5,261 matches
-
jurisdicția legii divine care avertiza pe cei din neamul lui Israel:” Israele, va fi luat pământul de sub picioarele fiilor tăi și va fi dat altor neamuri” Să nu se întâmple! Să curmam dezbinarea (asta nu înseamnă partid unic!) Să piară blestemul tracilor! Să urmăm îndemnurile lui Iisus!, să fim iubitori, să fim drepți, asta însemnând necruțare față de batjocoritorii neamului și nestrămutare în credința!. Să ne amintim de Brancoveni! Să-i facem pe cei mulți la care trebuie să ajungă informațiile corecte
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 by http://confluente.ro/Blestemul_tracilor_elena_armenescu_1340775878.html [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
popoarelor lumii, pentru că eu cred că avem o moștenire plăcută chiar și lui Dumnezeu, realizată prin însăși îngăduința Să ca răspuns la comportamentul plin de bun simț, de sfințenie al înaintașilor noștri. 10 03 2007 Sinaia ELENĂ ARMENESCU Referință Bibliografica: BLESTEMUL TRACILOR / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 543, Anul ÎI, 26 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elenă Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 by http://confluente.ro/Blestemul_tracilor_elena_armenescu_1340775878.html [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
dogoare/ În mine iadul își stârnește focul”(Tu esti mereu a inimii dogoare); femeia-blestem care i-a strecurat in suflet dulcea arsură a patimii căreia i-a rămas subjugat: „Te pierd în adevăr și în minciună / Tu cea frumoas-a cerului blestem”(Izvoare trec prin noi neiertătoare); femeia conștientă de senzualitatea sa (Clipești șăgalnic parcă-s zbor de fluturi); femeia frumoasă, potențială pradă a ochilor flămânzi (Nu am să trag în păsări cântătoare), femeia stapânită de o plăcere patologică de a jongla
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
am putea vorbi despre o trăire desăvârșit athonită? - Mănăstirea Frăsinei este un loc ales de sfinți. Înainte de Sfântul Calinic, ocrotitorul acestei sihăstrii, la Frăsinei s-au nevoit părinți sihaștri care încă din vremea aceea aveau rânduială athonită. În legământul de blestem pe care Sfântul Calinic l-a lăsat acolo este menționat clar că viața monahală de la Mănăstirea Frăsinei este o viață de tip athonit. Acest loc de rugăciune și de viață pustnicească este și un loc al prezenței Sfântului Calinic. El
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
intitulează fragmentul care precede Prologul. Cu spaima față de puteri demiurgice o să medităm în fața părinților care își ascund păcatul biblic, aruncând rodul într-o valiză de vinil de pe pod, asupra dreptului de a da și de a curma viață, ca un blestem impus, sub steaua magilor: “De unde anume vin aceste situații, de ce și ce anume sunt ele? Destin și nadă?...” Ca și la Dostoevsky, tema și teama existențială se împrăștie din om în om, de la crimă înspre pedeapsă. Momente de maximă tensiune
FLORI DE-A LUNGUL TRAVERSEI PĂRĂSITE, PÂNĂ LA CAPĂT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1459965161.html [Corola-blog/BlogPost/340088_a_341417]
-
Cum o tânjesc la randu-le, înfometați și plini, De-un chin mistuitor și dulce, ce Eros îl blesteama Să urle de dorință... O, tu! Prea dulce chin... Tu faci deodat', amarnic, pupilele să ardă, Înfricoșate parcă de-acel dezlănțuit blestem, Ce le picteaza-n grabă o-mbrancitura surda, Și mâini ce răstignite, lipite de-un perete, gem... Căci ale mele brațe ți le-am încătușat degrabă, Frângând că într-o menghina refuzul de-a-mi ceda, Și cheamă două ființe să se
DULCE CHIN de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/octavian_ghergheli_1475772062.html [Corola-blog/BlogPost/382443_a_383772]
-
sensibile, interiorizate, diafane și cu imagistică subtilă. poezia e vie se scrie în zile între ziduri mute în pământul muscat dintre râuri cu unghiile-n carne eu nu te chem sunt aici număr zâmbete în calendar căutându-le pereche adun blestemele pământului le descânt și le mângâi în tăcerea infinitei răbdări aș putea să iert și să iert aș putea să uit și să nu uit m-aș putea regăsi în sublimul celei dintâi pașii, tăcere... ultima ne așternem în liniști
PROIECTE LITERARE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1453708915.html [Corola-blog/BlogPost/380838_a_382167]
-
Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 293 din 20 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Limpede mare ochii tăi, Iar trupul tău iubirilor cărare, În fața mea deschisă că și-o floare M-ademenești pe-a dragostelor căi. Îmi ești binecuvântare sau blestem ? Frumoaso ce iubirea îmi dezvălui, În patul tău ce mult aș vrea să stărui Să-mi fii mereu aproape când te chem. Dar tu zâmbești, șăgalnic râde clipă, Ești doar o nimfa din valuri răsărita, Simt inima ce-mi bate
DULCE FANTASMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dulce_fantasma.html [Corola-blog/BlogPost/354362_a_355691]
-
a fost această soartă Nu fug, aștept pedeapsa pentru faptă. Scena 3. 1-iul CETĂȚEAN ( Intrând se apleacă în semn de rugăciune). Doamne pedepsește vinovatul și apără țara! ( Femei și cetățeni intră la rând, unii după alții, rostind diferite imprecațiuni și blesteme.) 1-a FEMEIE (Cu un prunc în brațe ) Copiii nu-s vinovați, stăpâne, nu pogorî asupra lor povara! II-a FEMEIE Nouă feciori am avut Opt în război au căzut, Eu pe-al noulea îl omor De este trădător. II
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
Pe muntele Orole, pe vârful cel mai semeț. Aceasta e ispășirea prin datini lăsată De Zalmoxis drept răsplată. Prin ea nu mai este înălțat La fericirea veșniciei cel vinovat. POPORUL Să recunoască cel vinovat! Murmură în semn de rugă și blestem.). VEZINAS Răgazul mărturiei umile Este de acum în trei zile! La scările suișului înghețat Paznicii așteaptă pe cel vinovat. Prin chin și moarte e iertat. ( Fulgere și tunete.). Zalmoxis, alege și înseamnă pe cel vinovat! Dă, mare zeu, dezlegare, Dă
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
de lemn le avem artătate În taină ele sunt păstrate. O călăuză iscusită pecetluită de soartă, E la mijloc, ce cu sârg pe cale îi poartă. Bănuiala nu e bună, dar tâlc are, Spionii sunt sclavii ce-i aveam la închisoare. Blestemul neamului să cadă întreit Asupra aceluia care pe spioni i-a îndrăgit! Iar dacă licinius spion este, Dochia va îngheța pe creste. El, o să-și ia pedeapsa exemplară, De îmi va cădea în mână iară. Iar nepotul meu, aleasă floare
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
urî! Mă poți iubii? Am să destăinui a mea faptă Preotului mare, Vezinas, în șoaptă. El a înțeles, înțelege pe morți și pe vi. Și să mângâie pe tata va ști. Printr-o pedeapsă mare Poate voi dobândi iertare. Altfel, blestemul fiecărui dac ce va murii Până dincolo de lăcașul zeului negurilor mă va urmării. DECEBAL Căci altfel, oricine în Daci să pătrundă a îndrăznit Pe acest pământ n-a ajuns la bun sfârșit. Zalmoxis ne-a zidit țara Cu munți și
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
credința creștină. La temelia învățăturii lui Iisus Hristos stă convingerea că omul are o valoare deosebită. Ni s-a propus libera alegere: „Iau azi cerul și pământul martori împotriva voastră că ți-am pus înainte viața și moartea, binecuvântarea și blestemul. Alege viața, ca să trăiești, tu și sămânța ta” (Deuteronomul - a cincea carte a lui Moise - cap.30:19). Biserica Ortodoxă își concentrează comentariile în legătură cu acest subiect, asupra a două teme: creația persoanelor umane după chipul și asemănarea lui Dumnezeu și
DESPRE VIAȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1462981563.html [Corola-blog/BlogPost/378512_a_379841]
-
mai acide, însă Melu dădu dovada unui psihic din cale afară de rezistent și potoli adunarea cu câteva doar vorbe: - Nu, nu-i de glumă! Împreună cu Relu și Nelu am fost acolo! Toți trei, și ei pot confirma ce vă spun! Blestemul bălții fantomă era să ne bage în mormânt! O tăcere de gheață cuprinse adunarea. Toți știau de existența bălților fantomă, acele locuri blestemate unde chiar și cei mai vajnici dintre pescari, de regulă își pierd mințile, uneori chiar și viața
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1436864256.html [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
nu s-au sculat, poate! - N-au cum să se mai scoale! S-au dus toți! - Unde? - Acolo unde ne ducem odată, și odată ... - Păi cum!? - Dimineața jucau câte o paridă cu șahul dumneavoastră, a doua zi, parcă era un blestem, murea cel care pierduse în ziua precedentă. O coincidență care ne-a uimit pe toți. Așa, până când au murit, pe rând, toți de vârsta dumneavoastră, pe care îi găseați aici în fiecare dimineață. Sorin rămase pe gânduri. Chiar se întristă
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_jocul_de_sah_al_florin_tene_1359274688.html [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
-un ciorchine. O sete?, dar nu-mi este sete, Că vinu-i vechi, o să mă-mbete; O foame?, dar nu-mi este foame, Căci pe pământ sunt multe poame. Mi-e dor de-un cântec, dar nu-i cântec; De vreun blestem sau vreun descântec? O fi vreo poftă de dulceață? Nu știu ce am de dimineață! Mi-o fi dor prin rouă să pășesc? Stele-n cerul nopții, să privesc? Să-mi fie dor de-un strop de ploaie? Să fi avut copii
MI-E DOR DE UN SĂRUT PE SUFLET! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Mi_e_dor_de_un_sarut_pe_sufle_george_safir_1359880913.html [Corola-blog/BlogPost/351601_a_352930]
-
beteag, Cu a ei putere să-ți rănească Tot ce în viață ți-e mai drag. Să simți ce este suferința, Ce tu ai semănat mereu, Să te lovești de neputința, De-a apăra ce este al tău. Nu e blestem sau anatemă... Căci viața singur ți-ai ratat. Și ști că marea ta problemă problemă, Este alcoolul blestemat. Acum, la anii senectuții, Tu ești pustiu și părăsit... Ce-ai realizat în timpul vieții? Nimic! căci tu doar ai mințit. Gabriela Amzulescu-Zidaru
VIAŢĂ PUSTIE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1411904017.html [Corola-blog/BlogPost/353138_a_354467]
-
granițele ci cum să-și apere bogățiile subsolului pentru că numai acestea au rămas neexploatate în rest majoritatea bogățiilor țării au fost jefuite și vândute străinilor pe arginți de către trădătorii de neam. mă întreb iubitule ce se întâmplă de ce a căzut blestemul peste țara noastră de ce atâta dezbinare între oameni de ce atâta manipulare? de parcă majoritatea oamenilor ar bea în fiecare dimineață pe stomacul gol ceai de cucută încât îmbătați de atâta libertate nu mai cunosc drumul cinstei iar proverbul acela din bătrâni
ELEGIE PENTRU O PAUZĂ DE IUBIRE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Elegie_pentru_o_pauza_de_iubi_vasilica_ilie_1387213477.html [Corola-blog/BlogPost/363471_a_364800]
-
Voiculescu BOTTLENECK ce preț trebuie să plătim în viață... cum ne mințim... doar lacrimile pe care le varsă ochiul sufletului, știu! ce sfâșietor, ce alergare fără rost! și aripile ni se smolesc, uită să zboare, ne încolțesc în friguri, în blesteme... cum să mai scapi, cum să te mai regăsești? prin ce minune? și te întrebi, și te întrebi, și te întrebi... rămâi să numeri întrebările, rămâi în așteptare, visând iubirea cea adevărată, chiar dacă e departe! 24 iulie 2008 BUCURIA DE
POEME DE DANIELA VOICULESCU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_de_daniela_voiculescu.html [Corola-blog/BlogPost/344865_a_346194]
-
visele au pierit în pântecul meu! palmele mele chemau cuvintele, să iubească suflete de versuri albe... și sânii mei au fost iubiți doar de cercurile argintii ale lunii! i-am legat cu busuioc roșu, dar jalea inimii mele îngână un blestem... 4 octombrie 2008 IZVORUL INSPIRAȚIEI ești curios... să mă vezi noaptea? vrei să-mi aluneci cu degetele pe semicercurile perfecte ale sânilor? vrei să te lași purtat de valurile ciocolatii ale părului meu? sau vrei să te faci litere albastre
POEME DE DANIELA VOICULESCU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_de_daniela_voiculescu.html [Corola-blog/BlogPost/344865_a_346194]
-
balaur cu mai multe capete, șerpi, chipuri hidoase, păsări răpitoare, animale sălbatice, demoni cu chip de om, etc. Necuratul știe să exploateze la maxim slăbiciunile omenești, deșertăciunile după care aleargă, glorie, putere și aur. Toate fiind pentru om ca un blestem. Cei atinși de aceste patimi înșelătore își vor vinde sufletul, mai de vreme sau mai târziu, lui Satan, cel care le garantează împlinirea lor. Înfruntarea dintre bine și rău atinge apogeul în capitolul al II-lea - sub semnul ,,Blestemului’’. Aici
COMOARA BLESTEMATĂ, DE ION NĂLBITORU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1422546562.html [Corola-blog/BlogPost/369370_a_370699]
-
un blestem. Cei atinși de aceste patimi înșelătore își vor vinde sufletul, mai de vreme sau mai târziu, lui Satan, cel care le garantează împlinirea lor. Înfruntarea dintre bine și rău atinge apogeul în capitolul al II-lea - sub semnul ,,Blestemului’’. Aici căpitanul Preda înfruntă pe Scaraoschi cu paloșul ridicat deasupra capului, ca pe o cruce, rostind, un fragment din acel descântec folosit milenar de către popor în alungarea demonului. “...Dispari ,Satano, în unghierele tale întunecate, în locuri neumblate, sau blestemate. Dar
COMOARA BLESTEMATĂ, DE ION NĂLBITORU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1422546562.html [Corola-blog/BlogPost/369370_a_370699]
-
indiferent de epoca în care au trăit, sunt stăpâniți de aceleași vicii, de aceleași deșertăciuni. Și ca orice narațiune care se respectă, în care se confruntă binele și răul, fiecare cu mijloacele sale, romanul ,,Comoara Blestemată’’ are un final fericit. Blestemul este spart și ultimul descendent al principilor Valdescu, Pătru, intră în posesia testamentului străbunului său ce-i dă drept de moștenire asupra comorii și castelului familiei. Dintr-un muritor de rând, ajunge să devină un prosper om de afaceri. Ilie
COMOARA BLESTEMATĂ, DE ION NĂLBITORU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1422546562.html [Corola-blog/BlogPost/369370_a_370699]
-
Articolele Autorului CIOCĂNITOAREA O ciocănitoare-mi ciugulea din creier Și vântul răsuna sinistru. Zvâcneau timpanele-asurzite Și gândurile se frângeau în plânsu-mi. Un viespar se cuibărise-n sânu-mi Și se hrănea cu sângele-mi anemic. Respiram prin pori veninu-i Și în blestem îmi căutam alinul. Elena Trifan Referință Bibliografică: CIOCĂNITOAREA / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1169, Anul IV, 14 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CIOCĂNITOAREA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394821045.html [Corola-blog/BlogPost/353604_a_354933]
-
organizat însă și acesta cu minuțiozitate. Diversitatea preocupărilor a condus la o oarecare risipire în planul canonic al achizițiilor științifice, neîmplinindu-se într-un spațiu strict delimitat al vreunei discipline precum alți colegi de generație. Refuzul de a sta sub „blestemul” unei singure idei, moartea, de o tragică măreție, asumată din nou cu firescul care îl caracteriza, sunt poate cauze ale acestei neîmpliniri aparente. Constantin Noica spunea că, dacă nu ar fi citit studiul Dimensiunea românească a existenței, n-ar fi
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_60_de_ani_stelian_gombos_1350989877.html [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]