546 matches
-
în povestea asta, era un fel de Zgripțuroaică. Orice era posibil, aveam să aflu mai târziu, dacă puteai s-o îndupleci pe dânsa. Dar atunci nu știam. De câte ori trecea pe la noi, Tușa venea cu daruri: un săcăteu cu mere, un blid plin cu scoverzi, un cășulete ori un bobot de lapte. Râdea când ne vedea și-ntreba: - Ori cari viniț cu minie-n Arsuri? Copilului care eram nu îi suna a întrebare. Arsurile erau echivalentul Celuilalt Tărâm, unde nu eram eu
Povestea ca Viață. Sisif () [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
am audzât io dzâcân cătr-on cane că, can nu mai poatie de tot, să tapa de pi-on cleanț. Da atuncea i-o m-am gândit „Ori cum, Doamne feri, să facă iel de-aheștea? Îl tiem ieu la noi, ca on blid de dzamă o fi și păntru iel!” Da nu i-am dzâs. Pe toamnă, iaca și nea Ion, m-am pomenit cu iel acas. N-o dzâs nimica nice iel, nice ieu. S-o dus la coteță, o rănit la
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină () [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
mai multe conturi de Facebook și a fost intens dezbătută. Rămâne întrebarea: sunt toți acești oameni sub limita sărăciei și cum poate fi aceasta definită? Sunt într-o situație atât de gravă, încât nu-și permit să gătească acasă un blid de fasole cu ceva afumătură? Un prieten cu restaurant îmi dezvăluia zilele trecute că o porție are costuri de producție de aproximativ 1 leu. Un kilogram de fasole este în jur de 6 lei, iar în unele comune din țară
Priviți acești oameni. Iată ce le-a făcut Soros () [Corola-blog/BlogPost/339206_a_340535]
-
celor care le postau sau distribuiau. Statul la coadă pentru mâncare, mici, pomeni, ar merita un studiu sociologic amănunțit. Iar anul acesta, în plină campanie electorală, ar fi fost oportun un experiment la aceste cozi ale auto-umilinței. Înainte de a primi blidul în care să fie tuflite un polonic cu fasole și o felie de kaizer afumat, stătătorul la coadă să fi fost nevoit să răspundă la o singură întrebare: Pe dumneavoastră, personal, cât de mult v-au afectat relele făcute de
Priviți acești oameni. Iată ce le-a făcut Soros () [Corola-blog/BlogPost/339206_a_340535]
-
mama acestuia zugrăvită cu dragoste și dor încă din primul text «Pământul făgăduinței» pe care ne-o prezintă ca fiind o „femeie frumoasă... cu statura sub medie, spre scundă, dar bine proporționată”. Mama, femeia milostivă gata oricând să ofere în blid de mâncare necăjitei Caterina din «Surda» „murdară și plină de păduchi”, mama care empatizează până la autoidentificare cu «Frosa» pentru necazurile căreia lăcrimează și face tot ceea ce îi stă în putere ca să o ajute. Întruchiparea „icoană” a ceea ce este și trebuie
OPINIA UNUI EDITOR de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341043_a_342372]
-
o zvârle, hăt, între ochii albaștri ai unui om. hai să clipim mai întâi, ai spus, din trestia genelor tremurânde să clipim cu de-a amănuntul, iar când va fi să fie stingere, liniștea neatentă a diavolului pusă pe un blid, zvarrrrrl, piatra lunii, neșlefuită, să o aruncăm în luminile serii. prinde-mi degetele, hai, prinde-mi degetele și împreună, agățați de corida unor împrejurări nedeslușite vom arunca, vom zvârli, vom rostogoli piatra peste sufletul unui om care, uite, blasfemie! a
DE-A NE-SUFLET de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341540_a_342869]
-
-nfășor lumină - / cu melcul în spirală mă întrec, / dar tot ca el încetinel alunec - / trăire sunt, dar adumbrită-n cerc” ( Aproape sunt). O dorință arzătoare a autoarei este de a rămâne o lumină navigând în drumul spre Dumnezeu: “De-s blid ascuns ce se deșiră-n cercuri / spre Tine în lumină navigând, / dezbracă-mă de trup nevrednic, Doamne, / lumină să rămân, ascunsă-n gând” (Aproape sunt). Olga Alexandra Diaconu subliniază eficacitatea rugăciunii care ți-L aduce pe Dumnezeu mai aproape și
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
ziua de azi, dacă cineva ajunge la părinții mei, primul lucru este acela de a fi servit cu ceva. Cea mai plăcută surpriză făcută mamelor noastre a fost când ne-am întors de la școală, în prag de 8 Martie, cu blidul plin cu salată de boeuf, preparată la orele de practică. Atunci am învățat secretul maionezei care în acea vreme cam necăjea gospodinele. O maioneza tăiată echivala cu o intrare ratată în U.E., să zicem. Nici vecinii nu te puteau salva
FEMEI ŞI FLORI de FLORICA BUD în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341652_a_342981]
-
lua ochii de la mâini, de la pielea crăpată ca o coajă de copac, de la unghiile groase, altfel decât cele de om. Acele mâini, după ce termină cu jucăriile, scotocesc în desagă și ne întind o păstură din care iese la iveală un blid. E plin cu pancove, niște gogoși aproape sferice, goale pe dinăuntru. - Îs de la baba me, gâfâie Moșul și chicotește șod. A focu' ie, mie nu-mi face niciodată placinte. Mama și tata râd, râdem și noi. Moșul continuă: - Baba zâce
Duhul lui Moș Crăciun. Aveam 10 ani când l-am văzut ultima dată () [Corola-blog/BlogPost/337869_a_339198]
-
1944, copiii Dominte nu s-au putut evacua odată cu sătenii și au continut să conviețuiască cu militarii. Când luptele s-au întețit în zonă, un ofițer i-a obligat pe copii să se refugieze și ei. Și-au pus câteva blide într-un paner de papură, și-au luat Joiana de funie, bucătăria lor de campanie, și au plecat spre Verșeni. Au zăbovit acolo vreo săptămână, dormind pe unde apucau, chiar și pe șant, alături de animalul care-i ținea în viață
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343732_a_345061]
-
frigul rămâne. În biserici sunt munți de uitări și de sila Și mi-e bine cu ea, mi-e urât și mi-e milă. Pe la porțile vechi numai dorul mai vine Și ne sfâșie mut, căci oricând și oricine Are blide în trup și-are lacrimi sub pernă Și un ochi ostenit într-un lan de lucerna. Pe la porți de tăceri numai ploaia ne bate, Ni se surpa în vis și ne mistuie-n noapte Umbră maicii cântând liturghia cea mare
CAMELIA RADULIAN de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343326_a_344655]
-
văzu de treabă, nu zise nimic. Asta era! A doua zi avea să pornească la drum! Și până una, alta, fata scosese în bătătură o masă mică pe care mămăliga răsturnată și-mpodobită cu ață de tăiat se-nvecina cu două blide. Dintr-unul te ademenea mirosul peștelui fript scufundat în moare usturoiată, din celălalt te pofteau la masă ardei copți stâmpărați în oțet slăbit cu apă. Așezați pe câte-o buturugă, mâncară pe-ndelete. Drept e, ea cam fără tragere de inimă
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
De-l pui pe terezie, Îndată se expiră. Când comentează prostu’ Îl ierți că n-are vină Și-L rogi pe Tatăl nostru: “Primește-l, în grădină!” Dă-mi Doamne-un pic de minte, Să nu-mi doresc vreo carte! Doar blidul plin cu linte Și viață pân' la moarte. Nu vreau bătăi din palme, Nici laudă pe gratis; În vorbe dulci și calme, Să ar, în jug, cu Apis. Să-i ierte, de vrea, Sfântul, Pe dealul Căpățânii, Că schingiuiesc cuvântul
”GOGOAŞE NEDOSPITE” de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340191_a_341520]
-
este de profund mă sperii de simbolul infinitului și atunci reduc sensul la simpla frontieră dintre viață și moarte e onest așa. atât mi s-a dat. atât am luat sau poate am mai lăsat din necunoaștere o parte în blidul uriaș cu încercări continui să mă împiedic. de mine 10 iulie 2015 Referință Bibliografică: împiedicare / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1654, Anul V, 12 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile
ÎMPIEDICARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379947_a_381276]
-
recunoscută unirea! zise Buna. -Plocon?! De ce plocon? Care plocon? fulgeră curios mititelul. -Lingura, cana și săcăteul, îi preciză Bunu. Lingura de lemn, care nu ardea băgată-n foc, avea darul să-l hrănească pe flămând, chiar dacă se termina mâncarea-n blid; cana smălțuită scotea de neunde apă proaspătă pentru însetatul ajuns la ultimul liman. În fine, săcăteul adăpostea buruieni de leac, vindecătoare de orice boală, ieșind la iveală după nevoile mâinii căutătoare. -Cu astea a înduplecat Culai părinții fetei, zicând că
LINGURA, CANA ŞI SĂCĂTEUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381967_a_383296]
-
c-un Mut: uitați c-ați fost fără a fi vă spulberați în zori de zi voi - ucigași de duhuri vii voi - ciocli de împărății mereu urlați după câștig - inimi chircite în covrig... vindeți pe Cristul din cuvânt pe-un blid de bale și pe-un vânt - Îl răstigniți pe-orice umbrelă: Graalul vostru e-o pubelă fiți hărăziți și avântați clădiri de moțuri la rahați iar în cazan la draci - somați să fiți sub burtă gâdilați voi - negustori de impostură
ALTARUL DIN PĂDURE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380522_a_381851]
-
da". Mântuitorul i-a spus în șoaptă lui Ioan, căci dacă ar fi aflat Petru, ca unul ce era mai înflăcărat decât toți ceilalți, ar fi ucis pe Iuda. Iar Matei spune: "Cel ce a întins mâna odată cu Mine în blid". Și s-a întâmplat și una și alta. După puțin timp, luând pâinea, a zis: "Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu"; la fel și paharul, zicând: "Beți din acesta toți, acesta este Sângele Meu al Legii celei Noi. Aceasta s-
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
recunoscută unirea! zise Buna. -Plocon?! De ce plocon? Care plocon? fulgeră curios mititelul. -Lingura, cana și săcăteul, îi preciză Bunul. Lingura de lemn, care nu ardea băgată-n foc, avea darul să-l hrănească pe flămând, chiar dacă se termina mâncarea-n blid; cana smălțuită scotea de neunde apă proaspătă pentru însetatul ajuns la ultimul liman. În fine, săcăteul adăpostea buruieni de leac, vindecătoare de orice boală, ieșind la iveală după nevoile mâinii căutătoare. -Cu astea a înduplecat Culai părinții fetei, zicând că
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
-n verde, azi, nu se mai deschide, Din puțuri mai scoatem doar negru nămol. Și inima, în piept, mereu se-nchide, Când nefericirea îi tot dă ocol Și se-ntinde ca o pată de petrol, Ca un mucegai, nespălat, în blide. Doar sufletul ne apără ființa, Fântână clară-n care se răsfrânge Din soare, și lumină și dorința De-a pune viață și mult roșu-n sânge. Dar prea ades nu ne-nfrânăm voința Și lacrima începe-atunci a plânge. (Leonte Petre
NĂMOL de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373596_a_374925]
-
nr. 1559 din 08 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului "Am vrut mult ca acest Paște Să-l mănânc cu voi !", le-a spus ; Și A mers cu Ucenicii, În odaia cea de sus. Și-n timp ce ei mâncau din blide, O pâine A luat IISUS ! Și ridicând-o, mulțumit-A TATĂLUI Ceresc de Sus ! Luați, mâncați, din Trupul Sfânt ! Aceasta-I Cina Cea de Taină Oglindă A Celei din Ceruri Unde-o să fiți în Nouă Haină ! Acesta este Trupul
ACEASTA-I CINA CEA DE TAINĂ ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374976_a_376305]
-
pe Dumnezeu, să-l “pipăie” și să “urle”: “Este!” El nu strălucește prin cucernicie, ci, dimpotrivă, printr-o neîmpăcare rebelă, care dorește să obțină totul sau nimic: “Ispitele ușoare și blajine N-au fost și nu sunt pentru mine. În blidul meu, ca și în cugetare, Desprins-am gustul otrăvit și tare. Mă scald în gheață și mă culc pe stei, Unde dă beznă, eu frământ scântei, Unde-I tăcere, scutur cătușa, Dobor cu lanțuri ușa. Când mă gândesc în pisc
DIALOGUL LUI TUDOR ARGHEZI CU DUMNEZEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374973_a_376302]
-
Și-n loc de Ceata Sfinților, trecu în ceata lui Satan... Pentru o casă pământească pe țarina Olarului Pierdu Slujirea cea din Rai, la Împăratul Harului... Și lepădat total de Ceruri, în marea-i nerușinare Și-a-ntins pâinea-n blid cu DOMNUL ; I-a dat perfida sărutare... Când și-a dat seama ce-a făcut, degeaba s-a tot căit... Necerând să-L ierte DOMNUL, a rămas nepocăit... Satana l-a dus de mână direct la spânzurătoare... Dacă rămânea cu
NU-I NUMAI IUDA VINOVAT... de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373872_a_375201]
-
da". Mântuitorul i-a spus în șoaptă lui Ioan, căci dacă ar fi aflat Petru, ca unul ce era mai înflăcărat decât toți ceilalți, ar fi ucis pe Iuda. Iar Matei spune: "Cel ce a întins mâna odată cu Mine în blid". Și s-a întâmplat și una și alta. După puțin timp, luând pâinea, a zis: "Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu"; la fel și paharul, zicând: "Beți din acesta toți, acesta este Sângele Meu al Legii celei Noi. Aceasta s-
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
-n minte, Vorbește tuba fără de cuvinte, Ne-ademenește glasu-i și ne cheamă, Iar melodia-i, calmă, dar fierbinte Și-ajunge-n inimă, de bună seamă, Însă nu știm de ce privim cu teamă, Mai mult spre înapoi, decât 'nainte. Când hrana noastră-n blide ni se strică Și n-avem pâine, nici cuțit, nici linguri, Mândria cade, nu se mai ridică, E prăbușită-n lupte și în ringuri. Acesta-i gândul ce ne ține-n frică: De-a nu rămâne resemnați și singuri. (Leonte
TUBĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375389_a_376718]
-
mai există, și-i temută ! E cu „foamea-n gât” săracul... Vrând mereu s-o potolească, să își umple iar stomacul face-o treabă „românească”. Uite-așa îl vrea partidul : Când un zbir, când doar bufonul ce linge de foame blidul sau „mănâncă” microfonul. La orice adversitate se zburlește rău, săracul Bârfește pe cine poate, l-a „mâncat” și ... Șo ! Pe altul ! Lăcomia îl îndeamnă dând nesațiu visceral . Nu-și dă seama ce înseamnă a fi OM, să ai moral. E
„CANIBALUL” DIN PARTID de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372934_a_374263]