257 matches
-
este decisiv pe (a,c) și j pe (b,c) în toate profilurile în afara celui al cazului prude vs. lewd. Se notează acest profil cu d , și cu *d inversul lui d (acesta se obține inversând preferința fiecărui individ<footnote Blau nu oferă o demonstrație pentru afirmația că d și d* ar fi singurele profiluri care pot da probleme de ciclicitate atunci când folosim procedura libertariană și cea paretiană. Susținerea sa este însă corectă din următoarele motive: în primul rând, indivizii nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care prude este decisiv, lewd are preferințe intruzive. Cum intensitatea preferinței lui prude pentru alternativele pe care el este decisiv este mai mică decât intensitatea preferinței sale între alternativele pe care lewd este decisiv, prude are preferințe intruzive. Urmăm soluția Blau și alienăm drepturile indivizilor cu profiluri intruzive (adică toate drepturile). Acesta fiind cazul, preferința socială, între oricare dintre perechi, se va stabili numai prin unanimitate. La fel se întâmplă și în cazul lewd vs. prude varianta extinsă: prin condiția libertariană
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
discutat rămâne, așadar, cu 1 2sa P a și 3 4sa P a . Cum nu avem un set de instrucțiuni pentru a compara, mulțimea de alegere este vidă, însă nu din cauza ciclicității, ci din cea a completitudinii. Problema soluțiilor lui Blau, indicată chiar de autor, este aceea că nu funcționează pentru mai mult de doi indivizi. Înainte de a arăta de ce, trebuie însă introdusă definiția pentru libertarianism minimal cu trei persoane (în spiritul versiunii Sen). [d.4.3.6*]: * 1L+ : Pentru fiecare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în alegerea socială între cele două alternative în orice ordine, i.e. [t.4.3.2*]: Nu există o funcție de decizie socială care satisface U , P , * 1L+ , dacă # 3N ≥ . Demonstrație [t.4.3.2*]. Se face printr-un exemplu oferit de Blau în (1975). Presupunem că avem trei indivizi ( , ,i j k ) și șase alternative distincte. Decisivitățile libertariene sunt iar profilurile individuale sunt. Verificăm intensitatea pozițională: pentru i. Se poate observa că intensitățile poziționale sunt egale, deci profilurile nu sunt intruzive. 4
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fie ciclic. Dacă însă, atunci fie. Prin oricare dintre acestea însă am elimina paradoxul. Același lucru se întâmplă și în cazul cu patru alternative, și în cel cu mai mulți indivizi și mai multe alternative. Voi lua exemplul dat de Blau în (1975) și îl voi descompune în decisivități<footnote Exemplul lui Blau este înșelător: nu se poate determina câte x-variante sunt de fapt cuprinse în cele șase alternative. footnote>: Se poate observa că pe cinci dintre x aspectele din perechile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
elimina paradoxul. Același lucru se întâmplă și în cazul cu patru alternative, și în cel cu mai mulți indivizi și mai multe alternative. Voi lua exemplul dat de Blau în (1975) și îl voi descompune în decisivități<footnote Exemplul lui Blau este înșelător: nu se poate determina câte x-variante sunt de fapt cuprinse în cele șase alternative. footnote>: Se poate observa că pe cinci dintre x aspectele din perechile pe care acționează procedura paretiană avem opoziție față de preferința de pe x aspectele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
adevărată pentru ca propoziția să fie adevărată. footnote>. Mai rămâne doar de arătat că acest argument este echivalent cu cel al lui Gaertner și Kruger, și este, deoarece. Teorema este demonstrată. Capitolul 5 Soluții prin restricționarea condiției Pareto slabe În (1975), Blau nota că „nu poate fi formulat niciun argument pentru negarea unei alegeri unanime de către un observator din afară.” [Blau, 1975, p. 401]. Totuși, în (1976), Sen formula un argument în direcția restricționării acestei condiții: „o utilizare mecanică, indiferent de context
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
al lui Gaertner și Kruger, și este, deoarece. Teorema este demonstrată. Capitolul 5 Soluții prin restricționarea condiției Pareto slabe În (1975), Blau nota că „nu poate fi formulat niciun argument pentru negarea unei alegeri unanime de către un observator din afară.” [Blau, 1975, p. 401]. Totuși, în (1976), Sen formula un argument în direcția restricționării acestei condiții: „o utilizare mecanică, indiferent de context, a condiției Pareto, pare chestionabilă.” [Sen, 1976, p. 219]. „Faptul că până și o garanție minimală a libertății individuale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Pareto este vidă, rezultatul social este dat de decisivitățile libertariene și doar de acestea. Rezultatul se menține și când avem mai mulți indivizi și mai multe alternative, indiferent dacă păstrăm regula # #iD x var= , sau nu. Voi lua exemplul lui Blau (1975) (secțiunea 4.3*). Prin U: 6 1 4 5 2 3i i i i ia Pa Pa Pa Pa Pa , 2 3 6 1 4 5j j j j ja P a P a P a P a P
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și neciclice pe x aspectele ce o privesc. i.e. să aibă o mulțime de alegere nevidă pe x aspectele ce o privesc. O problemă care merită discutată este aceea a cazurilor în care preferințele nu sunt libertariene minimal-raționale. La Gibbard, Blau, Gaertner și Kruger, soluția pentru preferințele care nu îndeplineau anumite criterii era anularea sau negarantarea drepturilor. Din motive pe care le voi discuta pe larg în secțiunea 6.2, voi urma o altă cale, aceea de a trata condiția Pareto
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
y : i citește cartea și j nu o citește. În ambele alternative, i citește cartea, în vreme ce acțiunea lui j variază. De aceea perechea este o j-variantă. În Sen (1970a), (1970b), Breyer (1977), (1980), Gibbard (1974), Gaertner și Kruger (1981), (1983), Blau (1975), Suzumura (1978), (1979), Austeen-Smith (1982), decisivitățile nu se acordă pe toate x variantele , ci doar pe câte o pereche de fiecare individ. Abia în (1989), Gardenfors și Pettit discută un exemplu în care numărul decisivităților este egal cu Paradoxuri
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
soluție, formulată de Gibbard în (1974), îndeplinește condiția eficacității pentru societăți reale. Cum însă Gibbard soluționează paradoxul lui Sen prin alienarea drepturilor, condiția fidelității ideologice nu este satisfăcută. Cea de-a treia soluție prin reformularea condiției libertariene, cea a lui Blau, funcționează pentru a) doi indivizi și două strategii, b) cu doi indivizi și mai mult de două strategii, dar nu reușește să elimine paradoxul pentru a) mai mult de doi indivizi și două strategii, b) mai mult de doi indivizi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
două strategii, c) doi indivizi, două strategii și pentru regula număr decisivități = număr x variante (rgl), d) mai mult de doi indivizi, două strategii, când folosim regula (rgl). Deși propune un sistem consistent de drepturi (elimină preferințele condiționale), soluția lui Blau nu îndeplinește condiția eficacității pentru societăți reale. Deoarece alienează drepturile pe baza preferințelor intruzive, soluția Blau nu îndeplinește nici criteriul fidelității ideologice. În ceea ce privește soluția Gaertner-Kruger, aceasta funcționează pentru societăți reale, însă nu îndeplinește condiția de fidelitate ideologică deoarece, atunci când indivizii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
d) mai mult de doi indivizi, două strategii, când folosim regula (rgl). Deși propune un sistem consistent de drepturi (elimină preferințele condiționale), soluția lui Blau nu îndeplinește condiția eficacității pentru societăți reale. Deoarece alienează drepturile pe baza preferințelor intruzive, soluția Blau nu îndeplinește nici criteriul fidelității ideologice. În ceea ce privește soluția Gaertner-Kruger, aceasta funcționează pentru societăți reale, însă nu îndeplinește condiția de fidelitate ideologică deoarece, atunci când indivizii nu au preferințe autosustenabile, pedeapsa este aceea că decisivitățile individuale sunt anulate, preferința socială fiind dată
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
publice pe ideea că unanimitatea este cea care elimină costurile individuale ale deciziei colective, deoarece aceasta poate bloca orice decizie care are efecte externe. Ideea este intuitivă în sensul că putem cu greu nega o alegere unanimă. În cuvintele lui Blau (1975) „nu poate fi formulat nici un argument pentru negarea unei alegeri unanime de către un observator din afară” [Blau, 1975, p. 401]. Spre exemplu, dacă toți indivizii doresc că o anumită persoană să ocupe funcția de președinte, este dificil de argumentat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
orice decizie care are efecte externe. Ideea este intuitivă în sensul că putem cu greu nega o alegere unanimă. În cuvintele lui Blau (1975) „nu poate fi formulat nici un argument pentru negarea unei alegeri unanime de către un observator din afară” [Blau, 1975, p. 401]. Spre exemplu, dacă toți indivizii doresc că o anumită persoană să ocupe funcția de președinte, este dificil de argumentat împotriva acestei preferințe unanime. De aceea, pentru a fi acceptabilă, o FBSA ar trebui să nu refuze transformarea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
al lui J. Coleman (1987) și teoria intersectării sferelor de influență a lui J. Epstein (1990). Paradigma rețelei sociale evidențiază importanța unor aspecte semnificative din sistemul social al unui individ care asigură suport și resurse, așa cum sînt informațiile și banii (Blau, 1964; Barnes, 1972; Leinhart, 1977). Sînt mai multe definiții ale rețelelor sociale, dar cea mai acceptabilă se referă la legăturile dintre indivizii, grupurile și instituțiile cu care o persoană are contact și de al căror suport se percepe a fi
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
La construction originale d'un intérêt général européen, în volumul Le bien commun comme reponse politique à la mondialisation, coordonat de Olivier Delas și Christian Deblock, éditions Bruylant, Bruxelles, 2003; Berman, Karen, Knight, Joe, Inteligența financiară, Editura Curtea Veche, 2011; Blau D. Francine, Ehrenberg G. Ronald (editori), Gender and Family Issues în the Workplace, Russell Sage Foundation, New York, 2000; Betz, Albrecht, Exil et engagement. Les intellectuels allemands et la France 1930-1940, éditions Gallimard, Paris, 1991; Binoche, Jacques, Histoire des relations franco-allemandes
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Cathy Schwichtenberg (ed.), op.cit., p. 286. 149 Vezi Patricia A. Cunningham și Susan Voso Lab (ed.), Dress and Popular Culture, Bowling Green OH, Bowling State University Popular Press, 1991, Kate Davy, ,,Fe/male Impersonation: The Discourse of Camp", și Herbert Blau, ,,Ideology, Performance, and the Illusion of Demystification", în Critical Theory and Performance, Janelle G. Reinelt și Joseph R. Roach (ed.), Michigan, The University of Michigan Press, 1992, pp. 231-247 și, respectiv, pp. 430-446. Vezi și Lesley Ferris, ,,Cross/dressing and
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
mereu În vedere scopul inițial de cercetare, dar totodată să fie dispus să adapteze procedurile sau planurile, În eventualitatea În care apar evenimente neașteptate (vezi caseta 13). CASETA 13 Menținerea flexibilității În conceperea unui studiu de caz Studiul lui Peter Blau (1955) despre comportamentul din interiorul marilor agenții guvernamentale (The Dynamics of Bureaucracy) este Încă apreciat, după 50 de ani, pentru perspectivele oferite În privința relației dintre organizarea formală și cea informală a echipelor de lucru. Deși cartea s-a concentrat pe
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Bureaucracy) este Încă apreciat, după 50 de ani, pentru perspectivele oferite În privința relației dintre organizarea formală și cea informală a echipelor de lucru. Deși cartea s-a concentrat pe două agenții guvernamentale, nu acesta a fost designul inițial al lui Blau. După cum el Însuși menționează, prima oară intenționase să studieze o singură organizație, după care a trecut la un plan de comparare a două organizații - una publică și una privată (pp. 272-273). Totuși, primele Încercări de a obține acces Într-o
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
iar Între timp a elaborat o justificare mai puternică pentru a compara două organizații guvernamentale, dar de tipuri diferite. Aceste reorientări ale planului de Început exemplifică tipurile de schimbări ce pot surveni În designul unui studiu de caz. Experiența lui Blau arată cum un cercetător capabil poate profita de pe urma oportunităților care i se prezintă și a deplasărilor care au loc În preocupările teoretice, pentru a produce un studiu de caz clasic. Când se produce o reorientare, trebuie să vă mențineți un
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
in L. Bickman (ed.), Using Program Theory in Evaluation (pp. 5-18), Jossey-Bass, San Francisco. Bickman, L., Rog, D.J. (eds.) (2000), Handbook of Applied Research Methods, Sage, Thousand Oaks, CA. Blalock, H.M., Jr. (1961), Causal Inferences in Nonexperimental Research, Norton, New York. Blau, P.M. (1955), The Dynamics of Bureaucracy, University of Chicago Press, Chicago. Boruch, R. (1993), Conducting Randomized Experiments, Sage, Thousand Oaks, CA. Boruch, R., Foley, E. (2000), „The honestly experimental society”, in L. Bickman (ed.), Validity & Social Experimentation: Donald Campbell’s
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
296 p.) Doctor al Universității din Chicago, profesor emerit la Catedra de sociologie a acestei universități, profesor la Stanford, Richard W. Scott debutează cu preocupări în domeniul organizațional, publicând în 1962 un prim studiu important în colaborare cu Peter M. Blau, „Formal Organizations”. Deși orientarea inițială s-a centrat pe studiul eficienței organizaționale, autorul, privind retrospectiv, se autocaracterizează ca fiind de la început un instituționalist. Cu toate acestea, o primă elaborare explicită a unei perspective instituționale a apărut în urma colaborării cu John
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să fie percepută de către membrii organizației în cadrul conceptelor particulare care sînt reflectate de vocabularul folosit în organizație. Categoriile și schemele de clasificare particulare pe care ea le folosește devin, pentru membrii organizației, mai curînd atribute ale lumii decît simple convenții (Blau, 1955). Importanța acordată schemelor concepționale ale organizației este deosebit de mare în absorbția incertitudinii (6.27). Absorbția incertitudinii se produce cînd consecințele, deduse dintr-un ansamblu de dovezi și deducții, sînt comunicate în locul dovezilor înseși. March și Simon afirmă că, prin
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]