587 matches
-
îi îngăduie rememorarea tuturor personalităților care au contribuit de-a lungul secolelor la acest act politic plenar și astfel va picta pe cei 30 de fii ai Unirii celei Mari, care au contribuit la realizarea “României dodoloațe”, în cunoscuta expresie blagiană. Un deliciu al cărții de debut a lui Cristian Medeleanu este, sub raport lingvistic, folosirea regionalismelor lumii în care autorul s-a născut și spre care se reîntoarce din depărtate zări de pământ canadian cu aceeași nestrămutată iubire. Dar mulțumirea
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
fată trecând pe lângă noi, buchetele florilor și ramurile abia înverzite ale copacilor sau o ținută vestimentară perfect armonizată. Îndemnul de a iubi se poate extinde la tot ce întrupează frumosul în infinita lui diversitate, pe care cu o sintagmă poetică blagiană bine cunoscută am putea-o numi “corola de minuni a lumii”. Am plecat de la Cafeneaua Literară de pe Walker Road din Windsor, mulțumită de prezența caldă a participanților, mai numeroși ca oricând la asemenea evenimente adresate elitei românești printr-o activitate
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
dat până la capătul acestei vieți,/ în fiecare zi din nou s-o cuceresc” („În lumea lui Heraclit”). Cartea Ancăi Sîrghie relevă ideea-axă că prezența feminină la vârsta maturității apare ca o forță propulsatoare a reîntineririi, repercutată benefic în planul poeziei blagiene. Sentimentul culpabilității morale este soluționat uneori prin întâlnirile onirice cu Elena, nutrite de reînvierea imaginilor copilăriei lor rustice. Devenită “pădureancă” sau „greierușă”, ea se regăsește alături de iubitul ei într-o „lume frustă, a sălbăticiunilor”, unde „Într-o podgorie stropită vânăt
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
când iubirea o îmbie./ Scrie în rune ani de fiere/ și de miere.” („Descântec”). Într-o expresie caldă, cu argumente convingătoare, prin notații persuasive, autoarea acestei valoroase cărți documentare reușește să conducă așa-zisul dialog înspre dezvăluirea ideii fertilității creației blagiene întreținute de flacăra iubirii. De altfel, principiul blagian al iubirii, al apropierii de realitate drept cale spre dezvăluirea misterului, exprimat aforistic în versul: „Căci eu iubesc și flori și ochi, și buze și morminte” din minunata artă poetică a debutului
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
de fiere/ și de miere.” („Descântec”). Într-o expresie caldă, cu argumente convingătoare, prin notații persuasive, autoarea acestei valoroase cărți documentare reușește să conducă așa-zisul dialog înspre dezvăluirea ideii fertilității creației blagiene întreținute de flacăra iubirii. De altfel, principiul blagian al iubirii, al apropierii de realitate drept cale spre dezvăluirea misterului, exprimat aforistic în versul: „Căci eu iubesc și flori și ochi, și buze și morminte” din minunata artă poetică a debutului său „Eu nu strivesc corola de minuni a
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
să o depășească și chiar să o transforme în lecție spirituală pentru ceea ce va fi cartea autobiografică: „Robie cerească, Robie pământească”, o simbolică înălțare prin creație. Adevărat recitativ oferit de scriitoarea universitară Anca Sîrghie din misterul vieții și al creației blagiene prea puțin cunoscute, cartea dedicată ultimei lui muze s-a construit cu o asiduă muncă focalizată spre aprofundarea poeziei lui, a momentelor de grație ale inspirației, ale tainei veșnicului feminin ce i-a împlinit ființa creatoare. Pasiunea și convingerea cu
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
de dormit” să se cantoneze într-un suprarealism secular. Nici vorbă. Ca și celelalte cărți ale lui Ioan Es. Pop, volumul dă o raită prin expresionism și se întoarce la lirica simțurilor. Se magnetizează de o râvnă specifică, în descendența blagiană, poeților anilor ’60 ai secolului trecut. Este una despre care Eugen Negrici scria în „Introducere în poezia contemporană”: „năzuința expresioniștilor de a străbate până la stratul neștiut de adânc al lucrurilor, aflat întotdeauna sub cel vizibil; scotocirea (...) sub scoarța lucrurilor și
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
poate spune „eu sunt altul”, nici eu sunt același. Nici nu poate garanta pentru eu sunt eu. Mai întâi, categorial, în ordinea curentelor literare, lirica dă o raită prin expresionism și se întoarce la poezia simțurilor. Subsidiar, în descendență blajin blagiană, se magnetizează de o râvnă specifică poeților anilor ’60 ai secolului trecut. Este una despre care Eugen Negrici scria în „Introducere în poezia contemporană”: „năzuința expresioniștilor de a străbate până la stratul neștiut de adânc al lucrurilor, aflat întotdeauna sub cel
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
de ierburi miruindu-mi firea./ Plânsu-m-au iambii? Corbii scurmă-n lună/ Cu gheara-ndurerată și nebună/ Sub primele silabe translucide./ Și scriu sonet după sonet întruna/ Sperând că lacrima, doar ea, străbuna/ Va-nmuguri tăcerea ce ucide...” - Tăcerea-ca-Mantră, ca Elixir Blagian, transfigurează Moartea, în MOARTE INIȚIATICĂ - și, iată cum SONETUL devine instrumentul soteriologic al INVIERII HRISTICE! Singura Glorie Regală, pe care THEODOR RĂPAN o admite: Gloria prin Cuvânt („Ah, nu mă lasă gloria-mi regală/Și nici nu vreau să dau
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
muză a sa au numeroase poeme, dintre care se detașează ciclul „Vară de noiembrieˮ și grupajul în care evocă Gura Râului (Boca del Rio). În finalul alocuțiunii sale, conf.univ.dr. Anca Sîrghie a lansat audienței invitația de a relua lectura creației blagiene și, spre ilustrare, a recitat câteva dintre poeziile închinate de poet ultimei sale muze inspiratoare. Anca Sîrghie a venit la Cluj-Napoca încărcată de daruri. Dintre cele aproape treizeci de cărți al căror autor sau colaborator este, a oferit publicului câteva
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI, AM NUMĂRAT ROADELE TOAMNEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341122_a_342451]
-
de sinceritatea acestuia. Citind recentul volum de poezie, (bilingv, român-englez, traducere Ileana Sandu),intitulat „Forbidden Love/Amor prohibit“, apărut la Editura „Vatra Veche”, Târgu-Mureș, 2015, mi-am pus întrebarea dacă această poezie este un elixir adevărat sau imaginar? Deoarece cugetarea blagiană ni se arată în toată splendoarea ei în acest volum. Există în versurile poetei interferența a două concepte ce ni se destăinuie încă din titlu. Amorul fiind un sentiment al demnității provenit din conștiința propriei valori a cuiva, prohibit însemnând
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
drumul desprins din muguri/ la capăt de menire" (Aniversare), spre a constata emoționant: "întodeauna în acest anotimp pierdut între gânduri aproape / vor veni legănat căprioarele cu scrisori de la țară pe pleoape" (Permanență). Elanul purităților arzător sfioase i se opune somnia blagiană, precum o organică încifrare: " Sufletele voastre /țâșnind în piept/ pe veci să rămână / lacăte adânci peste somn" (Recunoștință). E de remarcat câtă emoție țâșnește din versurile acestui meșteșug simplu, comparabil, în legăturile sale cu lumea din jur și cu sine
GHEORGHE GRIGURCU, PREFAŢĂ LA CARTEA STRIGĂT DIN COPILĂRIE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379919_a_381248]
-
nr. 2080 din 10 septembrie 2016. Singurătatea abisului Motto: „Neapărat există o locomotivă a spiritului” (Ion Scorobete - Anduranță) Născut la Meria (județul Hunedoara) - într-o zonă subcarpatică - Ion Scorobete s-a familiarizat cu peisajul mioritic (deal-vale) care, conform matricei stilistice blagiene, determină stilul unui autor. Dar și peisajul Greciei este asemănător cu al nostru, astfel încât poetul s-a simțit ca acasă pe țărmurile Mediteranei. Chiar marea, după același Lucian Blaga, prin valurile sale, generează peisajul ondulat. Lumina Mediteranei (Grecia, Italia) l-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
ΤΗΣ ΜΟΝΑΞΙΆΣ (Amanda Edit, ... Citește mai mult Singurătatea abisuluiMotto: „Neapărat există o locomotivă a spiritului”(Ion Scorobete - Anduranță)Născut la Meria (județul Hunedoara) - într-o zonă subcarpatică - Ion Scorobete s-a familiarizat cu peisajul mioritic (deal-vale) care, conform matricei stilistice blagiene, determină stilul unui autor. Dar și peisajul Greciei este asemănător cu al nostru, astfel încât poetul s-a simțit ca acasă pe țărmurile Mediteranei. Chiar marea, după același Lucian Blaga, prin valurile sale, generează peisajul ondulat. Lumina Mediteranei (Grecia, Italia) l-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
nr. 2057 din 18 august 2016. Singurătatea abisului Motto: „Neapărat există o locomotivă a spiritului” (Ion Scorobete - Anduranță) Născut la Meria (județul Hunedoara) - într-o zonă subcarpatică - Ion Scorobete s-a familiarizat cu peisajul mioritic (deal-vale) care, conform matricei stilistice blagiene, determină stilul unui autor. Dar și peisajul Greciei este asemănător cu al nostru, astfel încât poetul s-a simțit ca acasă pe țărmurile Mediteranei. Chiar marea, după același Lucian Blaga, prin valurile sale, generează peisajul ondulat. Lumina Mediteranei (Grecia, Italia) l-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
ΤΗΣ ΜΟΝΑΞΙΆΣ (Amanda Edit, ... Citește mai mult Singurătatea abisuluiMotto: „Neapărat există o locomotivă a spiritului”(Ion Scorobete - Anduranță)Născut la Meria (județul Hunedoara) - într-o zonă subcarpatică - Ion Scorobete s-a familiarizat cu peisajul mioritic (deal-vale) care, conform matricei stilistice blagiene, determină stilul unui autor. Dar și peisajul Greciei este asemănător cu al nostru, astfel încât poetul s-a simțit ca acasă pe țărmurile Mediteranei. Chiar marea, după același Lucian Blaga, prin valurile sale, generează peisajul ondulat. Lumina Mediteranei (Grecia, Italia) l-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
deliricizându-se pe seama acestei intenții și abandonând podoabele stilistice, dar tocmai din cauza aceasta se produce și un efect de autenticitate. Episoade din viața poetei, întâlniri cu oameni cunoscuți în lumea culturii, pasiunea pentru Edith Piaf, recunoștința față de Voiculescu, dragostea față de poezia blagiană, față de Eminescu, Sorescu, Stănescu, legături cu prieteni, familie, părinți, viața la București și Oradea, gânduri fugare, toate sunt acolo redate nude, necosmetizate. Ultimul volum e scris simplu. „Psalmii mamei”, scriși la căpătâiul mamei sale bolnave, n-ar fi avut oricum
DRAG DE POEZIE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374381_a_375710]
-
10 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Singurătatea abisului Motto: „Neapărat există o locomotivă a spiritului” (Ion Scorobete - Anduranță) Născut la Meria (județul Hunedoara) - într-o zonă subcarpatică - Ion Scorobete s-a familiarizat cu peisajul mioritic (deal-vale) care, conform matricei stilistice blagiene, determină stilul unui autor. Dar și peisajul Greciei este asemănător cu al nostru, astfel încât poetul s-a simțit ca acasă pe țărmurile Mediteranei. Chiar marea, după același Lucian Blaga, prin valurile sale, generează peisajul ondulat. Lumina Mediteranei (Grecia, Italia) l-
LUCIAN GRUIA DESPRE ION SCOROBETE ÎN LIMBA GREACĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371392_a_372721]
-
aduce sensuri uniforme în priceperea lumii sensibile și poate că lumea poetică e singura validă să explice și să distingă posibilități și argumente existențiale ca o perpetuă Pasăre Phoenix, vie și descumpănită de propria vitalitate. Poezia lui Robayna, îmi pare blagiană în conținut filozofic, de o muzicalitate specifică poate tradiției cantatelor spaniole, poartă spre peștera lui Platon, scară spre Cabala luminii infinite și armonia eului poetic, ca lumea sa desăvârșind. „Și nimic nu moare în tine, nimic în afară de tine însăți, în
UMBRA ŞI APARENŢA- ANDRÉS SÁNCHEZ ROBAYNA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374866_a_376195]
-
aurora eternului, ca în erotica lui Vasile Voiculescu, senzorialul este cuprins în spiritual și bunul simț interpretativ face expresia poeziei sale cerebrală. El vine în urma marilor cântăreți ai iubirii, sentiment care, la noi românii, a dat capodopere. Îi regăsesc versuri blagiene, de pildă, în comuniunea cu cerul dar și de, mai aproape de noi, Ștefan Ioanid, cel care a dematerializat ființe angelice până la stilizare, până la un nume, în spații imaginare. Iată, un fragment demn de înaltă poeticitate: “invariantul care mă face să
POEME MAI LUNGI DECÂT NUMELE TĂU- SIMION COZMESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373818_a_375147]
-
imagine iconică a sacrului, fiindcă „De-aș fi fost un iconar, poezia mea icoană!” Această fericită metaforă a poeziei se amestecă în sfânta pâine a sufletului care, „caldă, mi se întoarce ca prescură...” Trăirea în ritm liturgic, în „sufletul satului” blagian, în frumusețea satului pănăzan, invocat de mai multe ori în volum, este retrăită în „lacrimile-n ochii mamei”, simbol divin arătând că „parcă plânge iar icoana”. În plânsul acesta metafizic putem identifica o purificare a sufletului care înțelege suferința supremă
ION BRAD, COCOARELE IN ULTIMUL LOR ZBOR... de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371822_a_373151]
-
la un moment dat, precum Lucian Blaga sporesc a lumii taină, fiind mereu sedus de ea. Scriu dintr-o dorință lăuntrică și din iubirea pentru cuvântul care se exprimă prin simboluri și prin mitul, ca o realitate trăită, acel mit blagian, considerat metaforă revelatorie, involtă și stilistic și structural." După cum am menționat deja, Ion Dodu Bălan a lansat cartea „Așa a fost să fie.” Personalitatea autorului ca și cartea lansată au fost prezentate de: Nicolae Roșu, Eliza Roha, Aureliu Goci, Florentin
DUBLĂ LANSARE DE CARTE ŞI MOMENT OMAGIAL LA CENTRUL „JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372545_a_373874]
-
mai multe planuri, mijlocind între mitic și modern, între veacurile culturale de la începuturile istoriei omenești și cele prezente. Pe lângă această cunoaștere coșbuciană, la Blaga găsim tot o cunoaștere dar de data aceasta "luciferică", puțin nuanțată față de cea hyperionică. Cunoașterea "luciferică"blagiană iscă "o grijă în obiect". Aceasta este ascunsă căilor și posibilităților umane de cunoaștere (fenomen și noumen - ca în terminologia cantiană și postkantiană). Cerându-se intelectului o "evaluare de sine", un exil de circumstanță, deci, în aventura cunoașterii, se tinde
FENOMENUL HIPERIONIC LA G.COŞBUC ŞI BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371202_a_372531]
-
Dar lângă "mister", la amândoi poeții în discuție conștiința trăiește drama de totdeauna a "deșărtăciunilor", căci, transpusă în transcedentar cunoașterea împinge totuși la o "cenzură", peste care nu se poate trece, interzicând accesul la esențele ultime. Original, silogismul arhitecturii epistemologiei blagiene și coșbuciene ajunge la concluzii comune unor întreprinderi filosofice cunoscute. Dacă metafizica lui Blaga ajunge în "conflict"cu logica, la Coșbuc, miticul se caracterizează în primul rând printr-o înțelegere logică a legității luminii, dobândită prin inițiere și o asimetrie
FENOMENUL HIPERIONIC LA G.COŞBUC ŞI BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371202_a_372531]
-
e lină și calmă, e caldă! (Adina Daniela Dumitrescu) *** Impresii: • „Irina Lucia Mihalca scrie o poezie spontană, folosind cu naturalețe versul alb, construind un univers liric în care întâlnim, ca în natură, felurite forme de relief ale sensibilității. De la ondularea blagiană la forțe ce țâșnesc artezian dintr-un suflet care dorește să îmblânzească realitatea lumii. Poeta mi-a sugerat o undă din Fernando Pessoa (heteronimul Alvaro de Campos, freneticul), asemuindu-și și o estetică a iubirii cu neliniști folositoare poemului. Crede
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]