227 matches
-
mâncarea. Nu vă veți căi de alegerea domniei voastre, luați loc, Îl pofti el cu mare veselie. Dante se lăsă să cadă pe o băncuță. — Adu-mi ceva, ce ai, se mărgini să spună sumbru. Și de băut. Alb. Lăsă bocceaua pe masă și Își luă capul În mâini. Încerca să pregătească un discurs convingător pentru a aborda Încercarea care Îl aștepta. Dar ar fi plătit orice ca să o evite. Alungă mânios o muscă ce părea să-l fi ales drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
priorilor. Se aruncă asupra vinului aproape cu disperare. Orice ar fi mâncat, Începea să se simtă mai bine. Ar fi vrut să mai rămână câteva minute să se odihnească, dar asediul insectelor la rămășițele de zeamă devenise insuportabil. Își luă bocceaua și ieși, după ce lăsase o monedă printre resturile de mâncare. Cel puțin, nemernicul de cârciumar avea să-și murdărească și el degetele, dacă voia să o capete. Cardinalul putea să nu aibă deloc dreptate, Însă, fir-ar să fie, În privința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
bun la fel de ceremonios. Dante se opri dintr-o dată, uluit. Văzându-l, messer Domenico arboră o atitudine grăbită și deranjată, ca și când s-ar fi așteptat la ceea ce venise să Îi ceară. Poetului i se păru că măsurase printr-o ocheadă rapidă bocceaua pe care continua să o strângă sub braț. Credea oare că avea la el ceva de lăsat drept gaj? Lipitoare afurisită, i-ar fi azvârlit În față Însemnele, de Îndată ce ar fi rămas singuri. Veniero, dimpotrivă, Își Întredeschise gura Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
intră În prăvălie cu pas hotărât. Proprietarul ședea la locul lui, Înapoia umilei tejghele din lemn ros, Încărcată de hârtii și de registre. Nu dădu să se ridice, mărginindu-se la un scurt semn din cap. Privirea Îi lunecă pe bocceaua stacojie, Înainte de a-l fixa din nou pe Dante cu suficiență. — Doriți să Îmi propuneți un gaj, messere? Poetul Își mușcă limba pentru a și-o ține În frâu. Nu o putea rupe cu Domenico. Nu acum, cel puțin. Câinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cu atenție, Înainte să Îl Înapoieze schimbătorului de valute. — Mda, toți sunt la fel. Voi mai trece să te văd, messer Domenico. Trebuie să vorbim și despre altele. Dădu să plece, Însoțit de privirea perplexă a cămătarului. Trecând, dădu cu bocceaua peste tocul ușii Înguste, lăsând să Îi scape o Înjurătură. Trebuia să se Întoarcă la Priorat și să se descotorosească, În sfârșit, de acea piedică. 12 În aceeași zi, după-amiaza târziu Dante intră În micul naos Întunecat al Celor Patruzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
plecate, călătorii păreau că ascultă glasul vântului, slobozit pe podișurile fără de hotar. Janine constată cu uimire că nu se vedeau aproape deloc bagaje. Când se suiseră în mașină, la capătul liniei ferate, șoferul le urcase geamantanul pe acoperiș, alături de câteva boccele. Înăuntru, în plasele de bagaje, nu zăreai decât bâte noduroase și coșuri. Oamenii aceștia din sud plecau, pare-se, la drum, cu'mâinile goale. Dar iată-l pe șofer întorcându-se, cu același pas sprinten. Numai ochii îi râd deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
sărute pământul de fiecare dată când ne Întorceam de la oraș la țară pentru a petrece vara, et la montagne et le grand chêne - acestea au fost lucrurile pe care Într-o bună zi soarta le-a vârât alandala Într-o boccea și le-a aruncat În mare, rupându-mă complet de adolescența mea. Mă Întreb Însă dacă sunt mai privilegiate acele destine anesteziate, de pildă acea continuitate lină, stabilă a vieții dintr-un mic oraș, cu primitiva sa lipsă de perspectivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
ne-am întristat Și cu groaz - am cuvîntat: - Rămâi, mamă, sănătoasă Că noi ne ducem de-a casă, Zici că n-ai fost bucuroasă Să ne vezi sara prin casă. Frunzuliță de negară S-o pornit mama pin țară Cu bocceaua subsuoară Să ne strângă grămăgioară, Să ne dee la o școală. Noi atunci om învăța carte Când o crește grîu-n casă Ș-a bate cu spicu-n masă, Și a crește orzu-n tindă Ș-a bate cu spicu-n grindă. 210 {EminescuOpVI
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
asta ? - Dacă ! Deshăimurat/ă : îmbrăcat/ă neglijent Fleorțoțină, foarfă : prostituată Forfoană : persoană care vorbește mult Frandelică : flagrant delict Golopelniță : prost îmbrăcată Hantiță : femeie mare și proastă Hendiri bendiri : limbă străină, de neînțeles Mangoliță : femeie grasă Marfuză : fată îmbrăcată fistichiu Mastofîlcă : boccea Mazdroană : fată bătrînă, femeie nesuferită Măgliseală : lingușire Neap : gol-pușcă Nevăcuit : care nu a avut relații sexuale Paciaură : femeie scîrboasă, otreapă de femeie Pantaură : femeie rea și dușmănoasă Papelcă : fată bine îmbrăcată și plăcută Priștipeală : economie, agoniseală ; a priștipi : a acumula
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
încotro se îndrepta și dacă acea întindere dezolată se sfârșea într-adevăr undeva. își amintea înspăimântat chinul setei și al durerii de nesuportat din fiecare mușchi prins de cârcei și se întreba de ce continuă să stea acolo, la umbră, cu bocceaua în mână, așteptând întoarcerea unui om, a unui asasin, care voia să-l ducă din nou spre nisipuri și terenuri pietroase. Și apăru dintr-o dată lângă el, ivit din neant, în tăcere, în ciuda celor patru cămile încărcate, ce-l urmau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
CÎnd am intrat pentru prima oară În locuința lui - nu bănuiam pe atunci că peste cinci luni Îmi va deveni socru - am Încremenit: doi ochi verzi mă priveau fix din Întunericul unei Încăperi În care se Înghesuiau de-a valma boccele de rufe, vase cu smalțul sărit, pantofi scîlciați, scaune și mese vechi jupuite la colțuri, porțelanuri pătate de muște, pahare de baccara desperecheate cu irizări roșiatice și verzui În rotunjimile sticlei, relicvele unei existențe care se anunțase cîndva strălucitoare. Fotografiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
condiții decente de viață și extinderea urgentă a spațiului locativ. Așadar, a doua zi ne-am trezit cu noaptea În cap, pentru că Ăl Bătrân avea programat pe după-amiază să separe pământul de ape, și, fiecare cu portbagajul plin de geamantane, boccele și papornițe, ne-am pregătit de plecare, așteptând semnalul. N-aș putea spune c-a fost un drum frumos, ba chiar la Început am fost foarte dezamăgit. Cu nasul lipit de Învelișul transparent al protonului nostru, așteptam să văd ceva
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
vorbi. - Îndefinitiv șefu-i șef, mi-a răspuns el convins, iar această rostire, la dînsul, părea să aibă greutate de dicton. - Nu semnează nimeni condica pe-aici? - Îndefinitiv, da. Cu aceeași plăcere cu care, strecurat în casă ca să îndese în boccea albituri și care întîmplător dă peste un inel pe noptieră, un borfaș îl trage pe deget și se fudulește cu el la gagică, Jugan se folosea de această sclipitoare expresie care îi particulariza vorbirea, conferindu-i în ochii consătenilor, prin
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
fiindcă m-a concediat, mi-a închis posibilitatea de a da copilul la școală, banca mi-a luat casa dată de Ceaușescu, mi-a pus impozite și taxe de nu le mai pot duce și mi-a mai rămas doar bocceaua de la capătul bățului cu care să plec în lumea ce largă." Nu-i așa, că ar fi destul de jenantă o asemenea alternativă, pentru legătura de nezdruncinat, dintre hoții și criminalii de la conducerea drăcească a acestui stat și conducerea iubitoare doar
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ne hotărârăm a merge pe jos peste munți și în răgaz, de la Piatra pân' la Dorna, lăsând la o parte drumul mare. În ziua de șase iulie eram gata; cu alte cuvinte, aveam toate trebuincioasele de drum așezate în o boccea de forma unei raniți soldățești, legate la spate prin ajutorul unor curele ce se încrucișau pe pieptul nostru: la șoldul stâng câte un revolver, în dreapta câte un baston sănătos, și la picioare opinci de piele roșie, legate cu șferi negre
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
la noi, sau -mai bine zis — la neobișnuita noastră îmbrăcăminte de drum. Cerințe: 1. Citiți cu atenție textul și scrieți ideile principale. 2. Povestiți fiecare fragment. 3.Scrieți cuvinte cu sens apropiat termenilor: potecă, revărsatul zorilor, revolver, colțun, șferi negre, boccea, răgaz, cupeaua, chipiu, țintă. Pietrele Doamnei (folclor) Legenda locului ne povestește că pe la anul 1541, în cea de-a doua domnie a lui Petru Rareș, ajungând aproape de culmile Rarăului (care pe atunci se numea Todirescu), domnitorul și-ar fi lăsat
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
departe. Marița era umflată până aproape de nivelul podului și apa era galbenă. Căruțele se-ngrămădiseră pe pod și cămilele treceau printre ele. Cavaleria greacă supraveghea evacuarea. Femei și copii stăteau În căruțe, Îngrămădiți printre saltele, oglinzi, mașini de cusut și boccele. O femeie tocmai năștea, În timp ce o fetiță o acoperise cu o pătură, plângând. Ți se făcea pielea de găină dacă te uitai la ea. A plouat pe toată durata evacuării. Doctorul și soția doctorului Dick Boulton venise din rezervația indiană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cosașule, spuse Nick, vorbind pentru prima dată cu voce tare, du-te și zboară și tu undeva. Îl aruncă În aer și-l privi cum zbură până la o buturugă carbonizată de peste drum. Se ridică-n picioare. Își sprijini capul de boccea și-și trecu brațele prin curele. Stătu un timp pe creasta dealului, cu sacul În spate, privind ținutul până la râul ce se vedea În depărtare, și apoi Începu să coboare dealul pe partea care se Îndepărta de șosea. Terenul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
să vadă cu ochii, era plin de păstrăvi care săreau, făcând cercuri În apă când cădeau Înapoi, ca și cum ar fi Început să plouă. De pe dâmbul nisipos și acoperit cu lemne se puteau vedea pajiștea, râul și mlaștina. Nick scăpă de boccea și de valiză și căută un loc unde pământul să fie mai neted. Îi era foarte foame și voia să-și pună cortul Înainte să facă de mâncare. Găsi un loc bun Între doi pini. Scoase toporul din boccea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de boccea și de valiză și căută un loc unde pământul să fie mai neted. Îi era foarte foame și voia să-și pună cortul Înainte să facă de mâncare. Găsi un loc bun Între doi pini. Scoase toporul din boccea și ciopârți două rădăcini care ieșeau la suprafață. Acum avea destul loc ca să poată dormi. Netezi solul nisipos cu mâna și scoase din rădăcină toate peticele de ferigă. Mâinile Îi miroseau frumos de la ferigă. Netezi pământul de unde scosese rădăcinile. Nnu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
toporului, până ce nodurile frânghiei intrară În pământ cu totul, iar pânza era Întinsă și fermă ca pielea de pe o tobă. Apoi fixă o plasă Împotriva țânțarilor În fața intrării În cort. Se târî Înăuntru pe sub plasă, ducând mai multe lucruri din boccea care trebuiau să stea Înăuntru, la adăpost. Înăuntru, lumina trecea prin pânza maronie. Pânza mirosea frumos. Locul avea deja un aer misterios și casnic. Era fericit când se strecură În cort. Fusese fericit toată ziua. Dar acum era altceva. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
CÎmpia Panoniei, ce facem, de unde să iau acum aprobarea aia nenorocită, Între timp auzeam convorbirile de pe coridor cu ceilalți pasageri, vagonul era destul de gol și aproape toți cei care treceau granița se deghizaseră În țigani cu alură sportivă, cărau niște boccele uriașe și lăzi suspecte ca de armată, pe la Oradea unul dintre ei, cu mustăți negre de jur Împrejurul bărbiei, mă rugase să-i țin niște dolari, mi-a arătat un teanc, cică nu mai avea loc la el În buzunar, probabil aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
albe de praf ca niște cicatrici În locurile unde se săpaseră șanțuri și fuseseră Întărite avanposturile. Fumul de la focurile unde Începuseră să pregătească mîncarea se Înălța deasupra dealului. Pe toată lungimea pantei care ducea spre fermă zăceau pierderile ca niște boccele Împrăștiate. Tancul ardea printre copaci, scoțînd un fum negru și uleios. — E oribil, spuse fata. E pentru prima dată cînd văd așa ceva. E Îngrozitor. — Așa a fost mereu. — Și ție nu ți se pare groaznic? — Ba da, așa mi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
treburile oamenilor. ― Ne-om descurca noi, n-ai grijă matale, spuse Găliganu. Oamenii cu oamenii, boierii cu boierii. Tălică du-te la oraș, că acolo-s boierii și-i locul matale! Întâi ceruseră să plece pe jos numai cu o boccea cât poate duce în spinare. În cele din urmă i-au permis să meargă cu trăsura și să ia ce poate duce în trăsură. Stând atâta timp în răcoarea dimineții cu capul gol, colonelul începu să strănute: ― Na, că m-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ideilor democratice în gura unor micburghezi pasionați de „politică“. Toată mișcarea piesei este realizată de comediograf prin indicații scenice, lăsând impresia unei adevărate performanțe. Astfel, momentul de maximă tensiune este indicat prin strângerea „catrafuselor“ din dulap și scrin, în două boccele uriașe, prin baricadarea ușii cu paturi și restul mobilei și prin gesturile bătrânilor care cad în genunchi de spaimă. Analiza psihologică este remarcabilă, cu atât mai mult cu cât subtilitățile psihologice sunt marcate de efecte comice de limbaj. Teoria faimoasă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]