967 matches
-
România. Vom rata și această ofertă, așa cum am mai făcut-o în Duminicile Orbului anterioare? Cine înțelege șansa schimbării va acționa. Cine va înțelege!?! Numai așa ne vom redescoperi demnitatea și vom începe o viață democratică normală. Nota Bene De Bobotează, tembeliziunile m-au dat pe spate! În loc să se ocupe de probleme țării am fost manipulați, la greu, cu telenovela „Termopanul se întoarce!”. Astfel, nimeni n-a mai fost atent la perlele scoase de Demisul-penal la ședința CSM. O mostră: „D-
TABLETA DE WEEKEND (51): DESPĂRŢIREA DE REPUBLICA A III-A (OBIECTIV 2014) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363799_a_365128]
-
sufletul și apoi vindecat trupul. Această idee geto-dacă se va regăsi în practica isihasmului de mai târziu. De exemplu, ritualul de stimulare a curajului ostașilor era sfințirea cu apă din Dunăre, obicei care se oficiază și în zilele noastre, la Bobotează. Un An Nou cu sănătate, pace și speranță de mai bine! Ștefan Popa Referință Bibliografică: Obiceiuri străvechi ale românilor, de Anul Nou / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1094, Anul III, 29 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
OBICEIURI STRĂVECHI ALE ROMÂNILOR, DE ANUL NOU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363846_a_365175]
-
sau Sfințirea apei este slujba cel mai des săvârșită în viața creștinului. Cuvântul agheasmă desemnează atât apa sfințită, cât și slujba de Sfințire a ei. Agheasma este: mare și mică. Agheasma mare se săvârșește o singură dată pe an, la Bobotează; iar cea mică, în foarte multe și diverse împrejurări. Agheasma mică se mai numește sfeștanie, de la cuvântul slavon care înseamnă luminare; denumirea provine tocmai de la sfințirea săvârșită la Bobotează, sărbătoare numită și Ziua luminilor sau a luminării. Pregătire aperceptivă Cărțile
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
mică. Agheasma mare se săvârșește o singură dată pe an, la Bobotează; iar cea mică, în foarte multe și diverse împrejurări. Agheasma mică se mai numește sfeștanie, de la cuvântul slavon care înseamnă luminare; denumirea provine tocmai de la sfințirea săvârșită la Bobotează, sărbătoare numită și Ziua luminilor sau a luminării. Pregătire aperceptivă Cărțile de slujbă prezintă slujba Aghesmei, imediat după Sfintele Taine, ca prima dintre ierurgii. Slujba Aghesmei mici este o slujbă de sine stătătoare „care se face spre toată trebuința“, recomandată
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
icoanele sfinților protectori ai holdelor, viilor și grădinilor. 5. Stropirea cu apă sfințită în cazul unor boli sau neputințe: a. Pentru oameni, astfel de stropiri se fac cu Agheasmă mică, dacă preotul săvârșește mai întâi sfeștania, sau cu Agheasmă de la Bobotează, precum la rugăciunea pentru dureri de cap (deochi); b. Pentru animale există rânduiala care se face când se îmbolnăvesc animale de orice fel,precedată de Sfințirea cea mică a apei, cu care se stropesc animalele bolnave. 6. Sfințirea apei sau
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
de orice fel,precedată de Sfințirea cea mică a apei, cu care se stropesc animalele bolnave. 6. Sfințirea apei sau stropirea legată de anumite praznice: a. Cea mai importantă și fastuoasă slujbă de Sfințire a apei este cea săvârșită la Bobotează. Mântuitorul a sfințit nu numai apele Iordanului, ci însăși firea apelor, a apelor de pretutindeni. De aceea o numim Agheasma mare; b. Rugăciunea la binecuvântarea salciei la Florii se încheie prin stropirea cu Agheasmă a ramurilor de salcie; c. Rânduiala
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
al sevei de viață. Uneori, vinul este înlocuit cu Agheasmă, cu nădejdea ca apa sfințită să se facă în el izvor de apă curgătoare spre viața veșnică. 8. Despre Agheasma Mare în conștiința populară Semnificațiile apei sfințite în ziua de Bobotează sunt cunoscute în profunzime de teologi, care, nu de puține ori, au scris studii și articole privind harul sfințitor pe care aceasta îl poartă, însă și tradiția populară acordă o cinste aparte acesteia, dăruită omului spre binecuvântarea și sfințirea întregii
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
creații. Agheasma Mare este strâns legată de Botezul Domnului pentru că doar la acest praznic se săvârșește Sfințirea cea mare a apei, care este folosită de preoți pentru a binecuvânta casele credincioșilor. Foarte mulți credincioși merg la biserică în ziua praznicului Bobotezei pentru a participa la Sfânta Liturghie și pentru a lua Agheasma Mare să o ducă și la casele lor, pentru vindecarea bolilor trupești, dar și pentru vindecarea sufletului de păcate. Ea se păstrează nestricată vreme îndelungată și rămâne tot așa
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
pentru vindecarea sufletului de păcate. Ea se păstrează nestricată vreme îndelungată și rămâne tot așa de proaspătă, de curată și plăcută la gust. Însăși rânduiala slujbei din cadrul praznicului Epifaniei lămurește de ce este necesar să ne împărtășim din apa sfințită la Bobotează. În sfintele rugăciuni se reliefează beneficiile Aghesmei Mari, pentru că ne sfințește sufletele și trupurile, casele, gospodăriile, pământurile și întreg spațiul în care ne desfășurăm activitatea. Prin această sfințire a naturii, a tot ceea ce îl înconjoară pe om, sfânta noastră Biserică
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
atunci când merg cu colindul de Crăciun, bătând cu el în pământ pentru a-și anunța sosirea la casele gospodarilor, care la rândul lor îi răsplătesc cu daruri. De aceea, acest băț este luat de către un membru din familie în ziua Bobotezei, atunci când merge cu Agheasma Mare pentru a stropi holdele, în livezile cu pomi fructiferi și este pus într-unul din copaci, pentru că așa cum bățul a adus daruri copiilor atunci când au mers cu colindul, tot așa să aducă roadă și pomilor
LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363003_a_364332]
-
în bătaia vederii noastre, s-a născut Hristos”. Cu toate acestea, oamenii zilelor noastre nu vor să înțeleagă adevăratul sens la Praznicului Nașterii Domnului Iisus Hristos. Așa se face că sunt destui creștini care sărbătoresc Nașterea Domnului fără Iisus, o Bobotează fără aghiasmă, un Sfânt Ion fără Ioan și, mai ales, un An Nou într-un revelion perpetuu, condimentat cu narcotice vaporoase, straie impudice și aburi etilici. Mai mult, sunt oameni și, în special, tineri care au transformat aceste obiceiuri într-
BETLEEMUL DIN NOI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363527_a_364856]
-
recunoscut numele din ziare și m-a felicitat pentru articolele mele ce i-au intrat la suflet. A urmat o întrebare, apoi altă (mânia ziariștilor!) și așa a început micul interviu prin telefon. Pe data de 6 ianuarie 2008, ziua Bobotezei, am stabilit de comun acord cu Mariana o întâlnire la Biserica din Lilburn pentru a ne cunoaște și pentru un interviu mai amplu. Cu această ocazie am putut să constat cum fața acestei femei, a acestui om radia seninătate și
MUNCA CU OAMENII ESTE O ARTA de IONEL CADAR în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361157_a_362486]
-
de zestre “ a spiritualității românești “tezaur care păstrează uimitoare vestigii ale spiritualității dacice, din neolitic, până la începutul mileniului al III-lea. “ Oamenii locului sărbătoresc Crăciunul, merg cu Sorcova, Steaua, Plugușorul, dau copiii de grindă, se celebrează botezul Domnului Iisus la Bobotează, se bucură de Dragobete, își exprimă sentimental de iubire de Mărțișor, comemorează înaintașii de Sâmbăta Morților, pun crengi de verdeață la porți de Sfântul Gheorghe, sărbătoresc Paștele, păstrează ritualul Paparudelor, în general se păstrează toate tradițiile neamului românesc. Paginile de
FILE DIN ISTORIA COMUNEI ŞUŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360919_a_362248]
-
de mama în G.A.C., restul zilelor fiind făcute de mine, în vacanțe, în contul ei, care era bolnăvicioasă și nu putea să meargă la muncă la fel ca toate femeile din comună. Îmi mai amintesc cum câștigam întrecerile de Bobotează, cu cei doi cai ai noștri, întreceri ce se organizau pe terenul viran de lângă pod. La început, fratele mai mare era victorios, apoi eu mai târziu. Vărul meu, și totodată finul părinților mei, care îl cununaseră, cam geambaș de felul
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
tinerii participanți la întrecere mergeau călări în fața bisericii, iar preotul Barbu lua aghiazmă cu buchetul de busuioc înmuiat în cada mare, din fața porții bisericești și stropea, în primul rând, caii și călăreții, apoi împărțea aghiazmă localnicilor veniți la slujba de Bobotează. Deseori veneam acasă cu fratele mijlociu de la botezul cailor, călare alături de el pe același cal, când îl găseam pe nenea Nae în curtea casei noastre, cu pește și raci, venit să ia în schimb vin de la tata, renumitul vin ghiurghiuliu
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
poezie „Poemul meu”,adevărată profesiune de credință.Cartea este fundamentată pe credință religioasă în sensul cel adevărat ,pe de-o parte,în poezii purtând titluri semnificative(Sfânta Marie ,primește-ne la tine!,Schimbarea la față,Izvorul tămăduirii,Buna Vestire,De Bobotează etc) și pe iubirea laică ,pe de altă parte(Poemul meu,Fumegă-nserarea,Cascada ... o plângere extremă de iubire etc) N-am să fac apropieri cu alți autori,pe considerentul că orice asemănare între poeți este un simplu act de
PARFUM DE VIOLETE- DESPRE VOLUMUL DE POEZII DINCOLO DE CER de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367304_a_368633]
-
de mama în G.A.C., restul zilelor fiind făcute de mine, în vacanțe, în contul ei, care era bolnăvicioasă și nu putea să meargă la muncă la fel ca toate femeile din comună. Îmi mai amintesc cum câștigam întrecerile de Bobotează, cu cei doi cai ai noștri, întreceri ce se organizau pe terenul viran de lângă pod. La început, fratele mai mare era victorios, apoi eu mai târziu. Vărul meu, și totodată finul părinților mei, care îl cununaseră, cam geambaș de felul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
tinerii participanți la întrecere mergeau călări în fața bisericii, iar preotul Barbu lua aghiazmă cu buchetul de busuioc înmuiat în cada mare, din fața porții bisericești și stropea, în primul rând, caii și călăreții, apoi împărțea aghiazmă localnicilor veniți la slujba de Bobotează. Deseori veneam acasă cu fratele mijlociu de la botezul cailor, călare alături de el pe același cal, când îl găseam pe nenea Nae în curtea casei noastre, cu pește și raci, venit să ia în schimb vin de la tata, renumitul vin ghiurghiuliu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
de mama în G.A.C., restul zilelor fiind făcute de mine, în vacanțe, în contul ei, care era bolnăvicioasă și nu putea să meargă la muncă la fel ca toate femeile din comună. Îmi mai amintesc cum câștigam întrecerile de Bobotează, cu cei doi cai ai noștri, întreceri ce se organizau pe terenul viran de lângă pod. La început, fratele mai mare era victorios, apoi eu mai târziu. Vărul meu, și totodată finul părinților mei, care îl cununaseră, cam geambaș de felul
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
tinerii participanți la întrecere mergeau călări în fața bisericii, iar preotul Barbu lua aghiazmă cu buchetul de busuioc înmuiat în cada mare, din fața porții bisericești și stropea, în primul rând, caii și călăreții, apoi împărțea aghiazmă localnicilor veniți la slujba de Bobotează. Deseori veneam acasă cu fratele mijlociu de la botezul cailor, călare alături de el pe același cal, când îl găseam pe nenea Nae în curtea casei noastre, cu pește și raci, venit să ia în schimb vin de la tata, renumitul vin ghiurghiuliu
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
Hogea, ce faci măi băiete? Roibul a crescut transformându-se într-un armăsar de toată frumusețea, ce a procreat serii intregi de urmași, câștigând multe trofee la întrecerile organizate-n sat vara de hramul bisericii Sfinetei Marii sau iarna, de Bobotează. După mulți ani, pe un hipodrom din Turkmenistan - Așhabat, urmărind întreceri ecvestre, am realizat valoarea si frumusețea cailor Ahaltekin atragându-mi atenția un cal roib, cu stea în frunte. Gândurile mi s-au limpezit și din străfundul memoriei mi-a aparut
MÂNZUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366946_a_368275]
-
cosașii, în uluc, alăturea. Ne așteaptă-n prag bunica cu plăcinte și cu vin, ne zâmbește și ne-ndeamnă să ne odihnim. Ma adori, ți se citește gândul în privire... știu, va fi o noapte caldă plină de iubire. GERUL BOBOTEZEI Celsius a-nebunit, unii zic că s-a scrântit, gradele le-a încurcat cu minus le-a calculat. La Întorsura fost-au ieri cu minus treizeci și unu, cum n-a fost tare demult, amintire din trecut... S-albise marea
VISURI PLACUTE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367137_a_368466]
-
o poți sparge doar cu tunul. Treceam Dunărea în sănii din Ostrov la Călărași, caii potcoviți din vreme, tot trăgeau iavaș-iavaș. Oștenii trăgeau obuzul, în zori, chiar de dimineață, să slujească taica popa, la copca făcută-n gheață. Popa cânta boboteaza, botezul lui Isus Cristos și arunca crucea în apa sfințită cu busuioc... Tineri s-aruncau în copcă, și înotau vitejește, să scoată crucea din apă, iute, cât ai zice pește. Toată lumea lua agheasmă, El primea în dar cadoul, doream să
VISURI PLACUTE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367137_a_368466]
-
mai bine miracolul supraviețuirii neamului de-a lungul mileniilor într-o zonă atât de frământată, atât de încercată și atât de binecuvântată. Colindele din această carte sunt grupate pe teme, precum: Colinde de Crăciun, Colinde de Anul Nou, Colinde de Bobotează, Colinde de Florii, Colinde de Paști, Colinde pastorale(dintre acestea avem 19 variante la Miorița), Colinde istorice, Colinde diverse etc.. • 9. Pr. Prof. Dr. Al. Stănciulescu-Bârda, Cristian Stănciulescu-Bârda, Bibliografia Revistei ,,Ortodoxia”(1949-2008), Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2011, 609 pag., format
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
Dacă-n truc nu reușește, Ursitul să și-l zărească, În oglindă când privește, Un alt obicei încearcă. Înainte de culcare Mănâncă turtă sărată, Crezând că-n vis va apare Bărbatul ursit de soartă. Busuioc sub pernă-și pune, Păstrat de la Bobotează. Și își face rugăciune, Să nu uite ce visează. Adormind cu sete mare, Dorește ca-n vis să vină Însuși Făt-Frumos călare, Cu-n pahar de apă-n mână. Dar visu-i dezamăgire, Când june-n vis n-a apărut, Fetei
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]