1,514 matches
-
și băuturile. După ce li s-au adus fripturile însoțite de un vin Chardonnay de Murfatlar, fetelor, iar bărbaților, un Riesling din aceeași podgorie, apăru și Gil Dobrică să-și susțină repertoriul. Era îmbrăcat într-o cămașă albă cu un pantalon bleumarin iar la gât avea legată o eșarfă cu buline mari albastre pe fond alb. Gil în ciuda vârstei sale și a fizicului corpolent, se mișca pe scenă mai bine ca un tinerel, dansând în pași de charleston cu pantofii lui enormi
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347720_a_349049]
-
Drăgășaniul rămăsese același. Doar un cartier de blocuri îi urâțise amintirea. Îmi spusese prietenul Gib Mihăescu pe care l-am regăsit în pragul porții casei sale. Era așa cum îl știam din copilărie. Aceeași pălărie, iar cravată în dungi și costumul bleumarin închis îi subliniau trăsăturile nobile. Revederea a fost călduroasă, lipsită de îmbrățișările false. - Dragul meu, mi-a zis, de mult nu te-am mai vazut la „Grandiflora”, la un pahar de vin. - Gib, dragă, am fost plecat la Cluj. Dar
BRAŢUL ANDROMEDEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348477_a_349806]
-
căutând din mers țigările, bricheta. Imperturbabili de forfota din jur, cei doi navetiști: Pandele și Marian se concentrau asupra finalului partidei de table. Pandele era mai în vârstă. Îți dădeai seama după mâinile crăpate ce-i ieșeau din mânecile salopetei bleumarin încheiate corect până sub bărbie. Aplecat asupra jocului, cozorocul șepcii îi ascundea jumătate din față. Se putea zări mustața generoasă și bărbia fermă. Pandele scutură zarurile în palmă, suflă în pumn și c-o mișcare de răsucire a încheieturii le
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
Uite-acuș' fac treizeci și opt. Ani care, trăiți sau nu, oricum nu se mai întorc... Soneria. Cine-o fi? Un țârâit prelung urmat de alte două scurte. Insistente. Privește prin vizor. Un bărbat elegant trecut de cincizeci de ani, costum bleumarin de lucru, cravată, cămașă albă, guler scrobit, servietă diplomat, totuși ținută lejeră, neîncorsetată. Zâmbea destins știindu-se observat dar așteptând răbdător. - Ce doriți? - Doamna Bontea, vă rog să mă scuzați. Trebuie să stăm puțin de vorbă. Știu că de-abia
DETECTIVUL PARTICULAR de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345097_a_346426]
-
TRENUL Autor: Helene Pflitsch Publicat în: Ediția nr. 809 din 19 martie 2013 Toate Articolele Autorului Trenul oprește în gară. Am noroc. Ușa vagonului de dormit unde am bilet este în apropierea mea. Un bărbat negricios, gras, îmbrăcat în uniformă bleumarin, cu chipiul pus neglijent, doar așa ca să fie, deschide cu vizibilă greutate ușa. Încerc să urc unul din geamantane. Conductorul se oferă să mă ajute, scoate o grimasă, bagajul este greu, îl târâie atât cât să facă loc pentru cel
TRENUL de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345325_a_346654]
-
timp să învețe un nume nou, spunea ea, când i-a fost prezentat. Dar, cum să scape de privirile lui care simțea că-i ardeau ceafa? La ora cinsprezece și un sfert, a dezbrăcat halatul alb, rămânând într-o bluză bleumarin și o pereche de blugi. Și-a potrivit pălăria de carnaval pe cap, coborând în grabă scările care duceau în sala de festivități. Niciodată nu folosea ascensorul și nu înțelegea de ce colegele ei stăteau în așteptarea lui. De ce se îmbulzeau
ANDREEA (PARTEA INTÂIA) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376575_a_377904]
-
apucă să mai zică nimic, pentru că brusc, își dădură toți seama că temperatura scăzuse cu vreo zece - cincisprezece grade! Răceala care le intră în oase le mai aduse o evidență, o certitudine hilară, însă: toți purtau uniformele de liceu, sarafane bleumarin și bluze albe cu mâneci scurte - fetele, pantaloni și cămăși albe - băieții, tot cu mâneci din economie. Și frigul, și ultima descoperire îi făcură să le clănțăne dinții grozav. Patriarhul zise pipăindu-și mandibula: -Mai să fie! Cred că mi-
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
de nuci”! - Da, e seară de balet! Te gândești că Cheaikovski ar putea avea un altfel de efect decât Donizetti? Alexandru zâmbi în colțul gurii, ca unui gând ascuns. Studie un moment pardesiul simplu de sub care se zărea fusta plisată, bleumarin, ciorapii cu modele rombice și pantofii pe care-i purta colega lui. - Mă gândesc că știam de la început că nu am nimic în comun cu Mara și tocmai am găsit ceva în comun cu tine. - Pe lângă că suntem colegi de
CONCERTUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374266_a_375595]
-
face cruce și urcă-ngrijat. Regret cinismul, absolut gratuit, și cer ceva dulce, ce? Orice: O șarlotă, te rog! 2 septembrie Stadionul din Copou. Tribuna... oficială. Remarcam, după '89, modificarea compoziției oficialilor: dispăruseră personajele îmbrăcate sinistru, în costume negre, cel mult bleumarin, și scuipînd coji de semințe în capul clasei muncitoare de la galerie, le luaseră locul inși corpolenți, cu aer prosper-afacerist, dar... dar și figuri ale protipendadei intelectual-artistice bahluiene. Semne bune. Iată însă că de cîteva meciuri încoace, tabloul se colorează tot
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cancelarie să descopere dacă o bârfă a școlii are temei: este eleva X însărcinată? Eleva, o nonconformistă standard, la urechile căreia ajunseseră șoaptele de pe culoare, venea deliberat, zi de zi, fără cordon la uniformă (de, era pe vremea tristelor sarafane bleumarin!), expunându-se ostentativ pe toate culoarele instituției. La presiunile cancelariei și direcțiunii, diriginta a optat pentru o formulă atipică. A încredințat problema unei colege de clasă a elevei X, având certitudinea discreției și eficienței. Demersul său a avut happy-end și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
asta. Sigur și-a făcut programul pentru mult timp de-acum Încolo. Pot să-ți dau asta. Și poți să Încerci să suni. Saskia caută În geanta Mulberry și scoate o broșură cu „Venetia Carter“, cu numele frumos caligrafiat cu bleumarin; dedesubt e schițat un copil. O deschid repede și primul lucru pe care-l văd e o serie de comentarii elogioase ale pacientelor cu litere care-ți sar În ochi și numele scrise mic și discret dedesubt. Toate, una mai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
după ce atinge o pubelă și cere ajutorul unui șofer de camion, care se dă jos din cabină ca s-o ghideze. — Bună, mamă! strig, cînd reușește În fine să iasă din mașină, ușor Îmbujorată. Are pantaloni albi eleganți, un sacou bleumarin și pantofi de lac, fără toc. — Becky! i se luminează fața. Arăți minunat, scumpa mea. Haide, Janice! Bate În geamul mașinii. Am adus-o și pe Janice. Nu te superi, nu-i așa, scumpa mea? — Ăă... nu, zic uimită. Sigur
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
pic de colonie, se împrumutau una pe alta, schimbau fuste, bluze, într-o emoție generală. Cele mai mari aveau așteptări sigure, cele mai mici doar incertitudini plăcute. Măriuca avea un costumaș „deux pièces” din stofă bleu deschis și niște pantofi bleumarin din lac (primii ei pantofi de lac, cumpărați din bursă). Se „ondulase” și ea „dans l'air du temps” și își pusese pentru prima dată puțin fard bleu pe pleoape. -Ești tare frumușică, îi spuse Ilinca, o fată dintr-a
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
puteau dezlipi de ea: se spune că puțea a clei de oase încă din copilărie; iar eu afirm: chiar în Damp se mai putea simți o dâră din acest miros. Erau acolo domni bătrâni, cei mai mulți îmbrăcați în costume de stofă bleumarin, dintre care ea se înălța zveltă, tenace și îmbrăcată în negru. Între corpolenții cu părul sur se număra un fost căpitan de rangul doi și comandant al torpilorului T36, al cărui echipaj salvase câteva sute de naufragiați, și un ofițer
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
-i lua fiului meu jurământul de credință. În el își puneau întreaga speranță. De la Konny al nostru se așteptau în viitor lucruri mari. Toți erau siguri că el nu-i va dezamăgi pe supraviețuitori. Mama îl vârâse într-un costum bleumarin la care îi impusese o cravată-de-colegiu. Cu ochelari și părul lui ondulat făcea impresia unui amestec de catecumen și arhanghel. Și-a făcut apariția ca cineva care are de comunicat, de anunțat ceva incredibil, ca cineva care avusese parte de
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
în clădire unde un alt cadru medical le-a spus să aștepte pe o bancă din lemn, pe care mai stăteau două persoane cu copiii alăturea. În scurt timp își făcu apariția un bărbat de statură mica, îmbrăcat întrun costum bleumarin, ce avea în jur de patruzeci de ani, deși chelia îl arăta mult mai bătrân. Se apropie de cei care așteptau pe bancă. Cu privirea severă și vorbă gravă întrebă: - Cu ce probleme ați adus copiii aici? A făcut o
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
reacționeze la iarba tăiată, care se lipise de minge, iar umezeala mingii a fost explicată brusc de labradorul grăsan care a apărut șchiopătând. Clementine Stark avea un pat cu baldachin ancorat ca o corabie regală Într-un capăt al covorului bleumarin din dormitorul ei. Avea o colecție de insecte cu Înfățișare veninoasă, prinse pe un suport. Era cu un an mai mare decât mine și mai umblată: fusese o dată la Cracovia, care era În Polonia. Din cauza alergiilor ei, Clementine trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
din față. Cât despre Cadillac, acesta nu Încetă nici o clipă să Înainteze. Se urcă peste mașina părintelui Mike. Spatele ciudat, Înclinat, al Gremlinului funcționă pe post de rampă și În următoarea secundă Milton realiză că era În aer. Cadillacul Eldorado bleumarin Închis se ridică peste accidentul de pe pod. Sări peste balustrade, printre cabluri, și plonjă prin deschiderea din mijlocul podului Ambassador. Cadillacul căzu cu botul Înainte, prinzând viteză. Prin parbrizul colorat, Milton văzu sub el râul Detroit, dar numai o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
bate darabana pe melodia pe care presupun că o fredonează. Geraldine și mașina ei se potrivesc de minune. Ambele sunt strălucitoare, șic, au exterioare lucioase și motoare care torc. Geraldine s-a aranjat superb, ca de obicei. Poartă un costum bleumarin frumos croit, jacheta abia îi atinge coapsele, iar reverele dau la iveală o bluză de mătase albă. Pe cap are o pereche de ochelari negri de soare, care îi scot în evidență trăsăturile, iar în mână ține languros și sexy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
apartament au avut permisiunea să redecoreze. Nu e nevoie să spunem că n-au făcut nimic, cu excepția lui Ben. Ben și-a pictat pereții dormitorului într-o nuanță de verde mai închisă decât cea a unei sticle. Storurile sunt în bleumarin, verde și carouri vișinii, iar pătura și fețele de pernă se asortează. Peste tot pe perete sunt agățate desene originale, pe care Ben le colecționează. O parte dintre ele au apărut în ziarele naționale, și toate au o tentă satirică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
la barman și cere o sticlă de bere de marcă bună, după care se uită în jur, în căutarea celui mai confortabil loc unde să stea, și se îndreaptă către canapeaua din spate. Arată ușor nepotrivit locului în costumul său bleumarin, dar se cufundă în canapea, își așază jacheta de-a lungul spetezei și răsuflă cu zgomot. Bun loc, se gândește el, uitându-se în jur. Ia o gură de bere, își scoate cartea din buzunar și se lasă pe spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
de ce? Pentru că poate. Și pentru prima oară în viață, pot și eu. Continui să mă plimb printre haine: ador fiecare textură, fiecare culoare. Negrul se pierde în ciocolatiu, în maro-deschis, în crem în cele din urmă, cu o nuanță de bleumarin aruncată cu măsură. Văd niște pantaloni frumoși și ignorând-o pe Geraldine, care îngrămădește vrafuri de haine pentru mine în mâinile lacome ale vânzătoarei, merg la camera de probă să-i încerc. ― Ce zici? îi cer părerea Geraldinei, întrebându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
prin arhivele Societății. La fel ca prima bibliotecă publică pe care o vizitasem, copil fiind, Încăperea era plină din podea până În tavan de cărți vechi cu cotoare din piele sau pânză - mici pietre funerare pentru idei și istorie, Îmbrăcate În bleumarin, mov, maro și negru, cu titlurile imprimate În litere aurii aproape șterse. În mijlocul Încăperii se aflau scaune Înalte, o masă Îngustă de lemn și dulăpioare care conțineau fișe cu titlurile și autorii cărților. Clasate Între „S“ și „Ș“, am găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Eram patru sau cinci persoane. Am coborât împreună scările. Atunci nu eram deloc impacientat. Nu era nicidecum o atmosferă care să transmită că era vorba despre o situație gravă. Polițiștii vorbeau degajat și mergeau agale. Purtau un fel de uniformă bleumarin cu banderolă la umăr, dar nu aveau măști de gaze. Metroul care mergea spre stația Kita-senju era gol. Polițiștii au intrat în primul vagon. În stație nu mai era nimeni, dar în magazinul din stație, care era deschis, se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de cafenele, băi turcești și prăvălii, e imposibil să nu-l vezi strecurându-se pe lângă ziduri și să nu-ți atragă, pentru câteva clipe, atenția. E mic de statură, mereu corect îmbrăcat, purtând chiar și-n toiul verii un costum bleumarin de postav, lavalieră și melon. Chipul blajin și destins nu-i trădează vârsta. își face simțită prezența fie prin bocănitul blacheurilor pe piatra cubică a pavajului, fie prin mirosul înțepător de naftalină pe care-l lasă în urmă. Merge nezorit
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]