541 matches
-
comerciale, dou asociații familiale, o persoană fizică autorizată. În satul Mărăști: 4 agenți economici din care o societate comercială, două asociații familiale, o persoană fizică autorizată. În satul Slobozia: doi agenți economici din care două asociații familiale. În satul Valea Boțului: 3 agenți economici din care o societate comercială, o asociație familială, o persoană fizică autorizată.3 Din punct de vedere politic, după revoluția din decembrie 1989, s-a trecut de la sistemul monopartid care cumula întreaga putere, inclusiv statul (era un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care vor să facă cât mai multe pentru comuna lor, este accesarea fondurilor care, după câte se pare, se dau preferențial, ținându-se seama și de culoarea politică. Așa cum s-au obținut fonduri SAPARD pentru drumul comunal Fruntești - Slobozia - Valea Boțului, tot așa se vor obține bani și pentru alte lucrări de interesă major, între care menționăm noul sediu al primăriei. Așa cum domnul primar Vasile Banu a obținut bani de la Banca Mondială pentru înzestrarea școlilor și pentru construcția lor (Fruntești și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unei capele mortuare pe lângă biserică (la acest capitol obiectivele fie au fost deja îndeplinite - Monumentul Eroilor, fie sunt în derulare); Cultură: Construcția de cămin cultural în Lunca, Mărăști și Fruntești; Educație: Lucrări de reabilitare la școlile din Lunca, Brad, Valea Boțului și Fruntești;7 Sănătate: - înființarea unei farmacii (prioritatea nr.1!) - înființarea unui centru de zi pentru copii; - Modernizarea dispensarului din Lunca; Mediu: - Amenajarea unui parcă și a zonei de recreere în centrul comunei Filipeni; - Colectarea selectivă a deșeurilor; Sport: - Construirea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
început a făcut parte din plasa Berheci, județul Tecuci. În 1875, în urma unei noi arondări, comuna Filipeni a făcut parte din plasa Bistrița de Sus, jud. Bacău. Comuna Filipeni cuprindea satele și cătunele: Lunca (reședință), Fruntești, Dobreana, Filipeni - Slobozia, Valea Boțului, Moara lui Conachi. b) Tot în anul 1865 a luat ființă comuna Mărăști. Această comună a fost unificată cu Filipeni între anii 1907-1925 (18 ani!); 19401944 (4 ani) și din 1968 până în prezent. c) Localul Primăriei din comuna Filipeni (satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trăi, a supraviețui... Epicur trăiește cu pâine și cu apă, poate chiar și cu un sfert de litru de vin pe zi. Unui discipol care-i oferă de-ale gurii pentru o petrecere, el îi cere - anecdota e celebră - un boț de brânză... Când vine și ziua sorocită, festinul se înfiripă în jurul modestului cadou. Dietetica lui, concepută ca o etică, și viceversa, îi permite târâș-grăpiș să ducă o existență destul de plină de evenimente până la vârsta de șaptezeci și doi de ani. Țintuit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cuvinte calde care au atins sufletele audienței, Geta Elia Voicu, artist plastic și poet, realmente un OM și un ROMÂN cu care suntem mândri aici, în Cipru. În cadrul manifestării fost prezentat, mai apoi, un material primit de la doamna prof. Aneta Boț din Iași, coordonator al Revistei „CLARITATEA” - publicație care promovează creațiile literare și artistice ale elevilor Liceului de artă din localitate, prin citirea unor frânturi din texte și poezii ale tinerilor ieșeni. Programul artistic prezentat de copiii Școlii românești din Pafos
ROMÂNII DIN CIPRU AU SĂRBĂTORIT LA PAFOS ZIUA LIMBII ROMÂNE! de ZIARUL RO MANIA CIPRU în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364389_a_365718]
-
dătător de viață- a sărit dintre dinții Evei, încolțind în pământul reavăn, de abia ieșit în ziua a treia”, dar adaugă, pe același ton ironic „...Marelui i-a venit ideea a-l născoci pe om, luând la întâmplare lut, nu boț de cer, ci lut, nu prea bun, de calitate, pentru a face pe om din el; l-a modelat și i-a suflat în nări. De-aceea, mai bine zis, de acolo și de-atunci ni se cam trage toată
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
cu o eternitate... Auzi cum se izbesc fluturii de noapte! @ MENUET îmi lacrima un menuet cu capul sprijinit pe piept cicoarea stă și ea la soare vag albăstrită-ntre picioare culori și umbre - asta-i tot: covor de șoapte peste boț @MESTECENI BLÎNZI joi, 23 iunie 2011 France În codrul de mesteceni eu mi-am găsit tăcerea Care imi spală mintea de gînduri și idei Mesteceni blînzi la pipăit că mierea Voi mi-ați redat iubirea și doar firea Mă mai
SE PREGATESC COPACII SA INFLOREASCA IARA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361513_a_362842]
-
sticla de apă. Câtă trudă zadarnică, din pânza freatică spre rădăcini, apoi concentrarea de seve care urcă și urcă spre ramuri și frunze, în fine bobocul și floarea neștiutoare, îmbujorată, ademenitoarea de fluturi, cutremurarea pistilului presărat cu polen și primul boț al fructului, crud și acru, strepezitor de dinți, urmat de pârgul rumeniu, lucios, aproape de plesnet!... Pentru ce toată această strădanie? Un firicel de apă i se prelinse pe bărbie. Se scărpină nervos. Îi crescuse barba, țepii scurți și aspri ai
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
și paie Cu ai săi pereți de lut, Cic-ar fi trăit ferice O minune de codană, O orfană pe-al său nume Dat de nașă: Sânziană. Ea muncea pe ici, pe colo Pe la cei avuți din sat Pentr-un boț de mămăligă Aspru tare și uscat. Dar bogații răi la suflet O mai și batjocoreau Când din mâna lor hapsână Dumicatul i-l dădeau. Dar se sătura cu atâta Și în gând îi mulțumea Domnului și Maicii Sfinte Pentru hrana
SÂNZIANA de LEONID IACOB în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363868_a_365197]
-
am pasul strâmb Și cam mult cred că mă plâng Nu mi-s boii toți acasă, Când durerea iar m-apasă. M-am pierdut pe undeva, Când căram povară mea Și în cuiul neputinței Am pus cheile voinței... Sunt un boț mic de țărână, Ce adesea se fărâmă... Trec de cercul vicios Caut doar ce-i de folos! Mă proptesc de munți și văi, Dar adesea apar călăi Și strivesc cu vorba rea, Sufletul din floarea mea! Plâng atunci în pumn
GRĂDINA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363382_a_364711]
-
aprinzând torța, Să se impună cu forța. Pene, țipete, bătaie, Sângele curge șiroaie. Fug răniții, ies din lupta, Bătălia fuse cruntă. Râd acum de nu mai pot Din desișuri trei vulpoi: -Las’ că facem pace noi, Zic lingându-se pe boț! Să-l luăm pe cel mai tare, Rămași fără apărare, Spun în gândul lor flamand, I-om mânca pe toți, pe rând! Nu puteau să uite seară Când curcanul dând cu gheara Pe post de apărător, I-a lăsat de
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
ca munții, din coasă și secure Prin trudă cată vieții să ii fure Pentru ai săi doar zile liniștite. Ce liniște.Ce bine îi dorm pruncii Alături i-e muierea ca o floare O strânge-n brațe ca pe-un boț de soare De-atâta foc mocnit se scutură și munții. Ca ieri codană și prin el femeie, Ograda lui bogată-i azi în prunci, Căci ascultând de sfintele porunci Ei lasă-n urmă lor de viață iar scânteie. Trezită-n
POEM MIROSIND A PÂINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360852_a_362181]
-
lăsasem. A vrut bunul Dumnezeu să ai zile și să nu cadă altă bombă prin preajmă, găsindu-te tot acolo, plângând fără să pot să-și domolesc prea curând lacrimile. Plânsesei cam de multișor, iar cei care mai trecuseră pe lângă boțul de carne înfășutat în cârpe, îmi spuneau dup-aia că se uitau speriați, în zăpăceala aia și tare îngroziți de bombardamente nici nu știau că trec pe lângă o vietate de om, darămite să mai să se și mai oprească să
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
cu curechi murat, sarmali daci vreț, or pârjoali di alaltîieri, iar la deșert numa’ poali-n brâu, da di șeli buni cu brânzi di oai, di băut, samahoancî, drojdii, hin di sfieclî și afinați făcuți di mini!! Ăă, ți linji pi boț nu altă! Deși nu împărtășesc deloc entuziasmul bunei doamne, foamea și pasivitatea soției ce pare hipnotizata de butea vorbitoare, mă determina să comand două ciorbe, două tochituri iar pentru a spori riscurile și două poale-n brâu. Apoi o carafa
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
-un smoc, De n-aș muta-n credință și muntele din loc! Irod nu m-aș preface - izbăvitor de rele; Păcatul n-or să poată, mâinile să-l spele! Să plâng nu aș putea când whisky-ul mă învinge, Nici boțul de măligă în hoituri n-aș întinge! Și nici norodul meu nu l-aș huli cu ciudă, Un frate nu l-aș da pe un sărut de Iudă! Mi-ar fi un dor nebun, așa, ca-ntr-o Eladă, Să
EU CRED CĂ-S MORT ŞI NICI NU ŞTIU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366888_a_368217]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NINGE.... Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Ninge... De-ar ninge odată peste griul din gând, peste viața-mi uitată - un boț de pământ adăstat de-un mormânt... De-ar ninge odată peste biata-mi ogradă (o punte de humă), peste care încă mai las urme și glas - arsură de brumă... De-ar ninge,-n sfârșit, aș uita de pământ frământat, tăvălit
NINGE.... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363738_a_365067]
-
Manuscris > Lucrari > SECERĂTORUL Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1092 din 27 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Secerătorul Victor s-a sculat cu noaptea în cap și-a căutat în odaie traista, în care a aruncat în grabă un boț de brânză de oaie sărată și tare și un coltuc din pâinea pe care a făcut-o cu două zile în urmă Jeni, soția sa, în cuptorul de lângă casă. Pâinea, la țară se coace o dată pe săptămână, să nu se
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
era Jup și pisica. Într-o zi, când ne întoarcem din oraș, găsim șuncă noastră pe jos, mozolita și terfelita. Se mâncase serios din ea! Am crezut ca Jup a făcut nelegiuirea asta și i-am tras o palmă peste boț. A făcut o grimasa, nu-i plăcea să-l atingi peste mustăți. Mi-a aruncat o privire pe care nu am să o uit nciodată. S-a sculat a ieșit pe ușe și nu l-am mai văzut până în ziua
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
De data asta cu o remarcabilă viteză fiindcă sarcina cu ulciorul îi plăcea foarte mult. Celălalt ucenic, Rogvaiv, primi poruncă să pună de o papară cu ouă de prepeliță și niște mușchiuleț afumat de batal, lângă care să fie un boț de brânză de burduf, dar și niște cârnăciori de mistreț, o mămăligă de mei, plus ceva acritură. - Hai, noroc frate Huni, cum îți mai merge, ce mai face alde fii-tu, da’ muierea, cu preotesele cum te mai descurci... - Frate
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
viață răsfățat ades dar, ne-nțeles! Acum, privind din depărtare, din viața sa fără culoare, sculptat de timp în mod bizar, i se părea așa ilar ca el, alesul celor mulți, să stea pierdut printre desculți, să lupte pentr-un boț de pâine și pentru fiecare mâine. Cu lacrimi grele între gene, pășește-n fiecare zi, alene, spre chioșcul vânzătorului de pește și, așezat pe dig, cerșește. De multă vreme nu mai știe să guste ca în feciorie aroma vieții fără
VALURILE VIEŢII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349815_a_351144]
-
din 03 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Motto: Verișorilor mei Ioana și Victor Dobre, din comuna Pecineaga - jud. Constanța. Victor s-a sculat cu noaptea în cap și-a căutat în odaie traista, în care a aruncat în grabă un boț de brânză sărată de oaie și tare ca piatra și un coltuc din pâinea pe care a făcut-o cu două zile în urmă Jeni soția sa, în cuptorul de sub dudul de lângă casă. Pâinea, la țară se cocea o dată pe
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
te legăna; picioare două, prea puțin pentru a alerga către tine; doi ochi, prea puțin pentru a mă bucura de magia chipului tău; o singură inimă și, fără-nceput și sfârșit, un amărât de suflet agățat de trup. Eu,... un boț de lut. tu, o femeie. O scânteie! Referință Bibliografică: Tu ești doar o femeie / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 476, Anul II, 20 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
TU EŞTI DOAR O FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362059_a_363388]
-
fost, pe unde ai umblat!... - Cum să fie?Bine! zise băiatul cam cu jumătate de gură - Ai fost la Putna? Ai găsit-o pe vrăjitoare? - Da, am găsit-o ... - Ei, povestește, cum a fost? A pus câlți de cânepă și boțul de ceară în cratița pentru descântec? - Da, răspunse el prin cuvinte cam greu scoase din gură - Și? Ce-a mai fost? întrebă mama nerăbdătoare să afle mai multe. Când a pus cărbune aprins în tigaie și a înghiontit ceara cu
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
cauză, Dio s-a lăsat propulsat de caruselul întâmplărilor revoluționare (pe care le trăia cu sufletul pe față!) : hăt în foncția de derector : la școala din satul natal! Toate bune și frumoase până la caracterul său : moale și ductil ca un boț de zăpadă! Și , uite-așa : un fulg azi, un fulg mâine ; un pahar de-aici, unul de colea, Dio a ajuns prietenul tuturor consătenilor : omul lor de bază. Am putea zice, fără să mai inducem pe nimeni în eroare, salvatorul
LA PÂRNAIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364814_a_366143]