357 matches
-
doream același lucru: desfacerea plaselor și prezentarea conținutului lor. Zis și făcut. Mama a scos din prima sacoșă un ziar și l-a așezat pe dușumea. Mircea și Lică s-au repezit să țină de colțurile ziarului întrucât acesta era boțit și nu stătea perfect întins. Mama a scos din plasă trei pâini și le-a așezat pe ziar. Apoi, din aceeași plasă, a dat la iveală o bucată considerabilă de clisă, pe care a așezat-o lângă cele trei pâini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de la vârsta de trei ani am alte amintiri. Deci n-aveam mai mult de doi ani și jumătate. Într-un rând mama vra să mă îmbrace cu un surtucel albastru de vară. Eu îl privesc, mi se pare că-i boțit, dar mama face reflecția că încă nu-i călcat. Fac bot și nu vreau să-l primesc: pentru că nu-i călcat. Vreau să mi-l calci. Îmbracă-te așa. Vrau să mi-l calci. Bine, să ți-l calc, zice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care vine să răscumpere eșecul fraților întreabă de ei, imediat ce dobândește capacitatea logos-ului. Ființa lui constituie întotdeauna o treaptă superioară față de progeniturile ce i-au premers, este „mai vioi și mai viteaz decât dânșii” „și mai deștept dintre toți” (Boțești - Dâmbovița). G. Călinescu a observat în basme condiția similară între mezin și calul năzdrăvan, cu „căutătură ca de fulger”, căruia Viteazul cu mâna de aur îi grăiește „în limba lui”. Mezinul și mânzul său (deși a îmbătrânit, el și-a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
istorică pentru a-și elibera spiritul întru mit: „Imersiunea în apă simbolizează regresiunea în preformal, regenerare totală, noua naștere, căci o imersiune echivalează cu o disoluție a formelor, cu o reintegrare în modul nediferențiat al preexistenței”. Într-un basm din Boțești, Dâmbovița, indicația prohibitivă trimite cu exactitate pe tărâmul morților: „În povețele lui părintești, împăratul îi sfătuia să lupte înainte mereu, după ce-o muri el, că era bătrân și când-când își aștepta ceasul, și să supuie pe toți vecinii ca să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
puterea mutilantă a locului: „Taman într-un târziu, iacă un ciocârlan șchiop venea șontâc, șontâc. - Eu știu, mărielevoastre, unde e împărăția Arăpușchii. - Știi tu? - Cum să nu știu, păcatele mele, că d-acolo mi se trage d-am rămas șchiop” (Boțești - Dâmbovița). Cauza infirmității este mereu invocată, ca dovadă a cunoașterii sacrului, efectul distructiv al intruziunii pare proba incontestabilă a parcurgerii traseului, căci dimensiunea mitică stă sub semnul tabuului. Altă pasăre care conduce în sacru, dar nu are imunitate la contactul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
satul Râpile, pentru a încasa birul de la fugari, relata că „un căpitan ... s-au pus împotrivă ... care m-au și bătut ... pe urmă au ridicat țiganii boierești ca să mă ucigă ... și noi de frică am fugit”. În 1847, locuitorii satului Boțești (ținutul Fălciu) s-au revoltat împotriva arendașului și au refuzat să-i are pământul, ceea ce a determinat o nouă reclamație către autorități, la 24 noiembrie 1847: „luând o obraznică îndrăzneală și slobozenie, calcă peste legiuitele lor datorii ... și nu se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
am început să mă milogesc. Cu un ton plîn găcios (cred că-mi dăduseră și puțin lacrimile - pe bune !) și cu multe aplecări de spate, ca ioba gul în fața boierului nemilos. Din păcate n-aveam căciulă - sau șapcă - s-o boțesc în mîini. Grecu mi-a dat o palmă așa, la mișto, cum dai unui puțăr, și apoi și șapca. Nu știu de ce-a făcut-o. Probabil ca răsplată că-l făcu sem să se simtă, o dată în plus, bărbat
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
-mi place să fiu rezerva nimănui... Bine, Dinule, la atît se reduce dragostea pentru tine?! mă mir eu dezgustat. La "atît" se reduce în capul... altora, surîde el. Adică în capul nostru! pufnește provocator Vlad. Măi Dinule, eu tot îți boțesc mutra într-o zi! Dinu se uită calm la Vlad, îl măsoară cu privirea și strînge din umeri un fel de "fă cum vrei". Vlad ar vrea să mai spună ceva, dar se aude brusc apelul strident și des al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
fără culori, imprecise de uzură, o oglindă veche, un scrin, o măsuță și peste tot un praf de renunțare, tristețe, bătrânețe și singurătate. Doamna de companie, d-ra Martini, pe care o cu noscusem pe vremuri, blondă ca Mariana, e acum boțită la față ca un chip într’o oglindă spartă, fumurie. Peste tot, fumuriu și prăfos; dușumelele fără culoare, părând că se scu fundă în pământ. În jilț, Tante Margot, în gris luminos bătând în bleu, cu părul alb clar, pudrat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Opinia Moldovei”, 28 aprilie 1998, p.4 BRANIȘTE, CONSTANTIN (1914-2001) INGINER CHIMIST Cadru didactic și cercetător, prof. univ. dr. ing. Constantin Braniște a slujit timp de peste patru decenii învățământul tehnic superior ieșean. Sa născut la 7 aprilie 1914, în comuna Boțești, județul Vaslui. A urmat școala primară în localitatea natală și Liceul Cuza-Vodă din Huși, pe care l-a absolvit în 1936. În același an s-a înscris la Facultatea de Chimie Industrială a Institutului Politehnic Gh. Asachi din Iași, obținând
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
zbiere răgușit făcând gesturi extravagante : - Ce, domnule ! care va să zică, dacă sunt o nenorocită, să-și bată joc de mine dumnealui, pentru că e de la poli- ție ?... Și mai întâi, cine ce treabă are ? dumnealui a fost amantul meu ? Comisarul, îndreptându-și mondirul boțit la piept : - Sergent ! e beată... la arest ! Doi inși o înhață ; ea se smucește și dă să se repează iar ; dar un sergent voinic o apucă de braț și o- nvârtește-n loc : - Nu zbiera și mergi ! strigă el scrâșnind și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
galben pe fond albastru-Închis. Nostim, pentru c) e scriitor și gânditor - este orice, numai bișnițar nu. Ne uit)m În grotele-mormânt și În nișele unde odinioar) erau depuse cadavrele. Acum ruginesc acolo aripi de camion, secolul XX ad)ugându-și metalul boțit la amestecul de colb al marelui Ierusalim. Poți fi absolut sigur, spune Shahar, c) profetul Ieremia a trecut pe aici. Exact pe unde st)m noi acum. În lucrarea lui Elie Kedourie Arabic Political Memoirs g)sesc fapte În general
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
și alcătuind, în doaă hirișe numere și le-au împărțit; unul: Provatolicoelefas , altul: Monocheroleopardalis. Ce dintr-acestea cest mai de pre urmă mai mult obiciuindu-să, precum în nume, așe în fire Monocheroleopardal au rămas. Așe dară, toate firile într-una boțind, blândețea oii, înțelepciunea lupului, cunoștința pardosului, greuimea filului, iuțimea inorogului și vârtutea leului în sine nebetejite și nesmintite le feriia și, din dzi în dzi încă mai adăogându-le, la stepăna cea mai de sus le înălța și le suia. Și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
la școlile înființate, stabilirea de sarcini precise care reveneau Epitoriilor școlare, apariția programelor școlare, precizarea duratei învățământului și a anului școlar, a vacanței, a bugetelor școlare, înființarea bibliotecilor, dotarea școlilor cu material didactic, scrie Ioan Costache Enache în monografia comunei Boțești, fostul județ Fălciu, intitulată „Drumeție prin Țara de Jos a Moldovei", redactată în 1986 și depusă la Arhivele statului Iași și Vaslui, dar și la primăria comunei Boțești, județul Vaslui. „Învățământul particular din Huși (1836-1854)" își intitulează Costin Clit studiul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dotarea școlilor cu material didactic, scrie Ioan Costache Enache în monografia comunei Boțești, fostul județ Fălciu, intitulată „Drumeție prin Țara de Jos a Moldovei", redactată în 1986 și depusă la Arhivele statului Iași și Vaslui, dar și la primăria comunei Boțești, județul Vaslui. „Învățământul particular din Huși (1836-1854)" își intitulează Costin Clit studiul publicat în Elanul nr. 55, septembrie 2006, unde dezvoltă ordinul din 28 noiembrie 1836 a Epitropiei către ispravnicii ținutuali și agiile urbane din Moldova din care rezultă informații
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Băcești; 3. Capul Rediului de la comuna Bălteni s-a contopit cu Bălteni Deal; 4. Horinceni de la Berezeni devin Berezeni; 5. Foltești de la Bogdănești devin Bogdănești; 6. Cernați de la Bogdănița devin Cepești; 7. Bârjoveni de la Bogdănița devin Rădăești; 8. Viișoara de la Boțești devin Boțești; 9. Cârja de Jos de la Cârja se contopește cu Cârja de Sus; 10. Cotârlaci de la Corodești devin Chetrosu; 11. Reteju de la Corodești devin Chetrosu; 12. Satu Nou de la Coroești se contopește cu Coroești de Jos realizându-se satul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Capul Rediului de la comuna Bălteni s-a contopit cu Bălteni Deal; 4. Horinceni de la Berezeni devin Berezeni; 5. Foltești de la Bogdănești devin Bogdănești; 6. Cernați de la Bogdănița devin Cepești; 7. Bârjoveni de la Bogdănița devin Rădăești; 8. Viișoara de la Boțești devin Boțești; 9. Cârja de Jos de la Cârja se contopește cu Cârja de Sus; 10. Cotârlaci de la Corodești devin Chetrosu; 11. Reteju de la Corodești devin Chetrosu; 12. Satu Nou de la Coroești se contopește cu Coroești de Jos realizându-se satul Coroești; 13
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Babana │ 88. Oarja 9. Badeni │ 89. Oesti 10. Baiculesti │ 90. Pădureți 11. Balilesti │ 91. Paduroiu 12. Beleti-Negresti │ 92. Patroaia 13. Berevoesti │ 93. Pietrosani 14. Birlogu │ 94. Poenari (de Curtea de Argeș) 15. Bogați │ 95. Poenari (de Muscel) 16. Boteni │ 96. Poenita 17. Boțești │ 97. Poiana Lacului 18. Bradu │ 98. Popești 19. Brăduleț │ 99. Popești - Palanga 20. Brosteni │100. Priboeni 21. Budeasa │101. Racoviță 22. Budisteni │102. Radesti 23. Bughea de Jos │103. Răscăeți 24. Bughea de Sus │104. Ratesti 25. Buzoesti │105. Recea
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
4. Balusesti │50. Izvoarele 5. Bicaz-Chei │51. Izvoru Alb 6. Bicazu Ardelean │52. Mărgineni 7. Bira │53. Miron Costin 8. Birgauani │54. Moldovenii 9. Bodesti │55. Negrești 10. Boghicea │56. Oniceni 11. Borca │57. Pastraveni 12. Borlesti │58. Petricani 13. Boțești │59. Piatră Șoimului 14. Bozieni │60. Pildești 15. Bozienii de Sus │61. Pipirig 16. Brusturi │62. Pincesti 17. Budesti │63. Pîng��rați 18. Buhalnița │64. Podoleni 19. Buruenesti │65. Poenari 20. Butnaresti │66. Poiana Teiului 21. Căciulești │67. Raucesti 22
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Băcani │ 66. Malusteni 8. Bacesti │ 67. Miclesti 9. Bălțeni │ 68. Mireni 10. Berezeni │ 69. Mînjești 11. Bîrzești │ 70. Muntenii de Jos 12. Blagesti │ 71. Muntenii de Sus 13. Bogdana │ 72. Murgeni 14. Bogdănești │ 73. Negrești 15. Bogdanita │ 74. Obirseni 16. Boțești │ 75. Oltenești 17. Bozia │ 76. Osesti 18. Bunesti │ 77. Pădureni 19. Ciocani │ 78. Perieni 20. Pochidia 21. Codaesti │ 80. Poenesti 22. Corodesti │ 81. Pogana 23. Coroiesti │ 82. Pogănești 24. Costești │ 83. Popeni 25. Cosești │ 84. Puiești 26. Cozmesti │ 85. Pungești
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
s-a aprobat redobândirea cetățeniei române conform art. 10 alin. (1) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicata, cu modificările și completările ulterioare 1. Ali Silvia, fiica lui Gherghelas Isidor și Domnica, născută la 14 ianuarie 1961 în localitatea Boțești, județul Neamț, România, cetățean suedez, cu domiciliul actual ��n Suedia, 174 48 Sundbyberg, Mjolnerbacken 15. 2. Băluța Vasilica, fiica lui Băluța Niculae și Elisabeta, născută la 5 septembrie 1942 în localitatea Constantă, județul Constantă, România, cetățean suedez, cu domiciliul actual
HOTĂRÂRE nr. 970 din 22 august 2003 privind redobandirea cetateniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151938_a_153267]
-
în componență satele Dochia și Balusesti, prin reorganizarea comunei Girov din același județ. ... (2) Reședința comunei Dochia se stabilește în satul Dochia. ... Articolul 2 (1) În urma reorganizării prevăzute la art. 1, comuna Girov, județul Neamț, are în componență satele: Girov, Boțești, Căciulești, Danesti, Doina, Gura Văii, Popești, Turturesti și Versesti. ... (2) Reședința comunei Girov rămâne în satul Girov. Articolul 3 (1) Până la constituirea, potrivit legii, a autorităților administrației publice locale în comuna Dochia, județul Neamț, rezolvarea problemelor curente se asigura de
LEGE nr. 261 din 13 iunie 2003 pentru înfiinţarea comunei Dochia prin reorganizarea comunei Girov, judeţul Neamt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150475_a_151804]
-
Gropnița 4. Probota 5. Șipote 6. Trifesti 7. Vlădeni Total zona 13: 24 de comune ────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 14 Iași 1. Ciortesti 2. Costuleni 3. Cozmesti 4. Dolhesti 5. Gorban 6. Grozesti 7. Mosna 8. Prisacani 9. Raducaneni Vaslui 1. Arsura 2. Boțești 3. Bunesti-Averesti 4. Codaesti 5. Danesti 6. Dranceni 7. Miclesti 8. Tăcută Total zona 14: 17 comune ──────────────────────────────────────────────────────────────────��─── Zona 15 Iași 1. Dagata 2. Ipatele 3. Mironeasa 4. Scânteia 5. Scheia 6. Tansa 7. Tibana 8. Tibanesti Neamț 1. Bozieni 2
LEGE nr. 351 din 6 iulie 2001 (*actualizata*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reteaua de localităţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185166_a_186495]
-
Gropnița 4. Probota 5. Șipote 6. Trifesti 7. Vlădeni Total zona 13: 24 de comune ────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 14 Iași 1. Ciortesti 2. Costuleni 3. Cozmesti 4. Dolhesti 5. Gorban 6. Grozesti 7. Mosna 8. Prisacani 9. Raducaneni Vaslui 1. Arsura 2. Boțești 3. Bunesti-Averesti 4. Codaesti 5. Danesti 6. Dranceni 7. Miclesti 8. Tăcută Total zona 14: 17 comune ────────────────────────────────────────────────────────���───────────── Zona 15 Iași 1. Dagata 2. Ipatele 3. Mironeasa 4. Scânteia 5. Scheia �� 6. Tansa 7. Tibana 8. Tibanesti Neamț 1. Bozieni 2
LEGE nr. 351 din 6 iulie 2001 (*actualizata*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reteaua de localităţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185167_a_186496]
-
Gropnița 4. Probota 5. Șipote 6. Trifesti 7. Vlădeni Total zona 13: 24 de comune ────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 14 Iași 1. Ciortesti 2. Costuleni 3. Cozmesti 4. Dolhesti 5. Gorban 6. Grozesti 7. Mosna 8. Prisacani 9. Raducaneni Vaslui 1. Arsura 2. Boțești 3. Bunesti-Averesti 4. Codaesti 5. Danesti 6. Dranceni 7. Miclesti 8. Tăcută Total zona 14: 17 comune ────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 15 Iași 1. Dagata 2. Ipatele 3. Mironeasa 4. Scânteia 5. Scheia 6. Tansa 7. Tibana 8. Tibanesti Neamț 1. Bozieni 2
LEGE nr. 351 din 6 iulie 2001 (*actualizata*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reteaua de localităţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185168_a_186497]