1,034 matches
-
i le dezghețe, mama-i punea pe ele foi de varză murată. El avea ochii verzi, privirea blândă; ai ei erau zglobii, de topaz auriu, uneori melancolici, alteori scrutători. Îi urmăresc acum conturul obrazului puțin scofâlcit, mângâindu-l; și zâmbetul blajin, și râsul departe-n oglindă, în timp ce-i spune mamei: "Privește-o!E ca un lujer." Și inima i se umflă de mândrie. Ascultați-i glasul ce fascinează, și antrenează mulțimea, glasul ce răsună la adunări și-n săli de tribunal
BARCA PE VALURI( SAU AMINTIRI ÎNVOLBURATE) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1450286933.html [Corola-blog/BlogPost/340330_a_341659]
-
-ți ocupă samavolnic cartierul, orașul sau țara? Tu ești un simplu om care-și duce existența la nivel de familie, tu nu ești un luptător gata să-și dea viața pentru idealurile unei națiuni. Ești pacifist, ești om de rând, blajin și tandru, având un singur țel, acela de a-ți crește urmașii în cele mai bune condiții, lipsit de atitudini războinice, trăind în țarcul tău limitat, dar fericit. Ce-ți poți dori mai mult? Viața este mizerie, viața este păcat
PARTEA A II-A de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Lagar_si_razboi_partea_a_cristea_aurora_1394475504.html [Corola-blog/BlogPost/353656_a_354985]
-
să merg, dacă vrei. Știu că poți. Haide, arată-mi, te rog! Bradul s-a înclinat din nou și a scăzut în înălțime. Se făcuse cât de trei ori statura unui om voinic. A început să vorbească. Cu aceeași voce blajină, prietenoasă, pe care Fănel a asemuit-o cu vocea preotului de care-i plăcea atât de mult. - Eu nu-ți reproșez că mă prigonești, fiule, dar nici nu-ți cer să mă urmezi. Tu vei hotărî singur ce ai de
ISPITA (20) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_20_.html [Corola-blog/BlogPost/355707_a_357036]
-
Acasa > Orizont > Selectii > O SĂ TE SUN Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 529 din 12 iunie 2012 Toate Articolele Autorului să nu-ți mai aud tânguitul plânset blajin rostogolindu-mi lacrimile pe stânci doar pe orizontală doar acolo unde cordul își pierde bătăile fără ecou o să te sun să-ți trimit jarul învelind mâinile în pecetea iubirii veșnice iar tu să recunoști măcar ca în noi a înviat
O SĂ TE SUN de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 by http://confluente.ro/O_sa_te_sun_maria_ileana_belean_1339565867.html [Corola-blog/BlogPost/358240_a_359569]
-
la Vecinești” unde cei doi scriitori, foști elevi ai liceului din localitate erau invitați cu regularitate. “La întâlnirea de la Vecinești din anul acela, venind vorba despre colegii de liceu, Lenka îi spuse lui Titi: -M-am întâlnit anul ăsta de paștele blajinilor, în cimitirul din Valea Mirii unde am părinții, cu Lili Nădrag, nu știu dacă o mai ții minte. Titi tresări, iar Lenka observă reacția lui. -Ce s-a întâmplat? ori...zâmbi ea parcă amintindu-și de ceva mai important. M-
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1447606205.html [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
parabola christică. Comuniunea dintre vii și morți este unul din atributele Crezului creștin. Chiar un Articol din Simbolul Credinței, în care creștinul spune : Aștept învierea morților și viața veșnică, Amin . Oamenii păstrează tradițiile, ducându-se de sărbători la mormintele celor blajini. Pe tata, la mormântul înghețat, l-am vizitat în prima zi de după Crăciun. Ne aștepta cu sufletul la gură, desculț în brumă și numa-n cămșa lui ai' mai bună, una cu guler cusut cu mărgele si tele, și cu
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
a ajuns, cu căruța lui cea trasă de telegari focoși cum nimeni în sat nu avea. L-a ajutat, dar numai cât și cât Străinul a vrut să fie ajutat. Atunci I-a văzut și coroana de spini și ochii blajini. Era Iisus al lui, Cel care îi ridicase feciorii, din brazda de acasă, domni între domni. În drumul acela greu L-a recunoscut pe Dumnezeu, da n-a căzut, nu s-a prăbușit ca lovit la pământ; ba, chiar, țărănește
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intepretari_scrisul_ca_jertfa_de_sine_si_eliberare_de_umbre_melania_cuc_isus_din_podul_bisericii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
oficială pentru oficierea slujbelor religioase și de uzul cancelariilor domnești. Ce să facem, așa au vrut ei și probabil așa au intrat cuvintele referitoare la domeniile menționate. Însă, unele cuvinte precum: „brazdă”, „plug”, valah”, „deal”, „luncă”, „pârâu”, „cumătru”, „colindă”, „datină”, „blajin” și multe altele, mă fac să pun la îndoială „intrarea” lor în limba română. De aceea am înscenat un probabil scenariu: • niște slavi călări pe cai, hălăduind pe meleaguri geto-dacice fără să-i întrebe nimeni ce hram poartă, au întâlnit
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
alte cuvinte că, parcă acum ai căzut din copac. Uite, te-nvățăm niște „datini”, să mergi cu „colinda”, mă! Cu ce să merg? a căscat gura băștinașul. Cu „plugușorul”, mă, au râs cu hohote slavii și să-i pomenești pe „blajini”! Ce sunt ăia? a întrebat prostovanul. Morții tăi, mă, se prăpădeau de râs slavii, care au plecat, mirându-se ce înapoiați erau băștinașii acestor locuri. Vă închipuiți ce încântat a fost valahul când a aflat atâtea cuvinte noi, pe care
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
Inima-mi tremură ca o frunză. De astă dată am lipsit cam mult. Cât o fi trecut? O lună, două? Lacrimile-și află imediat izvorul în cuib de ochi, căutându-și calea spre bărbie. Ultima dată am fost la Paștele Blajinilor. Am fost la cimitir. Este ziua în care cei mai mulți dintre fiii satului, pentru câteva ore, cel mult o zi, se adună din toate colțurile țării pentru a-i cinsti pe cei ce s-au dus: părinți, frați, surori, bunici, unchi
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1412872192.html [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
rostește: ,,Corneliu Leu... L-am pierdut pe Corneliu Leu...”. Se îneacă de plâns și închide instantaneu telefonul. Revine peste câteva minute, scuzându-se. Îmi oferă câteva, foarte sumare, detalii. „Deși iute ca spârnelul, Corneliu Leu este unul dintre cei mai blajini oameni pe care i-am cunoscut. Bunătatea, generozitatea, lumina spiritului său pluteau în aer, în jurul său, ca o aură palpabilă -, aidoma aburului proaspăt, din azima fierbinte, abia scoasă din țest, ruptă în două...” - se destăinuie, precipitat, marea actriță, de parcă i-
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) by http://uzp.org.ro/piatra-de-hotar-83-de-ani-nu-l-plangeti-corneliu-leu-traieste-fulguratii/ [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
Nu m-a fermecat. Dar ce? E o întrebare! Să-ți dau răspunsul prompt? Dar plin de încântare, Îți răspund. Nu pot. Ea nu e o oarecare persoană, Ce a trecut pe lângă mine, Nu e o oarecare fetișcană, Cu priviri blajine. E steaua ce merge-n infinit Și care-n ani lumină, În nesfârșitul haos, Lumină n-a găsit. Oare? E ceva absurd? Ea este cometa care, Pentru o clipă plimbarea, Și-a întrerupt, Rămânând în contemplare. E fiica Atenei, A
PORTRET DE COMETĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1452290528.html [Corola-blog/BlogPost/376202_a_377531]
-
adorm Uitând orice durere. Din vise mă întorc în... azi... Ce crudă e trezirea! Ce dur este să vezi cum cazi, Tot căutând iubirea! Dar voi, sfinți îngeri păzitori, Mă tot vegheați din ceruri! Vă simt cu mine-n sărbători, Blajini, ca-n alte vremuri... Cobor iar prispa casei dragi Și ușa-n urma-mi plânge... Tristețea-ncearcă în zadar Din visuri să m-alunge... Referință Bibliografică: MĂ-NTORC ÎN TRECUT / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2108, Anul
MĂ-NTORC ÎN TRECUT de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1475943408.html [Corola-blog/BlogPost/366375_a_367704]
-
mi se pare mie, se încearcă în secolul XXI să ni se îndrume pașii spre Dumnezeu. Apoi, parcă prea repede venise dezlegarea ghicitorii pusă de mine însumi, mult prea previzibile întâmplările celor treizeci și trei de zile de fericire. Privirea senină și blajină împreună cu glasul domol al oaspetelui meu, total necunoscut, mi-au abătut rapid însă gândurile. Am lăsat „evenimentele să se întâmple în voia lor” și bine am făcut. Cele două ore, cred, în care nu mai știu despre ce am vorbit
TREIZECI ȘI TREI DE ZILE DE FERICIRE AUTOR ION DUMITRAȘCU, SAU CALEA SPRE UN PRIETEN de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/helene_pflitsch_1450344572.html [Corola-blog/BlogPost/365885_a_367214]
-
Acasa > Orizont > Selectii > TE VOI SUNA Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 612 din 03 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului să nu-ți mai aud tânguitul plânset blajin rostogolindu-mi lacrimile pe stânci doar pe orizontală doar acolo unde cordul își pierde bătăile fără ecou o să te sun să-ți trimit jarul învelind mâinile în pecetea iubirii veșnice iar tu să recunoști măcar că în noi a înviat somnul
TE VOI SUNA de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Te_voi_suna_maria_ileana_belean_1346652147.html [Corola-blog/BlogPost/343755_a_345084]
-
Pe buze cu scumpul sau nume,/ El urca poparele-n lume. Marcel Breslașu nu s-a lăsat nici el mai prejos și a scris poezia Cântec pentru tovarășul Stalin: Tot ce'nflorește'n țară noastră-acum/ A fost sădit de mâinile-ți blajine,/ Unde mai ieri erau ruini și scrum,/ Partidul nostru urca largul drum/ Deschis de Lenin și'mplinit de tine. În acea epoca cu promisiuni de certă măreție, scriitorii s-au întrecut să aducă osanale liderilor politici ai vremii, înfierând totodată
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Impresii_de_peste_ocean_dan_petrescu_1362559416.html [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
său liric, de o deschidere generoasă, oferă principiile și normele fundamentale ale creației baciene. De aceea, cred că poate fi considerată „ars poetica” volumului despre care vorbim. Nu întâmplător poezia este reluată și pe ultima copertă, așezată semnificativ sub privirile blajine din fotografia tânărului autor. George Baciu continuă mesajul liric tot sub masca metaforei, zornăindu-și „tăcerea în clopotnița buzelor” pentru a defini iubirea (sau iubita, care poate fi chiar poezia...) în mod surprinzător: „Ea era părul de lângă fereastra lumii mele
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_vestiarul_inimii.html [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]
-
MAMĂ, ȘTIU CĂ EȘTI CU MINE Mamă, când deschid fereastra, Simt o mână că m-atinge ... Să fii tu? - se mișcă glastra, Iar mușcata-ncepe-a plânge. Casa-i plină de lumină, Chipul tău aură poartă ... Tu ești maica mea blajină? Vino! fiul tău te-așteaptă. La tine vin, măicuța mea! Întinde mâna s-o sărut ... Mi-e dor de tine să te văd: Să mă așez la pieptu-ți sfânt, Să mă mângâi ... și eu să plâng, Că prea nu te-
MAMEI, CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Mamei_cea_mai_iubita_fiinta_de_pe_p_marin_voican_ghioroiu_1331218860.html [Corola-blog/BlogPost/346581_a_347910]
-
mi-au ascuțit simturile: pe un fundal sonor redat de vocea caldă și puternică a unei soprane, acompaniată de o chitară electrică docilă și visătoare, două corpuri firave își căutau nuanțele. Momentul feeric este adus pe pământ de o voce blajină, neoscilantă. Tocmai prinsesem un crâmpei de la repetiția regizoarei Carmen Lidia Vidu împreună cu actorii Ioana Marchidan și Istvan Teglas, la un spectacol de teatru-concert noise, un concept care îi aparține în exclusivitate regizoarei, inspirat de Pescărușul al lui Cehov. (Judy Florescu
PREMIERA: IstvanTeglas în Pescărușul.Ultimul act, un spectacol de teatru-concert by http://uzp.org.ro/premiera-istvanteglas-pescarusul-ultimul-act-un-spectacol-de-teatru-concert/ [Corola-blog/BlogPost/92764_a_94056]
-
studenție, discuții, fum, o gură de bere și una de vodcă. În curtea bisericii veghează tăcută statuita. Rece și neclintită. La doi pași de ea e cald, cafeaua e de poveste și ștrudelul cu mere îmi aduce aminte de glasul blajin al bunicii. Mai am timp, gala de arii din opere abia a început. Străduță timidă și pietruită la față, pași, pod peste lumea adevărului și a neadevărului, lume discretă sau nu, piața mică luminată de jazz. “Salut! Ce faci, ai
Vineri după-amiaza by http://www.zilesinopti.ro/articole/1034/vineri-dupa-amiaza [Corola-blog/BlogPost/99867_a_101159]
-
de nestins și altar ridicat să te-nchini, Poartă deschisă către alte zidiri, Fântână și oază pentru cei mulți și străini, Cetate și scut pentru rele găndiri. Aceasta-i fereastra ce privește spre 'nalturi, Lăcaș sprijinit pe cei buni și blajini... Un clopot înălțat pentru cei din adâncuri Și pentru a noastră credință-n ruini! Referință Bibliografică: Zidire în margini de cer / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1870, Anul VI, 13 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
ZIDIRE ÎN MARGINI DE CER de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1455357642.html [Corola-blog/BlogPost/342648_a_343977]
-
Noi suntem atlanți. Eu sunt Tracicus, din mila lui Zamolxis, ultimul rege in viața. El este marele preot Deceneus -și arătă către bărbatul în albastru, care avea barbă, mustață și plete abundente, toate albe ca neaua, o față pașnică și blajină și care, deși părea ca un bunicuț de optzeci de ani, se ținea drept si mândru. Ea este Andrada, fiica mea, păstrătoarea tezaurului de semințe si tezaurului genetic al Atlantidei. Andrada arăta ca o femeie frumoasă, cam la patruzeci de
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_literara_viorel_martin_aventurile_lui_tudor_editur_cezarina_adamescu_1327148631.html [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
de cristal, lingurițele de argint și șervetele din mătase. Pe terasă, balansoarul scârțâia ușor, cu o singură persoană în el. - Ți-am adus să guști puțin. Lavinia tresări, cu gândurile rupte în mod brutal. Reuși totuși să aibă un surâs blajin pentru prietena ei când prinse între degetele fine farfurioara oferită. - Cât e ceasul? - Aproape cinci, se răsuci Letiția spre ceasul masiv ale cărui limbi pendulau cu un clămpănit discret. - Nu mai e mult! Luă cu vârful linguriței dulceață cât un
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1465280742.html [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > CUM S-A NĂSCUT COSTUMUL POPULAR Autor: Flori Bungete Publicat în: Ediția nr. 2326 din 14 mai 2017 Toate Articolele Autorului CUM S-A NĂSCUT COSTUMUL POPULAR În calde dimineți de vară, A luat din soarele blajin, Țăranca, raze lucitoare, Și le-a împletit în fir. Apoi cu trudă și migală, S-a pus a țese la război, Și au ieșit, fără-ndoială, Acele fote de la noi. A prefăcut frunza de dud În fir subțire de mătase
CUM S-A NĂSCUT COSTUMUL POPULAR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1494771533.html [Corola-blog/BlogPost/374060_a_375389]
-
de parfum, cu cerceii ei din struguri! Colieru-i din castane mai aprinde-n inimi, ruguri. Și-a luat rochia de frunze, decorată-n stilul ei Și cu rubiniu pe buze a pornit-o pe alei. Are pașii măsurați și privirile blajine. Toamna de o căutați, e-n oglindă-aici, la mine! IUBIREA TOAMNEI MELE Iubirea mă cheamă, de mână, s-o țin, Când zburdă pe dealuri, primăvăratec. Îi spun că mi-e toamnă și prin păru-i lin, Vârtejuri de frunzes-au
TOAMNA DIN OGLINDA MEA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Toamna_din_oglinda_mea.html [Corola-blog/BlogPost/348238_a_349567]