310 matches
-
el pe pat). Pe fața lui cu pomeți proeminenți "tronează" un nas imperial. Din cauza slăbiciunii, profilul lui are superbia unui vultur obosit și domesticit de Merina. - "Merriina!" o striga ca și cum ar fi fost atacat de o viespe (eu eram doar blînda Biene Maja). Una-două, "Merrriiinaa"! Iar ea, foarte tânără și frumoasă și deloc impresionată de tonul (și toanele) lui se prezintă la raport, amuzată și știind ea ce știe, puțin botoasă și aferată, cum le stă bine femeilor foarte tinere și
O vizită la Dino Buzzati by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/10278_a_11603]
-
în carte, Mereu dusă de fluturi, luată-n brațe De moi parfumuri, culcușită-n franjuri De frunze, linsă-n taina-n clipa creață De un balaure ce sufletu-și agață De-al tău și dă nădejde c-o să fie Fără de margini blînda lui vinovăție...
Pluteam în basmul nostru fericiți by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7198_a_8523]
-
unghii are-un licăr de martor al teribilei explozii. Prizonier al cărnii, infinitul e generos: ne lasă-n patul morții încete - sora lui incestuoasă. Sonetul III Cel care poate descifra în ziua de trei octombrie amenințarea; cel care-și pune blânda lui ureche pe linia dezastrului, ce vine odată cu zăpada, va percepe în scuturarea unui crin, în toamna ce se destrăbălează-n pielea goală sfârșitul calm al lumii noastre. Însă e mult mai simplu să-ți așezi o mână pe sânul
Șapte sonete fără rimă by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Imaginative/16209_a_17534]
-
celui care declara că, "tînăr, pe Francisc l-am cîntat": "Ne întîlnim înainte de cină, în pervazul bucătăriei,/ punctuala și timidă de fiece dată, ea, ăporumbita/ pudica, sau ăturturica biblică, neagră/ că o mireasă a Libanului din văzduh.// Gesturile-mi șunt blînde și cumpătate, altfel fuge ușor,/ ea - firimiturile bucății mele de pîine, eu - bucată mai mare,/ dac-am putea ne-am lasă unul altuia ce-i mai bun,/ ne asteptam, cînd celălalt se grăbește puțin.// Un gri cu alunițe pe gît
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
Fred Springer, cu privirea lui încețoșată, ascultă răpăitul ploii. - Dar nu în conducere, o contrazice Harry. Nu cuiva care-și întrerupe studiile când mai are doar câteva examene până la absolvire. - Ei bine, Harry, zice bunica Springer la fel de calmă și de blândă, de parcă serialul TV ar fi fost o pipă cu marijuana, unii ar fi zis că nu-i nimic de capul tău când te-a angajat Fred la salon. Au fost destui cei care i-au zis că face o greșeală
JOHN UPDIKE - Rabbit bogat (fragment) by George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6583_a_7908]
-
excelente desene și picturi proprii, cărți rare - toate contribuind la închegarea acelei atmosfere de bun gust și de intelectualitate, care constituia blazonul de noblețe al acestui interior. Biroul la care lucra Baconsky aparținuse doctorului Danielopolu". Sancțiunea era așadar remarcabil de blîndă... În vreme ce Petru Dumitriu se stabilise definitiv în Occident, e drept fără a lăsa acolo o urmă foarte prestigioasă, A. E. Baconsky ezită a face un atare pas decisiv. Călătoriile pe care le-a întreprins în Vest se soldează cu o
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
Sade de a legitima lumea celorlalte opere ale sale. Adică, de a crea, sub forma republicii, un "cadru legal" care scoate sadismul de sub anatemă și operele sale de sub eticheta de obscenitate monstruoasă și morală diabolică. Sade vrea legi "atât de blânde, în număr atât de mic, încât toți oamenii, oricare le-ar fi caracterul, să li se poată cu ușurință supune". Acestea nu pot fi decât legile naturii, dictate de "umanitate, fraternitate, bunăcuviință". Ce înseamnă aceasta? Că blasfemia, ateismul, calomnia, furtul
Republica lui Sade by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16331_a_17656]
-
Podul Băneasa). Trecându-și pe curat și comentându-și fișele de lectură și idiosincraziile, prozatorul nu uită de ficțiune, și în special de comedie, drept care ne-o prezintă caricatural spre grotesc pe secretara Hlorisja, o zgripțuroaică a birocrației, zisă și blânda supraponderală; excedată de muncă și de ingratitudinea beneficiarilor muncii ei, deși nu mișcă un deget, ea este o victimă de fapt a tratatului despre frumusețe al lui Ficino (p. 129). Racordul dintre umanistul-filosof și batoza cu sufletul curat și dulce
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
a avut nevoie de cuvintele servitorului ca să știe că dacă acesta se afla atunci acolo era pentru că urletul cumnatei însemna despărțirea ei de lume. Indecentă, spre deosebire de Encarnaçăo, sora ei, întotdeauna atât de blajină în viață ca și la boală și blândă la moarte, Ludovina sfârșise rău. Și deodată el și-a dat seama cum se cufundase totul în tăcere, cum însăși ploaia, cu câteva clipe înainte atât de puternică, se oprise. S-a aplecat să ridice canistra cu combustibil, a pus
José Viale Moutinho - Casele noi by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7555_a_8880]
-
un tînăr de 20 de ani, absența din Peregrin... a oricărei pasiuni erotice, a oricărui impuls sentimental. La vîrsta de 17 ani, fugind noaptea ca un hoț din satul său, adolescentul are un gînd duios pentru iubita lui Chirica, dar blînda Chirica e curînd uitată și nu va mai reveni niciodată sub pana memorialistului. în schimb, Rastignacul ardelean, care se amuză, dar nu se îndrăgostește, procedează cu același "cinism" și cînd e vorba de jocurile iubirii. Aflat la Baden-Baden în suita
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
și satiră pe criteriul atitudinii binevoitoare, recuperatoare a obiectului comic, sau, dimpotrivă, necruțătoare. Consecința firească a disocierii de mai sus este gruparea celorlalte forme ale comicului în jurul celor două atitudini, astfel că gluma, zeflemeaua, amuzamentul, persiflarea, buful - formele, așa-zicând, blânde ale comicului - pot fi socotite auxilii ale umorului, iar ironia, sarcasmul, grotescul, sardonicul, ale satirei. în deplină corespondență simetrică se află, cu aceste variante, forme, procedee ale comicului, reacția la ele: râsul și calitatea lui. într-un fel râdem, dobândind
Folosirea conceptelor by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8692_a_10017]
-
nici Roma n-a avut parte/ cu poeți mai mari/ decât ai perfidului Albion/ cu filosofi mai profunzi/ decât cei viețuitori prin landuri/ și cu mult mai bogată/ decât țara unchiului Sam/ încetaseră toate cutremurele/ râurile și fluviile se rostogoleau/ blânde în albia lor/ nici o calamitate/ nu mai vizita pământurile patriei/ ordinea socială era desăvârșită/ anotimpurile minunate/ românii fericiți/ iar toate acestea/ se întâmplau/ într-o dimineață...“: dimineața acelei Românii e și dimineața poetului, în utopie, în idealitatea surpată pe o
Cum ai șterge din viață neantul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2832_a_4157]
-
Mateuț a făcut închisoare fiindcă n-a vrut să intre la colectivă; fiica lui pare a-și fi mîncat toată viața de sub unghii, dar la restaurant și operetă tot se ducea (era ieftin, “cu 60 de lei mîncai de...”), în vreme ce blînda Maria Ganea, care-și pierduse părinții în copilărie, și-a dus liniștit viața, “adăugînd ceva la continuitatea neamului” “de frunte” din care se trage. La fel cum în liniștea cărților și a muzicii s-a refugiat, la Sinaia, și doctorul
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
să scapi de dușmanii avuți și de necazuri”); nu în ultimul rând în modul tolerant de a vedea minciuna (ca „înflorire”), sau neținerea cuvântului dat. Prietenul trădat nu se înfurie, ci dojenește nerecunoscătorul, precum această vulpe care mustră omul cu blândă - de-a dreptul părintească - înțelepciune: „Câte fapte bune nu am făcut pentru tine! Când a murit lupul, nu ai avut o palmă de pământ, să-l îngropi. Desigur, omul are darul vorbirii, omul are și sufletul, și vorbele pe buze
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
și freacă botul de ferestre, Își strecură limba în colțurile serii, Zăbovi asupra șanțurilor cu băltoace, Lăsă să-i cadă pe spinare funingine din hornuri, Se strecură apoi pe prispă, făcu un salt pripit, Și-apoi văzînd o noapte-atît de blîndă de octombrie, Se-ncolăci în jurul casei și adormi tihnit. Și va veni desigur vremea Fumului galben ce-alunecă de-a lungul străzilor obstești, Frecîndu-si spatele de tocuri și ferestre; Va veni vremea, va veni vremea Să-ți prepari fața pentru
Cîntecul de dragoste al lui J. Alfred Prufrock by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/5864_a_7189]
-
să-și petreacă zilele alături de făptura asta tristă, plăpândă și bolnăvicioasă. Numai că părintele ei, don Pedro Fernández, un nobil galițian pentru care căsătoriile din interes erau chezășia unei politici externe fără fisuri, fusese de neînduplecat. Nici măcar lacrimile soției sale, blânda Aldonça Soares de Valladares, nu izbutiseră să-l clintească. - Pentru noi e un favor, iar pentru Inesita o onoare s-o însoțească pe viitoarea regină a Portugaliei, spusese el cu glasul bubuitor cu care vârâse groaza în musulmani în bătălia
Cu inima smulsă din piept by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/8429_a_9754]
-
o babă cu nora ei.Pe babă o chema Dochia, iar pe nora sa Anișoara.Pe cât era Anișoara de bună, pe atât era baba de rea.Pe cât era nora de harnică, pe atât baba de leneșă.Pe cât era nora de blândă, pe atât era baba de nesuferită, toată ziulica din zori și până seara, numai gura ei se auzea cum o cicălea și o batjocorea pe Anișoara. Că se scoală prea târziu, că abia se mișcă, că nu asa trebuia făcut
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
la umor cu o altă rudă, o mătușă dinspre mamă, care avea aceeași statură și purta decolteuri, preferând a sta în picioare, spre a-și expune întreaga siluetă. Pe cât era de solemnă corporal, pe atât era de sfioasă și de blândă. Mustața și-o mușca tatăl lui Pomponescu, care era însă foarte nervos și câteodată izbucnea în plâns. Infatuarea și ironia fuseseră în tinereță ale doamnei Pomponescu-maman. În somn, Pomponescu nu mai visa deloc evenimente și persoane recente. Gaittany, Ioanide și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe vale, se izbea de stâncile dimprejur, care deveneau străvezii ca de cleștar, și, cu o putere mereu mai mare, urca într-o singură coloană măreață la ceruri, spărgând norii, dând stelele la o parte și dezvăluind măreția nesfârșit de blândă a Treimii. Și prin strunga de lumină prinseră a ninge îngerii, încinși cu arcuri și tolbe cu săgeți, purtând lăncii lungi în mâini, fluturîndu-și în coborâre buclele de sârmă de aur. Un strigăt de biruință izbucni din piepturile Badislavilor. Atingând
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ce vă poate ajuta băiatul. Știu însă că Alambicul, Negai și cămașa aceea sunt tot ce a mai rămas din Abație. Și atunci când le veți folosi pentru a învinge definitiv Imperiul, să vă gândiți și la Alarik, ologul, și la blânda Xentya. Răzbu-nați-ne și pe noi. * * * - Dacă nu o să ne mai vedem... - Vorbești prostii. De ce să nu ne mai vedem? - Dacă nu ne mai vedem, reluă încăpățînat Johansson, știi ce ai de făcut. Oksana va fi probabil în siguranță. Întîlnește-o, ia
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
numai Eu am vorbit cu dânsa de-atunci și pîn-acuma. [ROMAN] Acolo lângă strană tu n-ai vorbit cu ea? [BOGDAN] Tu o văzuși acolo... eu nu... O draga mea! De-ai știi tu ce fumoasă-i, ce dulce e, ce blîndă! Și când gândesc... bolnavă? O Roman! ce osândă. [ROMAN] Dar nu-i bolnavă tare... o doare capul... [BOGDAN] Dară... Tu știi că de atâta ea poate ca să moară. ROMAN (rîde apart) Ei! nu spun eu... Ia spune, Bogdane, cu temei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nenorocit? [VERENA] Taci! Taci! 2275 Zi-mi un cuvânt... dar poate să-mi spui și vorbe rele Totuna mi-e acuma, tot drag îmi e de ele... Privirea ta cea dulce în lacrime se scaldă Și totuși e atâta de blândă și de caldă. O, nu-ți închide ochii... sub languroasă geană Pare că văd din parte-ți o tainică dojană... Vezi... pân-la cel din urmă al inimei răsuflet De-i fi rea, de-i fi bună... te voi iubi din
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nenorocit? [VERENA] Taci! Taci! 2275 Zi-mi un cuvânt... dar poate să-mi spui și vorbe rele Totuna mi-e acuma, tot drag îmi e de ele... Privirea ta cea dulce în lacrime se scaldă Și totuși e atâta de blândă și de caldă. O, nu-ți închide ochii... sub languroasă geană Pare că văd din parte-ți o tainică dojană... Vezi... pân-la cel din urmă al inimei răsuflet De-i fi rea, de-i fi bună... te voi iubi din
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
luce, O umbră trece-n noaptea-i și ea își face-o cruce, Durerea, ce își râde de regele-noroc, Din stelele ei face să curg-un mir de foc. Și Dumnezeu ce-adie în ceru-i înflorit Ascultă ruga-i blândă ce trece liniștit Prin nopțile-nstelate - o muzică de vis Ce-nundă fața-i veche c-un dureros suris Și inima-i bătrână din nou o mai inspiră, De cugetă lumi nouă cum cugetă o liră Dulci melodii și visuri. O
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ce luce, O umbră trece-n noapte-i și ea își face cruce, Durerea, ce își râde de regele-noroc, Din stelele ei face să curg-un mir de foc Și Dumnezeu, ce-adie în ceru-i înflorit, Ascultă ruga-i blândă ce trece liniștit Prin nopțile-nstelate - o muzică de vis Ce-nundă fața-i veche c-un dureros surâs Și inima-i bătrână din nou o mai inspiră, De cugetă lumi nouă - cum cugetă o liră Dulci melodii și doruri... O
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]