată de sus până jos. Este o ceremonie colectivă impresionantă, încărcată de o emoție stranie, pe care eu am ascultat-o pentru prima oară în leagăn, când aveam doar două luni. Apoi am luat parte la ea de nenumărate ori
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
mea, nu eram mai mult de două sau trei sute de participanți. Astăzi sunt peste o mie, dintre care șase sau șapte sunt tobe, iar patru sute sunt bombos (tobe mari). În Vinerea Mare, pe la prânz, mulțimea se adună în Piața Mare, în fața bisericii. Cu toții așteaptă în liniște absolută, cu toba prinsă în bandulieră. Dacă vreunul nerăbdător începe cumva să bată, îl opresc cu toții, imediat. La douăsprezece fix, o dată cu primul dangăt de clopot, un bubuit asurzitor, aidoma unui tunet cumplit, cade și zdrobește satul
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
Dintre mucarnițele stinse te auzeam cum rîzi la decalog,/ ți se spunea La Malcontenta,/ țineam pumnalul pe inimă și poruncă aveam să-ți iau viața./ Dar cînd să ucid leoaica de catifea,/ pielea începu să-mi plesnească, gura să huruie,/ biserica-ntreagă se zguduia,/ căci venea de sub lagună,/ mireasma femeii de doge, nebună./ Aveai un singur sîn de tîrfă și el tremura,/ bancherii puseseră preț zeiesc pe carnea ta./ Din păr, cerșetoarele aveau să-mpletească o rochie de mireasă,/ din unghii
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
de Est de evenimentele revoluționare care au marcat anul 1989 a fost fără îndoială și cel al recîștigării libertății de conștiință. Cu siguranță în România, dar și în celelalte state foste comuniste, după o jumătate de secol de existență cvasi-clandestină, Biserica și-a redobîndit locul în viața publică, a redevenit o instituție de bază a societății, aflată mereu, în sondajele de opinie, pe o poziție fruntașă în ce privește încrederea populației. Mulți comuniști puri și duri, care pînă în decembrie 1989 propovăduiau „ateismul
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
și cumplitele atentate de la World Trade Center New York) aflate în derulare sau apărute ulterior au părut să îi confirme, cu asupra de măsură, teoria. Care este cu adevărat locul și rostul religiei în epoca de pragmatism extrem a postmodernității? Este Biserica o frînă sau un imbold în goana continuă pentru depășirea unor frontiere ale științei, de neimaginat cu doar cîteva decenii în urmă. Care sînt raporturile credinței cu economia, cultura, școala, războaiele epocii postmoderne? Are avansul material al Occidentului în raport cu Răsăritul
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]