3,500 matches
-
pe care i le impută episcopului Mynster, mai precis stilul artistic, considerat impropriu pentru niște mărturii cu scop propovăduitor, și apoi alura teatrală a exemplelor date, care nu fac decît să-l distragă pe ascultător de la gravitatea subiectului. În fine, blîndețea cu care Mynster își admonesta ascultătorii îi părea lui Kierkegaard o invitație la lenea minții și la complacerea în letargie morală, cînd el visa de fapt la o înfiorare a cititorilor cu deșteptarea în ei a unui alt ochi asupra
Predici blînde by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4450_a_5775]
-
aproximative, inexacte, care brăzdează toate, ca niște cicatrice, trupul schingiuit al poemelor lui e.e. cummings redate pentru prima oara în limba română. Cu cat poetul american se avânta cu mai multă îndrăzneala pe culmile unui erotism de o agresivă blândețe, cu cat inovează mai spectaculos în limba, cu atat mai strașnic traducătorul ratează tălmăcirea, distrugând cu totul simetria ediției bilingve: de o parte avem un balet poetic, de cealaltă un dans din buric; de o parte vraja copleșitoare a unui
Camerele de tortură ale traducătorului by Paul-Gabriel Sandu () [Corola-journal/Journalistic/4480_a_5805]
-
-i arunce, ca pe-o ciozvârtă putredă unui câine râios, batjocoritoarea ei iertare, umilind-o cu superioritatea ei orgolioasă. Unde-am stat până acum, ce-am făcut? De unde vin? Nu te interesează? Nu că nu mă interesează, îi răspunse cu blândețe bătrâna, dar de ce te-aș mai întreba? Ce-ar mai putea schimba asta! Ai făcut ce-ai făcut, să-ți fie de bine. Treacă cu noaptea! Nu-i așa, că n-o să treacă. Cu-atât mai rău sau mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
e drept să-l lași și pe cel de lângă tine să se exprime și să-l asculți atent, poate mai înveți ceva și de la el, chiar dacă e mult mai tânăr decât tine. Să-l îndrumi cu băgare de seamă, cu blândețe și să-i dai numai atât cât poate el duce (înțelege) la o anumită dată; dar să-l prinzi tare de subsuori dacă vezi că vrea să alunece sau este trântit. Nu-l lăsa pe cel drag să cadă, dar
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
denumită. Era o emisiune științifică, susținută de mai mulți cercetători și membri sau foști membri ai acestei congregații. M-a îngrozit ceea ce mi-au auzit urechile. Infinitele mutilări psihice și privațiuni fizice și morale ale simplilor membri față de nonșalanța și „blândețea” expuse de predicatori și inițiați îți făcea pur și simplu rău. Toate în tot, o politică dură de subjugare a cât mai multor „oameni simpli” pentru a-i transforma efectiv într-o turmă ascultătoare și chiar necuvântătoare dacă ar fi
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
mijloace neadecvate: Ah! Vino repede sabie, armură, să lupt cu lenea care mă fură. (Lecție) De altfel, papionul, bastonul, sabia, armura, alternanța succesivă a mitizării și demitizării, așteptări frustrate, ființe real-himerice, povești animaliere, conformația imaginativă a lumii, stereotipia, răceala sau blândețea, nimic din toate acestea și altceva nu există! nu sunt soluții practice la totala înstrăinare de sine, la cufundarea în lene și desfrâu mintal, la moarte lentă. Sau poate că nu? Ironia acidă lasă loc bănuielii că poetul nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
poate spune, la modul general, că iubirea lor crește pe tot ceea ce există dincolo de interesele cotidiene, de obligațiile familiale (ori sociale) pe care trebuie să le „onoreze”. Poate că el, Profesorul, își regăsește în Teodora „partea feminină” a „eului profund”. Blândețea și duioșia, pe care nu și le-a atribuit vreodată lui însuși, le află împlinite în ființa femeii iubite. Dar nu cumva se caută în calitățile ei, ca astfel să se iubească pe sine într-un mod mai puțin „vinovat
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
călătorie ceva mai curios. Ziaristul din el era gata „să adulmece” un posibil „subiect” de foileton. Îl încântă faptul că, după mai multe schimburi de replici, ea pare interesată de preocupările lui. Încercă să-i ghicească „problemele”, îl cercetează cu blândețe, pe un ton aproape matern (deși atât de tânără față de el!). Este destul de relaxată (liniștea oferită de somnul copiilor) și, la un moment, îi ia mâna ca să-i ghicească în palmă. Un gest spontan, „natural”! Este, pare-se, impresionată de
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Arus hotărî. Și, într-o după-amiază de primăvară timpurie, înțeleapta căpetenie i se alătură lui Lupino, într-una dintre lungile expediții ale acestuia prin pădure. Am observat că-ți place mult să colinzi pădurea, băiete, l-a abordat, cu infinită blîndețe, șeful pe Lupino. Așa este, Mare Arus, îmi place. Mă ajută să-mi limpezesc gîndurile. Și, mai mult decît atît, sînt mereu uimit de frumusețea locurilor. Descopăr, de fiecare dată, ceva nou, chiar dacă am ajuns să cunosc ținuturile ca-n
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
fie atent la toate amănuntele. Avea emoții Lupino. Se pregătise sufletește pentru plecarea asta mult timp. Pe de o parte, resimțea regretul despărțirii iminente. Aici, în sînul acestei haite primitoare, își petrecuse copilăria; cu ei devenise cel care era. Și blîndețea, și hotărîrea, și agilitatea de la ei le învățase. Îl făcuseră să-i iubească și să-i respecte și ce altceva îți poți dori de la o familie? Dar, atunci cînd închidea ochii, seara, și-și golea mintea de toate întîmplările de peste
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Dar nu lăsa greutățile să te apese și nu le-nfrunta de unul singur. Eu sînt aici. Lupino își ridică privirea din pămînt. Ochii Hanei împrăștiau scîntei. Sau era doar o părere? Avea să-i fie dor de Hana, de blîndețea ei, de observațiile ei ascuțite despre lume, de înțelegerea de care dădea dovadă. Știa că Hana l-ar fi înțeles, dacă i-ar fi împărtășit planurile sale, și totuși nu îndrăznea s-o facă. Îi promisese lui Arus și trebuia
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
lucrurile, nici nu-mi voi dori vreodată să o fac. Ceea ce vreau să auzi bine acum este următorul lucru: de puiul de Om nu se atinge nimeni! Cei doi masculi schimbară priviri repezi. Din vocea lupoaicei dispăruse orice urmă de blîndețe. La așa ceva chiar nu se așteptase Arus. Cum trebuia să procedeze? Obținu cîteva secunde de răgaz cînd în cadrul ușii apăru o siluetă nesigură. Iubirea mea! Erai aici; te-au descoperit! Biată lupoaică atît de greu încercată! Fericirea regăsirii fiului pierdut
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
intre într-un dialog. Descrierile sunt laxe, mai mult comentarii la..., iar viziunea este una personificată, bazată pe comparații: Dulapul acela vechi, asemenea unui bătrân înțelept, care oferea sfaturi potrivite, dar care nu erau luate în seamă, o privea cu blândețe. Măsuța elegantă era întruchiparea bunicuței cochete pregătită oricând să iasă la plimbare. Obiecte puține, dar care purtau amprenta iubirii celor care au locuit acolo cu mult timp în urmă. Descrierea devine digresiune, autoarea devine un elev sârguincios care vrea să
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
era într-adevăr soluția potrivită. Treptat se obișnui cu întunericul din cameră și începu să deslușească obiectele din jurul ei. Dulapul acela vechi, asemenea unui bătrân înțelept, care oferea sfaturi potrivite dar care nu erau luate în seamă, o privea cu blândețe. Măsuța elegantă era întruchiparea bunicuței cochete pregătită oricând să iasă la plimbare. Obiecte puține, dar care purtau amprenta iubirii celor care au locuit acolo cu mult timp în urmă. „Iubirea e magică”; auzise de atâtea ori acea expresie care nu
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
soțul ei înțepând copilul cu un ac, și trezindu-se din somn inima sa de mamă, exclamă: Dar ești nebun, Avito, ce faci? Și tatăl surâde, se întoarce să-l înțepe și răspunde: Tu nu înțelegi... Dar, Avito adaugă cu blândețe. Studiez aceste reflexe! Ce lume e asta, Sfântă Fecioară! Și recade în vis. Îi mai rămâne de văzut altceva, cum făcând pe Apolodorin să prindă cu ambele mâini bățul măturii și cum tatăl său îl ridică în sus. Mama întinde
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
care un așa doliu o incumbă. Și vine o zi în care don Avito o cheamă, o interoghează pe servitoare, și vine păcătoasa confesiune și sărmana fată se inundă de plâns iar sărmanul bărbat, simțindu-se bunic, o consolează cu blândețe: Nu face caz, Petrilla, nu face caz, nici nu te necăji pentru asta, că de azi înainte vei fi fata noastră și vei rămâne cu noi, și fiul tău va fi fiul fiului nostru, nepotul nostru și nimic nu-i
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
lui Dumnezeu prin rugăciune. Este singura zi în care un om credincios se reculege și își face analiza vieții sale duhovnicești, poate purta un dialog cu sine sau, pur și simplu, se poate regăsi într-o lectură bună. Cu aceeași blândețe cu care s-a înfățișat în fața Mântuitorului, Părintele Arhimandrit Teofil Părăian povățuia creștinii: Dacă știm să aducem preamărire lui Dumnezeu prin ceea ce facem, atunci toată viața noastră este o slujire adusă lui Dumnezeu, și atunci nu ne mai trebuie timp
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Ar vrea ca povestea să mai dureze. Dar asta nu se poate. Orice poveste are un sfârșit. Mă uit la ceas. Șase și douăzeci și cinci. Mă uit la ea și încerc să caut în ochii ei puțină înțelegere. Îi vorbesc cu blândețe. Atât a fost povestea. Acum e gata. S-a terminat. Hai. E timpul. Mă ridic de pe pat și aștept. Nebuna se ridică încet și merge spre bucătărie. Deschide ușa și intră. Aprinde lumina. Umblă puțin prin dulapul suspendat și găsește
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
înspăimântător, urmat de un pocnet. Când se dezmeticise, mistrețul stătea lungit pe o parte, iar în ochi avea o sclipire de sânge. Pădurarul, moș Zgârci, îl mângâiase pe creștet, îi adunase pe toți roată în jurul său și le spusese cu blândețe să nu mai ia pădurea în derâdere. Le mai povestise el și altele, atunci, făcuseră și un foc, fusese altfel decât în celelalte zile. Se speriaseră rău, însă atunci când povestea moș Zgârci uitai repede și de mistreți, și de spaimă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
furis În sat o vulpe roșcată să mai fure câte o puicuță dolofană. LEGENDA LĂCRĂMIOAREI Am auzit povestindu-se despre un Împărat care nu plânsese niciodată În viața lui. În zilele de pace și liniște, zâmbea supusilor cu bunătate și blândețe, se bucura alături de ei când le năștea nevasta, el botezându-le pruncii. Se bucura alături de supuși când Își Însurau feciorii ori Își măritau fetele, el dându-le câte o pungă cu bani de aur. Când Îi mureau ostenii În război
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
creștea și se făcea tot mai frumos, tot mai voinic, tot mai Înțelept și tot mai priceput În toate cele.Toată lumea se mândrea cu fecioarul, dar cel mai mult se mândrea maică-sa.Toată lumea Îl iubea pentru bunătatea lui, pentru blândețea lui, dar cel mai mult Îl iubea maică-sa,căci semăna cu tatăl lui.Și Îl mai iubea și o fată, dar nu orice fată, ci chiar fiica dușmanului lor de moarte. Tatăl fetei, Împărat și el, Îl omorâse pe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
de prun cu două-trei flori deja deschise, s-a spânzurat de creangă și a murit. (rând liberă — Mamă, te rog, ceartă-mă! De ce? — Se spune că sunt papă-lapte. — Zău? Papă-lapte... Nu cred că trebuie să te mai cert pentru așa ceva. Blândețea mamei întrece orice măsură. De câte ori mă gândesc la ea, îmi vine să plâng. Vreau să mor ca să-mi ispășesc păcatele față de mama. (rând liberă Te rog, iartă-mă! Doar atât te rog. Iartă-mă! (rând liberă (Poezie de Anul Nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
-mi ajungea că beau. Trebuia să devin prada permanentă a unei amețeli teribile. N-am avut de ales. Am prins gust de droguri. Trebuia să-mi uit familia. Trebuia să mă răzvrătesc împotriva sângelui moștenit. Trebuia să nu mai accept blândețea mamei. Trebuia să fiu indiferent față de sora mea. Simțeam că altfel nu sunt capabil să-mi asigur un bilet de intrare în casele oamenilor. Am devenit grosolan cu timpul. Am învățat să vorbesc urât. Însă a fost cincizeci la sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
în care trecusem de mult de despărțirea de Diana. Aveam vreo 5 luni și ceva, deși noi din timpul relației eram cumva despărțiți neoficial. În tranzitul ăsta, eu m-am îndrăgostit efectiv și ea (Mihaela n.r.) la fel. E o blândețe de om și asta m-a atras foarte mult la ea. Efectiv ne-am iubit și Dumnezeu a binecuvântat iubirea noastră. Un alt detaliu pe care nimeni nu îl știe este că piesa asta (Tenerife Dj Sava feat Misha n.r.
Cum a cunoscut-o Connect-R pe Misha și ce sex va avea copilul lor by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/71911_a_73236]
-
Dar poate și salvarea. Isus pe cruce strigă: "Tată, de ce m-ai părăsit?" Iar apoi se ridică la ceruri pentru a deveni etern și absolut. Dar în contact permanent cu condiția umană, relativă și incertă. Rămâne în creierul omului imaginea blândeții și milei, care acționează activ și iertător, lucrează cu individul pentru a se depăși pe sine și a se împărtăși în altul, promovând dăruirea și iubirea, recunoaște sacrul constitutiv din fiecare om, schimbarea conștiinței și acțiunii individuale autoreflexive într-una
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]