490 matches
-
un județ. -În plan juridic, pentru o lungă perioadă de timp, obiceiul nescris al pământului, jus valachicum, a constituit principalul izvor de drept pentru românii organizați în obști libere. În sec. XIV-XV a început uniformizarea legislativă, influențată de: scrierile juridice bizantine Codul lui Justinian; coduri de legi maghiare în Transilvania - Tripartitumul lui Werboczi (1517); Un rol important era jucat de scaunul de judecată al nobilului și cel de la nivelul unității administrative. o cea mai înaltă instanță era cea a voievodului sau
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
în opera sa. Obsedat de superioritatea culturală a grecilor în sud-estul Europei, față de romani, care le erau tributari sub toate aspectele, exceptând organizarea militară și înstăpânirea administrativă în teritoriile cucerite, Philippide duce în antichitatea preromană limita nordică a grecizării culturale bizantine transformând-o în limita nordică a grecizării etnice din antichitate. În urma acestei manevre teritoriul Bulgariei de astăzi până aproape de Dunăre, teritoriul Macedoniei și teritoriul Albaniei sunt integrate, neverosimil, în Grecia antică. Și cum romanii nu puteau cuceri etnolingvistic și cultural
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
unele pe lângă moschei și toate cu biblioteci și cadre de grade și specializări diferite APOGEUL MEDICINII ARABE în prima perioadă a medicinii arabe (750 - 900), pe fondul vechilor tradiții ale triburilor islamice migratoare se adaugă prioritar influențe grecești și romano - bizantine prin Nestorieni și înțelepți atenieni în exil. Cum pacienții erau spitalizați pe sexe, personalul auxiliar era format din bărbați și femei. De asemenea spitalele aveau secții pe categorii de boli. O atenție deosebită se acordă managementului. Administrația spitalului avea în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
al Dunării. În vremea lui Mircea populația Dobrogei se vede a fi fost în majoritate tătărască. În vremea migrațiunii popoarelor, deci și în vremea venirii bulgarilor cât și mai târziu, atât Dobrogea și țările române se considerau ca aparținând împărăției bizantine și anume Țara Românească și Moldova făceau parte, adesea numai nominală, din Mesia inferioară. Anonimul din Ravenna zice: Asemenea peste fluviul Dunării sânt următoarele cetăți ale Mesiei inferioare; Porolissos etc., între cari Sacidaba, Ponti Aluti, Romulos, Zarmisegethusa ș. a. cari, după
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în treacăt observăm - nici o idee generală ca convingere logică nu e nici bună, nici rea, ci devine bună sau rea prin aplicarea ei. Reacție și reacționari - în ce sens? În sensul fanarioților? Ferească Dumnezeu! Roșii sânt singurii moștenitori ai politicei bizantine. În sensul sfântului trecut antefanariotic al nației? Dar unde sânt elementele rămase din el, ca să formeze temelia solidă a clădirii reacționare? Nu trebuie să uite onor. noștri confrați că condiția esențială, sine qua non, a reacțiunii în înțelesul occidental al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Se pare dar că demnitățile de Curte au luat naștere, după model bizantin, în urma morții lui Mircea. Tocmai sub Vlad Dracul găsim logofeți, spătari, stolnici, paharnici, comiși etc. Se 'nțelege, Vodă trăise la Curtea polonă, la cea ungurească, la cea bizantină, la cea turcească, la toate pe rând, pe când bătrânul Mircea nu fusese nicăiri din țară afară decât o dată la Brașov, la încheiarea unui tractat de alianță cu regele Ungariei. Dar a numi pe Vlad Țepeș emancipatorul poporului, național liberal etc.
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vro dregătorie. Așa era lumea pe atunci, cuminte. Azi, în vremea drepturilor imprescriptibile ale cetățeanului, nu putem opri ca ăl mai cocoșat să fie mai mare în gardă și să ajungem de râsul chioarei. Pe zi ce merge însă istericalele bizantine se urcă crescendo. Astfel în cel din urmă număr Pseudo "Romînul" ajunge a ne zice că nu ne-a crezut atât de răi și atât de cruzi încît să fim în contra înființării de spitale în sate. N-aibă grijă "Romînul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
teoriei Lamarck-Darwin, ca și când noi am fi de vină că cei mai mulți dintre roșii sânt cațoani vicleni și malonești, incapabili de-a se amesteca cu rasa română, incapabili de-a o pricepe chiar. În sfârșit, pe zi ce merge se urcă istericalele bizantine. În furia care i-a apucat, foetor caprinus, putoarea de țap pe care-o răspândesc, cu minciunile ce numai ei sânt în stare a le născoci, e de-a dreptul nesuferită. Astfel în cel din urmă număr "Pseudo-Romînul" ne zice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Frumoase din București, în atelierul lui Jean Al. Steriadi. În 1948 va absolvi Facultatea de Litere și Filosofie, iar în 1950 pe cea de Drept. Înzestrarea specială pentru desen și pictură și-o va desăvârși la cursurile de pictură monumentală bizantină ale Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române (1959). Angajat de Liviu Rebreanu la cotidianul „Viața”, lucrează aici între 1941 și 1944 ca secretar de redacție, apoi ca redactor cultural pentru pagina a doua. În 1944, după ce publică în „România viitoare” poezia pacifistă
VERZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
fondul popular balcanic. Teme universale - moartea ca „trecere”, călătoria în „lumea de dincolo” - sunt preluate de omiliile la înmormântarea, învierea, înălțarea și coborârea lui Iisus în iad. Iadul personificat se tânguie într-un discurs ce cuprinde repetiții anaforice, proprii retoricii bizantine. Rituri funerare și elemente de bocet popular stau alături în „plânsul Maicii Domnului”; durerea Mariei capătă proporții cosmice și rezonanțe mioritice. Filoane populare conțin și predicile la Învierea lui Lazăr sau la Duminica Floriilor; motivul „amărâtă turturea” se întâlnește în
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
l-au dat fratelui celui săracu, să fie a lui. Pilda este atât de limpede Încât comentariile sunt de prisos: principele e contrariat de nerespectarea interdicției de a lucra duminica, una dintre poruncile divine. În calitatea sa (de factură „cezaro-papistă”, bizantină) de protector al Bisericii și credinței, el intervine decis În apărarea ordinii religioase. Constatând că Încălcarea legii se datorează unui conflict social Între fratele bogat și cel sărac, voievodul face dreptate printr-un act justițiar și „popular”. Printr-o măsură
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de "unitate" pe liniamentul schițatului homo duplex, regăsibil în comportamentul grecului, românului, albanezului, sârbocroatului sau al bulgarului. O asemenea structură bipolară nu putea fi, nu avea cum să fie determinată doar istoric (în sensul de = conjunctural), cu toate că cele două unificări - bizantină și apoi otomană -au marcat mentalul sud-esticului. Există, după opinia noastră, cel puțin patru situații de destin sau, poate mai corect, patru repere - și ele cu alcătuire duală! - și care au "supervizat" și, respectiv, au întreținut stările contrastante din ființa
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
Orient/ Occident), religioasă (Suflet/ Trup), istorică (Bizanțul dual) și ontologică (cosmo- / antropocentrism) alcătuiesc, conjugate și articulate până la nivelul capilarelor un ancadrament în interiorul căruia s-a nșscut și s-a dezvoltat acest arhetip comportamental în fiecare dintre cele trei vârste istorice - bizantină, otomană (balcanică) și modernă (sud-estică). "Omul dublu" ca și produs al unei situații de destin colectiv specifică la nivel tipologic eternizatul parcă echilibru instabil. Așa cum fragilitatea construcției a condus, aici, în revers, la mitizarea legendei despre Meșterul Manole, la fel
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
deja exista din a doua jumătate a secolului al XII‑lea o școală de pictură unde maeștrii greci se bucurau de drepturi egale profesionale și economice, ca și venețienii care guvernau insula. Acum se poate vorbi de o școală post‑bizantină în care artiș‑ tii se organizează într‑o corporație, formând școala sfântului Luca, care va consolida în secolele următoare principiile artistice și modelele iconografice. La Creta a avut loc așadar întrepătrunderea formelor europene cu cele grecești. Între anii 1453 și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Carpați și Marea Mediterană. În secolul al XII-lea, vlahii au avut o existență statală sub conducerea fraților Asănești când un eveniment remarcabil a însemnat demersul lui Ioniță către Curia Papală în vederea unirii celor două Biserici, cea de Apus și cea Bizantină, invocând descendența romană a vlahilor. În secolul al XIV-lea, odată cu înființarea celor două țări românești de la nord de Dunăre mediile oficiale bizantine numeau cu termenul de vlah atât pe romanicii din nordul, cât și pe cei din sudul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
realizează În același timp o amplă și sistematică operă de reactualizare a tradiției bizantine În formele și substanța sa. Filonul bizantin și ortodox al artei românești se Întărește: În cercurile grecofile de la curtea domneasca a avut loc o adevărată Renastere bizantină, pictura murală și iconografică și-au recâștigat caracterul academic paleolog. Stucaturile, sculptura În lemn și piatră, broderiile de tadiție bizantină, țesăturile orientale sau italienești sunt de o somptuozitate ieșită din comun, unde coexistă Bizanț, Orient și Baroc laolaltă. Dar chiar
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
lungă. Plantele aromatice sunt toate plantele folositoare ale căror frunze,rădăcini,tulpini și flori sunt apreciate că alimente sau medicamente datorită aromei lor și a altor caracteristici. Dea-lungul secolelor omul a devenit conștient de proprietățile importante plantelor aromatice. În perioada bizantina plantele aromatice erau asociate cu clasa de jos a societății,prin urmare rareori erau servite la masa clasei de sus,a regilor și experților în arta culinară.Pe de altă parte această dietă modestă și necostisitoare era foarte apreciată de
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
nașterii burgheziei, o clasă socială de mijloc cu un dinamism nou, în ciuda epidemiilor și războaielor care au redus substanțial populația Europei, și prin importanța apariției orașelor medievale. Tradiția greacă s-a păstrat atât în cultura romană, cât și în cea bizantină, în ciuda dominației obscurantismului mistic. În timpul Imperiului Bizantin se realizează chiar o legătură cu culturile Orientului. Comerțul cu Orientul îndepărtat, construcția edificiilor monumentale ale Bisericii, împreună cu cruciadele și pelerinajele la locurile sfinte, au avut și un rol pozitiv. Are loc un
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
contact constant cu credința "răsăriteană", devenită "ortodoxă", difuzată de imperiul bizantin prin dogmă, dar și prin ideologia basileică. Fără îndoială, exista o tradiție religioasă, așa cum amintește și Brezeanu în același loc (susținută de mărturiile arheologice, de hărțile diocezelor, de documente bizantine clericale sau ale cancelariei imperiale etc.), răspândită și dominantă în teritoriul de la nord de Dunăre, fără să fi fost însă constituite aici și centre ecclesiastice ierarhic superioare. Contextul politic provoacă în secolul XIV și desăvârșirea instituțională a spiritualității religioase a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de vedere economic și politic, fusese totuși investit cu un prestigiu intelectual și cultural, afirmat cu prilejul tuturor contactelor pe care românii le avuseseră cu el în trecut și care a continuat să-și exercite autoritatea asupra lor. Respectarea tradiției bizantine ca formă ideală de guvernare a devenit un mit, un model politic. (Pippidi 22) Țările Române, deși au preluat, arhetipal și mitic, religios și ideologic, în principal dinspre vechea civilizație imperială, imagini, simboluri, forme instituționale, coduri și structuri ritualice, au
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
venite dinspre alți migratori, amenință din direcția centrelor europene puternice și a statelor cu o mare tradiție politică, cu aparat militar puternic și cu instituții religioase mult mai persuasive. Cu toate că Țările Române nu mai puteau reprezenta pentru centrul de putere bizantină nimic mai mult decât un îndepărtat corp politic afiliat, ele se mobilizează în baza unui argument dat de credința creștină comună (ortodoxă) și fac recurs la o tradiție până atunci neutilizată politic. Ceea ce se desprinde din mozaicul istoriei medievale locale
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
unele sunt epuizate sau au fost dizlocate de altele noi. Totuși, în cazul românesc, în planul imaginarului puterii, această desprindere rămâne tributară unei gândiri de tip medieval, cu toate transformările de tip umanist și cu toate influențele culturale, fie târzii bizantine (prin isihasmul palamit și prin renașterea paleologă), fie venite dinspre Europa centrală (catolice sau reformate), în mai multe etape istorice. Există în mod evident, atât în opțiunile politice fundamentale (întemeierea statelor românești), cât și în imaginile identitare, colective sau individuale
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
București: Teora, 1997. [1939] Kantorowitz, Ernst H. I due corpi del Re. L'idea di regalità nella teologia politica medievale. Torino: Einaudi, 1989. [1927] Kazhdan, Alexander P. Bisantio e la sua civiltà. Roma: Laterza, 1995. [1968] ---, Silvia Ronchey. L'aristocrazia bizantina dal principio dell'XI alla fine del XII secolo. Palermo: Sellerio, 1997. Lacan, Jacques. Le séminaire. "Les écrits techniques de Freud". Livre I (1973). "Les quatre concepts fondamentaux de la psychanalise". Livre XI (1975). Lanza, D. și O. Longo (coord.). Il
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Donne, angeli e demoni nel Medioevo greco. Torino: Paravia Scriptorum, 1995. ---, Umberto Albini (a cura di). Bisanzio nella sua letteratura. Milano: Garzanti, 2004. Mandelbaum, Maurice. The Anatomy of Historical Knowledge. Baltimore: John Hopkins UP, 1979. [1938] Mango, Cyril. La civiltà bizantina. Bari: Laterza, 1998. [1980] Manolescu, Anca. Locul călătorului. Simbolistica spațiului în răsăritul creștin. București: Paideia, 2002. Manolescu, Nicolae. Istoria critică a literaturii române. Vol. I. București: Minerva, 1990. Marin, Louis. Le portrait du roi. Paris: Minuit, 1981. ---. Des pouvoirs de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Patristică și umanism. București: Meridiane, 1996. [1976] Martin, Hervé. Mentalités médiévales (XIè-XVè siècle). Paris: PUF, 1998 ---. Mentalités médiévales II. Représentations collectives du XIè-XVè siècle Paris: PUF, 2001. Matsoukas, Nikolaos. Istoria filosofiei bizantine. Cu o anexă despre scolasticismul Evului Mediu. București: Bizantină, 2003. [1981] Mazilu, Dan Horia. Varlaam și Ioasaf. Istoria unei cărți. București: Minerva, 1981. ---. Literatura română în epoca Renașterii. București: Minerva, 1984. ---. Proza oratorică în literatura română veche. București: Minerva, 1987, 2 vol. ---. Voievodul dincolo de sala tronului. Iași: Polirom, 2003
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]