466 matches
-
om întreg și un scriitor preocupat exclusiv de arta scrisului. Ei rămân, practic, în interiorul ecuației totalitare, transformându-și textele în tot atâtea tribune de afirmare a unor convingeri identitare. Pentru toți acești scriitori mutilați de Istorie, gratuitatea artistică e o bizarerie modernistă, o neobrăzare avangardistă și un nonsens conceptual. Șansa generației mele, despre care am vorbit în repetate rânduri, constă în plasarea noastră pe o graniță temporală mult mai importantă decât cele geografice. Adolescenți în 1989, ne amintim destul de bine cum
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7490_a_8815]
-
aceea metafora din titlu nu are justificare în conținut: nu de un „drum prin pădure” e vorba, ci de o rătăcire printr-o junglă de motive excentrice. Ce izbește de la început e raritatea exotică a temelor alese, o colecție de bizarerii mitologice pe care Culianu, din ambiția de a scrie cărți de palmares, al căror ștaif trebuia să respecte exigența cercurilor academice, le strînge aici cu minuție. În totul dăm peste o încrengătură de figuri insolite, culese din toate credințele: îngeri
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
la rang constituțional, răspunderii președintelui. Aceste decizii demonstrează că fantasmagoria privind superimunitatea președintelui care nu poate să fie trimis în judecată în timpul mandatului său este total neconstituțională. Este interesant că aceste decizii sunt semnate și de dl Morar, autorul acestei bizarerii constituționale, făcută numai cu scopul de a-l apăra de răspundere penală pe dl Băsescu, cât mai este președinte al României. Și atunci ce-i conferă lui Traian Băsescu această imunitate? Lucian Bolcaș: Nimic. Această pretinsă superimunitate este o minciună
Bolcaș: CCR a demonstrat că Băsescu nu are superimunitate. Președintele poate fi trimis în judecată by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/47488_a_48813]
-
că președintele nu poate să fie așezat mai presus de lege. În al doilea rând, a restabilit o serie întreagă de noțiuni și tehnici juridice care au fost încălcate într-un mod nepermis de către Camera Deputaților, care a adoptat o bizarerie, nu o lege. Va avea vreun efect motivarea CCR asupra imunității lui Traian Băsescu? Se va schimba ceva? Lucian Bolcaș: Sigur că da. Orice decizie, dar mai ales cele care sunt de admitere, au o anume putere în caracterul interpretativ
Bolcaș: CCR a demonstrat că Băsescu nu are superimunitate. Președintele poate fi trimis în judecată by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/47488_a_48813]
-
a gîndi neființa înseamnă a-i pune conceptul în relație cu alte concepte, clădind scheme filologice și făcînd clasificări pe bază de sinonime, antonime și paronime, pentru a ajunge în final la un tablou semantic de termeni înrudiți. În fond, bizareria acestui termen mic, vag și aparent insignifiant - cum pare a fi neființa la prima vedere - este că, deși nu-ți sugerează nimic concret, dă naștere unei mulțimi de asocieri tematice. Căci neființa nu e doar golul, nimicul, neantul sau vidul
Spectrul neființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5738_a_7063]
-
prin faptul că este mai prea lung și conține nenumărate pasaje inutile. În schimb, el este exact ceea ce ar fi trebuit să fie - o încheiere care oferă un deznodământ (oarecum anticipat), dar care nu dă răspunsuri logice la niciuna dintre bizareriile istorisite în primele volume. Lumea lui Murakami nu trebuie explicată în vreun fel, ci acceptată așa cum este, cu legi și convenții complet diferite de cele cu care suntem obișnuiți.
Înapoi în 1Q84 by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4534_a_5859]
-
literar. În meseria noastră era un Sherlock Holmes, aflat necontenit în urmărirea unei piste ori în reconstituirea unei filiere. Și, când nu-i venea nimic de acest fel la îndemână, se mulțumea să vâneze greșeli, inconsecvențe ori tot soiul de bizarerii. Pentru editori, observațiile lui puteau deveni un coșmar. Nici cea mai îngrijită ediție critică nu ieșea cu fața curată din investigațiile lui savante. În definitiv, articolele lui din ultimii ani de viață sunt niște glose filologice și istorice, privilegiind detaliul
„Un vestigiu prețios din vremea criticii normale“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3479_a_4804]
-
îmi pare o simplă glumă." Rushdie e mult mai radical: " Cred că după Gravity's Rainbow n-a mai dat nimic semnificativ." Trec la al doilea: "Don DeLillo." "O, da. Am înțeles America citindu-i cărțile. Amestecul de paranoia și bizarerie te ajută să trăiești în Manhattan fericit că la fiecare colț de stradă ai putea să-i întâlnești unul din personaje. Ai citit Great Jones Street, nu?" "Mai mult de-atât, am și locuit o lună acolo, încercând să ghicesc
Țara scriitorului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6638_a_7963]
-
de cruce al lui Zare. Și Radu A. Grințu e foarte mirat să afle că aceștia doi se cunosc bine, și încă demult. Se știu toți cu toți, dar nu știu unul de altul... Sprijinită de proptelele acestor coincidențe și bizarerii, acțiunea romanului ajunge să se ramifice pe trei culoare, urmate leneș, previzibil de către autor. Singurele fragmente mai incitante sunt cele din scrisorile trimise de Zare Popescu fostului său profesor de istorie. Aici, teoriile unui autodidact în etimologie sunt aplicate pe
Inginerie textuală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9291_a_10616]
-
ofițer de Securitate Ilie Merce care a susținut ideea că Securitatea n-a supărat pe nimeni, ci doar s-a folosit de instinctele patriotice ale celor care i-au oferit informații. * Fostul ofițer de Securitate, Merce, a susținut, printre alte bizarerii, că turnătorii făceau un bine României, ignorînd și lăsat fiind să ignore că din turnătorie nu patria e aceea care prosperă, ci delatorii. După provocarea lansată de EVENIMENTUL ZILEI în legătură cu personalitățile despre al căror trecut ar trebui să se pronunțe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
pînă să ajungă la locul dialogului, vestimentația interlocutorului, starea lui de spirit, și apoi reacțiile neașteptate din cursul discuției. În toate, Ioana Revnic are un ochi acut sub privirea căruia detaliile locului și ale omului se deapănă abrupt. De aici bizareria cărții: în locul unui reporter spășit și intimidat, care e bucuros că se poate folosi de notorietatea altora spre a se pune pe sine în lumină, dăm peste un regizor aflat în elan expansiv, care se folosește de actori spre a
În arena cu lei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5240_a_6565]
-
o somitate cu succes în breaslă, ale cărei merite să se bucure de recunoașterea epocii, astăzi n-am mai fi vorbit despre el. L-am fi uitat cu aceeași repeziciune cu care uităm performanțele de ariditate tehnică, genul acela de bizarerii care, neavînd o legătură directă cu lumea umanioarelor, nu ne trezesc nici o reacție intimă. De pildă, despre Emil Palade vorbim în virtutea unei inerții menite a suplini frustrarea provocată de lipsa unui Nobel literar, iar despre alți medici nu aducem vorba
Cercetătorul creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6091_a_7416]
-
a aristocrației, o altă obiecție adusă scrierii, este cu mult depășită prin proiectarea ei ca bâlci manierist. Scrierea este transformată într-o cronică a monstruozităților, valabilă independent de citirea orientată după grila ideologică. Și mai interesant este faptul că exact bizareria intrinsecă, inșii robotizați de instinctele larvare, lumea plăcerilor și a violenței sunt ingredientele care provoacă admirația sau suscită interesul scriitorului. Petru Dumitriu e în căutarea întâmplărilor camuflate și spectaculoase, a cazurilor anormale, iubește excentricitatea, fie ea pozitivă sau negativă. Lumea
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
numita "scenă politică" găzduiește întîmplări tot mai bizare. Semnale, alianțe, absorbții și înscrieri individuale care ar putea fi luate drept scenarii din filmulețele serialului Zona crepusculară se succed cu o rapiditate care, pe unele, le face să treacă neobservate. Cînd bizareria se transformă în fenomen politic - și voi da cîteva exemple în această privință - poate că de fapt fenomenul politic autohton e cel care include bizareriile ca pe un subfenomen normal. Ceea ce ieri sau alaltăieri părea de neconceput se întîmplă azi
Zona crepusculară a politicii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17169_a_18494]
-
crepusculară se succed cu o rapiditate care, pe unele, le face să treacă neobservate. Cînd bizareria se transformă în fenomen politic - și voi da cîteva exemple în această privință - poate că de fapt fenomenul politic autohton e cel care include bizareriile ca pe un subfenomen normal. Ceea ce ieri sau alaltăieri părea de neconceput se întîmplă azi cu un firesc de-a dreptul năucitor. Cunoscătorii, adică cei pentru care bizareriile se produc discret, înainte ca ele să aibă loc public, au explicații
Zona crepusculară a politicii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17169_a_18494]
-
privință - poate că de fapt fenomenul politic autohton e cel care include bizareriile ca pe un subfenomen normal. Ceea ce ieri sau alaltăieri părea de neconceput se întîmplă azi cu un firesc de-a dreptul năucitor. Cunoscătorii, adică cei pentru care bizareriile se produc discret, înainte ca ele să aibă loc public, au explicații simple, care pot părea cinice, dacă sînt date înainte de vreme. Semnificativ din acest punct de vedere este ceea ce s-a întîmplat cu partidul liberal al d-lui Radu
Zona crepusculară a politicii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17169_a_18494]
-
rîndul partidelor aflate la putere. În cele din urmă, problema e pentru fiecare dintre aceste partide în parte de soliditate doctrinară. PDSR vrea să o capete prin cooptare, iar PNȚCD vrea să o dovedească prin raporturi de excludere. De unde și bizareriile despre care am amintit.
Zona crepusculară a politicii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17169_a_18494]
-
Ruxandra Cesereanu Excelența stilistică face, în primul rând, din Pacientul englez (traducere de Monica Wolfe-Murray, ediția a IlI-a, Editura Univers, 2006), romanul lui Michael Ondaatje, o minunată bizarerie pentru o bibliotecă stranie (filmul a făcut mult rău acestei cărți-bijuterie, trebuie specificat acest lucru). Autorul (antrenat intercultural, dat fiind că aparține unei familii-cocteil, cu nuanțe srilankeze, olandeze, portugheze, studiază în Anglia și trăiește în Canada) reconstruiește din fragmente structura
Arta cititului pentru aleși by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6173_a_7498]
-
12: "cei mai mulți dintre criticii care se ăocupă de mine s...ț îmi descoperă intenții tenebroase, mă dezvăluie bolnav, în cel mai bun caz știu că eu lucrez sub imperiul urii, mișcat de ambiții de revanșa josnica sau de singularizare și bizarerie.... Dar nu numai acesta e motivul pentru care, atunci cand citesc ce se scrie despre mine, am impresia că respectivul autor nu m-a citit sau mă confundă cu altcineva, că se înșeală de obiect, care ar trebui totuși să fie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
știe... Oricum, doamna conferențiar dr. Alexandra Enache, medic primar de medicină legală și licențiat în științe juridice, membră a echipei de medici de la Institutul de Medicină Legală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Timișoara, confirmă că cele relatate, dincolo de bizareria adesea tragicomică a faptelor, conțin din păcate și un sâmbure de adevăr dintre cele mai crude, mai cu seamă dacă luăm în calcul condițiile din vremurile amintite. Tot de la dânsa aflu că asemenea cazuri, e drept mai rare, se semnalează
Agenda2005-20-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283698_a_285027]
-
de sinestă tătoare. G. Călinescu, în discuția despre semnificațiile poemului Luceafărul, avertiza, se știe, că orice intenție de sistematizare a acestor teme și motive artistice, în concluzii ce ignoră caracterul de operă ficțională al textului, este menită să ducă la bizarerii. În cartea lui Marin Iancu, bine intenționată de altminteri, bizareria este că Marin Preda, care a fost înainte de orice un prozator, începe să capete un profil fals de guru și „filosof”, profil pe care el cel dintâi l-ar fi
Marin Preda par Marin Iancu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5698_a_7023]
-
Luceafărul, avertiza, se știe, că orice intenție de sistematizare a acestor teme și motive artistice, în concluzii ce ignoră caracterul de operă ficțională al textului, este menită să ducă la bizarerii. În cartea lui Marin Iancu, bine intenționată de altminteri, bizareria este că Marin Preda, care a fost înainte de orice un prozator, începe să capete un profil fals de guru și „filosof”, profil pe care el cel dintâi l-ar fi respins. În spatele creatorului stă, desigur, un moralist, însă acesta din
Marin Preda par Marin Iancu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5698_a_7023]
-
Contestarea totală a lui Nichita Stănescu, a lui Marin Preda, a lui Nicolae Breban sau a lui Marin Sorescu mi se pare o curiozitate de același fel cu contestarea lui Arghezi, a lui Blaga sau a lui Rebreanu: o simplă bizarerie. Evident că un critic are tot dreptul să nu agreeze literatura unuia sau altuia dintre cei menționați, dar dacă un mare scriitor nu e pe placul lui și criticul își exprimă acest dezacord nu înseamnă că face revizuire de canon
Canon după canon by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10885_a_12210]
-
stupide moțiuni. Nu e totuși bizar, ca să nu zicem ămpotriva naturii culturii, ca un dr. ing. incapabil să se exprime corect an propria să limba, precedat de diverși semidocți sau patrioți grăbiți poate declara drept antipatriotic un manual de istorie? Bizareria se metamorfozează an curată tristețe când alți aleși, câteva zeci, ai neamului se lasă tarați de prestigiul cultural al inițiatorului moțiunii (dr. ing.) și nu văd semne de flagrantă incultura elementară an textul moțiunii sub care au semnat.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
nevoie de cercetări suplimentare. Concluzia finală: nu au fost găsite dovezi substanțiale care să sugereze că Rudolf Hess a fost ucis. Aterizarea lui Hess în Marea Britanie în 1941, pentru a negocia cu insula o coaliție împotriva URSS, este una dintre bizareriile celui de-al Doilea Război Mondial. Adjunctul lui Hitler nu s-a mai întors niciodată la dreapta fuhrer-ului său, ci s-a ales cu o condamnare la închisoare pe viață, în urma unui proces desfășurat la celebrul tribunal de la Nurnberg. A
Sinuciderea lui Rudolf Hess, o înscenare? "A fost ucis de britanici" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/72676_a_74001]