587 matches
-
culoarea unui pitoresc oriental. Încă din 1941 (Cartea omului singur) accentele lirice devin mai grave, confesiunea poetică transmițând o vibrație tragică, nutrită de meditația sobră, lipsită de orice fel de emfază. E poezia unui însingurat care gândește, în prelungirea viziunii blagiene, la semnificațiile unei tradiții arhaice. După plecarea în exil, lirica lui H. va revela înțelesurile unei drame existențiale profunde, versurile desenând conturul uneia dintre cele mai puternice personalități ale poeziei românești din ultima jumătate a secolului al XX-lea. De-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
-n altă frunză”, Antropocentric) e reținută semnificația perenă hărăzită alcătuirilor firii. Structură duală, contradictorie, S. își declară preferința pentru „iele dansând / goale-n pădurea de gânduri” (Litere, patimi, urgii), așadar pentru sfera combustiei cerebrale, ca să formuleze pe alocuri, cu inflexiuni blagiene, și cerința percepției genuine („Nu rupeți flori -/ Nu sfâșiați catifeaua din nori”, „Fiți blânzi cu raza hăituită, /n-o despicați în lungime de undă, /frecvență /și-atâția metri secundă”, Nu rupeți flori). Versurile nu trimit la ceea ce se înțelege îndeobște
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]
-
contopirii, probabil catalizat de Lucian Blaga. Despre marele poet, a scris o carte situată, ca factură, între reconstituirea biografică pozitivistă, comentariul critic simpatetic și eseul „poematic-filosofic”, considerat de B. încă necesar într-un moment (1970) de redescoperire euforică a „orizonturilor blagiene”. Cartea conține interesante sugestii interpretative, însă partea cea mai rezistentă se referă la anii lugojeni ai poetului (1924-1926) și la raporturile lui cu familia Bredicenilor. Ceva din lirica lui B. pătrunde și în cele două romane istorice, cu deosebire în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
anilor ’60, în frunte cu Nichita: Păunescu, extrem de prolific și duduind de dinamism și proiecte literare, se voia un emul în siajul „modernului și nedreptățitului Macedonski”, iar Ion Alexandru, exploatând dacă nu „filonul”, oricum una dintre direcțiile și tonalitățile liricii blagiene. Ambii ne-au cucerit nu numai pe noi, dar și grupul, elitist și el și extrem de exigent, al lui Doinaș și Negoițescu! Ruptura, dezamăgirea de „trădarea lui Adrian”, dar și, probabil, tinerel și sangvin, ușor inflamabil cum eram în acei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ca dar au în primul component pe că expletiv, așadar sunt variante de felul: nu numai că..., dar. Pretutindeni în primele volume ale tinerilor autori se vădesc nu numai influențe sporadice și reminiscențe, ci structuri estetice esențiale aparținând modernismului expresionist blagian și modernismului ermetic barbian (M. Cărtărescu, Postmodernismul românesc) Tulburările metabolismului nucleoproteinelor nu interesează numai eritropoieza, ci toate celulele (C. Borundel, Manual de medicină internă pentru cadrele medii) Vreau să fac un apel pe această cale, în calitatea mea de președinte
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
Preluând de la Sigmund Freud teoria despre inconștient și extinzând-o la cea a inconștientului colectiv, C.G. Jung susținea că acest înconștient colectiv conține infinite zăcăminte ancestrale. În felul acesta, inconștientul relevă câteodată anumite stări ale personalității conștiente (personanțe, în limbaj blagian) un soi de presimțiri creatoare în cazul artistului. Cert este faptul că spiritul își ia energiile de care are nevoie de oriunde acestea îi stau la dispoziție 20, așa încât structurile spirituale ale inconștientului însuși gândesc altfel decât după regulile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
limbă română. De aceea, G. l-a „răsădit în românește” cu adevărată devoțiune: operațiunea comporta, dincolo de interesul pur literar, o înaltă semnificație patriotică. Transpunerea este - prin metrică, ton și ritm - adaptată spiritului limbii române și aduce sonorități coșbuciene și, uneori, blagiene, urmărind să reproducă mai ales atmosfera de intimitate și exultanță liniștită a originalului. Traducătorul a îmbogățit versiunea românească a poemului cu substanțiale și erudite note explicative, redactate în spiritul celor ce îi aparțin lui Opitz (citate din clasici, referiri livrești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
58 (1991), p. 21. 112 Vladimir Tismăneanu, „Romania”, Partisan Review, vol. 58 (1991), p. 676. Cf. Tom Gallagher, despre „Moștenirea lui Ceaușescu” („On Ceausescu’s Legacy”), The National Interest, nr. 56 (vara 1999), pp. 107 și urm. Folosesc celebra sintagmă blagiană `ntr-un sens care nu `i este tipic lui Blaga; prin „matricea stilistică” a național-comunismului, `nțeleg constructul cultural `n care erau exaltate excepționalismul etnic (sublinierea `mi aparține) românesc, viziunea paradiziacă de inspirație utopică a regimului comunist și autosuficiența creatoare și imuabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
un peisaj saturat de deliciile verii - compun tot atâtea priveliști pastorale (Somn de vară, Cântecele serii, Neclintire). Alteori, peisajul magnific stă sub amenințarea firii dezlănțuite (Pe câmpia noastră). Elegiacul și metafizicul se conjugă, însă fără mare adâncime, după prototipul poetic blagian asaltat de mister (Ectenie, Semne). Renașterea, „învierea” mult așteptată („Doamne, fă un semn ca de-nceput”), proximitatea divinului, către care se deschide, în primăvară, frumusețea terestră, amintesc de imagistica gândiristă (Peisaj cu îngeri, Troița). Altă dată, sunt preluate personaje cunoscute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
Italia și alte țări și, din 1974, vicepreședinte al Academiei Internaționale „Leonardo da Vinci”. Debutează cu studiul pozitivist Filosofia lui Blaga (1944), intenționând să îndrepte în primul rând erorile de interpretare anterioare și să prezinte limpede coordonatele reale ale filosofiei blagiene. Asemănătoare ca scop și metodologie este lucrarea Însemnări despre teatrul lui Ibsen (1956), o exegeza a dramaturgiei scriitorului scandinav din unghiul esteticii materialiste. Dintre studiile sale se remarcă, prin importantă și amploare, Istoria literaturii universale (I-III, 1963-1971). Elaborată pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
ar fi fost scrisă. Mulțumesc, de asemenea, tuturor celor care au încurajat și sprijinit publicarea ei. Cuprins Prefață (Teodor Dima)/ 9 Introducere / 11 1. O punere în temă / 11 2. Registrul antinomicului / 14 3. Intențiile cercetării / 23 Capitolul 1. Tematizarea blagiană a antinomicului / 25 1.1. Ideea antinomiei transfigurate / 26 1.1.1. Dogmele și sensul lor metodologic. Antinomiile transfigurate / 27 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere / 35 1.1.3. În economia cunoașterii luciferice / 38 1.1.4. Minus-cunoașterea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
raționalității / 39 1.1.5. Destinul metafizic al metodei antinomiei transfigurate / 43 1.1.6. Perspectivele științifice ale metodei dogmatice / 47 1.1.7. Metoda dogmatică fundament al unui nou "eon" spiritual / 52 1.2. Metoda antinomiei transfigurate și cosmologia blagiană / 54 1.3. Antinomiile cunoașterii luciferice / 58 1.4. Ordinea metafizică a existenței umane și dimensiunea sa antinomică / 61 1.5. Sensul paradoxal al culturii. Antinomia ideii de stil / 66 1.6. Metafora și structura sa antinomică / 68 Capitolul 2
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și Blaga. Metafizică, antinomie și cunoaștere științifică / 79 2.3. Metoda dogmatică și paradoxiile filosofiilor orientale / 89 2.4. Gândirea mistică, coincidența contrariilor și metoda antinomiei transfigurate / 92 2.5. Blaga și gândirea dialectică / 99 Capitolul 3. Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic / 109 3.1. Structurile antinomice blagiene și filosofia Indiei / 109 3.2. Antinomicul la Blaga și tradiția filosofică răsăriteană / 111 3.3. Blaga și Pavel Florenski / 113 3.4. Reverberațiile matricei stilistice autohtone / 115 Capitolul 4. Lucian Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
2.3. Metoda dogmatică și paradoxiile filosofiilor orientale / 89 2.4. Gândirea mistică, coincidența contrariilor și metoda antinomiei transfigurate / 92 2.5. Blaga și gândirea dialectică / 99 Capitolul 3. Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic / 109 3.1. Structurile antinomice blagiene și filosofia Indiei / 109 3.2. Antinomicul la Blaga și tradiția filosofică răsăriteană / 111 3.3. Blaga și Pavel Florenski / 113 3.4. Reverberațiile matricei stilistice autohtone / 115 Capitolul 4. Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească / 123
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
inclus / 124 4.2. Hermeneutica paradoxală a sacrului și simbolului / 143 4.3. Identitatea concretă și predicația complexă contradictorie / 150 4.4. Ortoexistența și resemnificarea paradoxurilor cunoașterii / 155 4.5. Transdisciplinaritatea și ideea nivelurilor de realitate / 161 Capitolul 5. Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane / 173 5.1. În contextul filosofic al timpului / 173 5.2. Deschiderile tematizării blagiene a antinomicului / 181 5.3. În concertul unor idei filosofice contemporane ce anunță o nouă paradigmă / 186 5.3.1
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
4.4. Ortoexistența și resemnificarea paradoxurilor cunoașterii / 155 4.5. Transdisciplinaritatea și ideea nivelurilor de realitate / 161 Capitolul 5. Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane / 173 5.1. În contextul filosofic al timpului / 173 5.2. Deschiderile tematizării blagiene a antinomicului / 181 5.3. În concertul unor idei filosofice contemporane ce anunță o nouă paradigmă / 186 5.3.1. Ideea complementarității / 186 5.3.2. Dialectica noului spirit științific și ideea raționalismului deschis / 192 5.3.3. Logici non-aristotelice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și despre alte ipostaze ale prezenței antinomicului în filosofia lui Blaga s-a mai scris, eu însumi dezvoltând unele aspecte ale acestui fapt în câteva studii. Ceea ce nu s-a realizat, însă, până acum este o lectură a întregii filosofii blagiene din această perspectivă. Tocmai acest lucru face autorul cărții de față, provocându-ne să privim ca pe o noutate ceea ce citisem fără să sesizăm, poate. Purtați din nou pe culoarele sistemului filosofic blagian, într-o manieră ce îmbină stringența logică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acum este o lectură a întregii filosofii blagiene din această perspectivă. Tocmai acest lucru face autorul cărții de față, provocându-ne să privim ca pe o noutate ceea ce citisem fără să sesizăm, poate. Purtați din nou pe culoarele sistemului filosofic blagian, într-o manieră ce îmbină stringența logică cu eleganța stilului, suntem făcuți atenți la prezența extinsă (aproape structurală) a antinomicului în interiorul acestuia. Cunoașterea luciferică, situarea omului în ordinea metafizică, metafora, ideea de stil cultural ori cosmologia diferențialelor divine, toate acestea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la prezența extinsă (aproape structurală) a antinomicului în interiorul acestuia. Cunoașterea luciferică, situarea omului în ordinea metafizică, metafora, ideea de stil cultural ori cosmologia diferențialelor divine, toate acestea ne sunt arătate ca stând sub semnul antinomicului. Această nouă lectură a gândirii blagiene nu este, însă, singurul lucru ce recomandă cartea de față. Ea este doar un punct de plecare, nu miza întreagă, cum însuși autorul ne avertizează în introducere. Valică Mihuleac urmărește mai curând așezarea acestei constante a filosofiei blagiene în contexte
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a gândirii blagiene nu este, însă, singurul lucru ce recomandă cartea de față. Ea este doar un punct de plecare, nu miza întreagă, cum însuși autorul ne avertizează în introducere. Valică Mihuleac urmărește mai curând așezarea acestei constante a filosofiei blagiene în contexte de idei care să o facă relevantă, semnificativă. Îl preocupă "determinările, conexiunile și implicațiile ei", fără de care ar rămâne o originalitate stearpă. De aceea, o raportează la contextul filosofiei de până la Blaga și la cel al filosofiei de după
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o raportează la contextul filosofiei de până la Blaga și la cel al filosofiei de după el, precum și la filosofia din spațiul românesc. Aceste raportări îi prilejuiesc analize și comparații prețioase, care nu doar îmbogățesc fondul de idei al exegezei asupra gândirii blagiene, dar scot în evidență și calitatea deosebită a cercetării. În capitolul dedicat tematizărilor antinomicului în istoria filosofiei, Valică Mihuleac înaintează pe două planuri. Pe primul plan, dezvoltă și analizează modul în care Lucian Blaga și-a comparat concepția cu alte
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unei cercetări separate. Valică Mihuleac se oprește doar asupra câtorva autori mai reprezentativi, precum Ștefan Lupașcu, Mircea Eliade, Athanase Joja sau, mai nou, Basarab Nicolescu, le pune în evidență ideile, fiind de fiecare dată atent la posibilele corelații cu tematizarea blagiană a antinomicului. Și de această dată probează forță de înțelegere și esențializare, precum și o capacitate deosebită de a se plia pe idei diverse. Cea mai importantă parte a cărții mi se pare a fi aceea în care tematizarea blagiană a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tematizarea blagiană a antinomicului. Și de această dată probează forță de înțelegere și esențializare, precum și o capacitate deosebită de a se plia pe idei diverse. Cea mai importantă parte a cărții mi se pare a fi aceea în care tematizarea blagiană a antinomicului este interpretată din perspectiva evoluției filosofiei pe parcursul secolului al XX-lea. Căutând să-i înțeleagă determinările și sensul, autorul reușește o frumoasă valorizare a acesteia, așezând-o la începutul unui curent de idei ce anunță o nouă paradigmă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
apropiată de unele dintre aceste idei, precum aceea a complementtarității sau neoraționalismul lui Gaston Bachelard, însă în cartea de față aceste apropieri capătă consistență printr-o integrare mult mai largă, care identifică și un vector de ordine. Astfel, gândirea antinomică blagiană este adusă alături de idei favorabile antinomicului mai noi, precum cele ale lui Edgar Morin, Calvin Schrag, Basarab Nicolescu sau Jean-Jacques Wunenburger. Într-un fel, autorul încearcă să sugereze că "eonul dogmatic", pe care Lucian Blaga îl profețea în primele decenii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este o carte bine concepută, bine argumentată și bine scrisă. Teodor DIMA Introducere 1. O punere în temă Cercetarea de față se va dezvolta în jurul ideii că există în filosofia lui Lucian Blaga o amplă tematizare a antinomicului. Opera filosofică blagiană pare să fie construită sub semnul acestui motiv, prezent în întreaga ei desfășurare ca un fel de element structural. În afară de bine cunoscuta idee a antinomiei transfigurate, cu care filosoful din Lancrăm și-a început seria studiilor ce vor intra în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]