1,350 matches
-
90 lei. l Vă recomandăm l Regizorul lumii Un parcurs uimitor, plin de succese, de experiențe inedite și exotice, dar și de muncă zdrobitoare și dezamăgiri. Experiența lui Andrei Șerban, emigrant picat din lumea cenușie a comunismului românesc în „jungla” boemei newyorkeze, momentele deosebite petrecute alături de Peter Brook și de discipolii săi, exercițiile de meditație zazen într-o mănăstire de lângă Tokyo, întâlnirea cu regina Farah a Iranului și cu numeroase personaje ieșite din comun sunt doar câteva dintre punctele de interes
Agenda2006-23-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/285042_a_286371]
-
iar noi ceilalți am fost foarte nervoși pentru că nu am asistat la acest eveniment“, a mai adăugat Tavi. După inevitabila destrămare a visului adolescentin, pentru muzician a urmat o perioadă profundă de căutări, în cadrul căreia a ajuns să cunoască adevărata boemă a acelor timpuri. „Am reușit să-i cunosc pe Ilie Stepan și alții, după care a început efervescența căutării unei identități muzicale. Aceasta s-a materializat prin activitatea mea în cadrul formației Autostop, alături de Adi Bărar, Daniel Caran și Mircea Jebelean
Agenda2006-03-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284649_a_285978]
-
și rechizitelor, locuința directorului, clădirea mai cuprindea și spațiile casinoului orășănesc, ale unui hotel și al unui restaurant elegant, cu grădină de iarnă. La parterul edificiului funcționa Cafeneaua La Prințul moștenitor, un local luxos, frecventat în mod sistematic și de boema vremii“, amintește istoricul local Syekernyes Janos, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din Timișoara. După incendiul din 1920, clădirea și fațada teatrului au fost reconstruite după proiectele arhitectului bucureștean Duiliu Marcu. O frumoasă reverență în fața istoriei acestui monument major al orașului se
Agenda2006-04-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284662_a_285991]
-
o frescă. Sunt și mediile complementare pe care N. Gheran le evocă în memorii și o face cu perceptibilă însuflețire: casele de creație de la Mogoșoaia, de la Cumpătu, de la Pelișor, localurile-reper ale lumii artistice bucureștene din epocă („Ambasador”, „Lido”, „Bordei”, „Pescăruș”, „Boema”, „Podgoria”, „Katanga”, barurile „Continental” sau „Melody”) și, desigur, restaurantul Doamnei Candrea, o incintă culturală de neocolit. Viața nu era chiar cenușie în anii de atunci și evocatorul lor depune convingătoare mărturii în această privință. Printre altele existența boemei care „nu
Despre o lume apusă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4457_a_5782]
-
Bordei”, „Pescăruș”, „Boema”, „Podgoria”, „Katanga”, barurile „Continental” sau „Melody”) și, desigur, restaurantul Doamnei Candrea, o incintă culturală de neocolit. Viața nu era chiar cenușie în anii de atunci și evocatorul lor depune convingătoare mărturii în această privință. Printre altele existența boemei care „nu ținea seama de nicio opreliște”, un mod de a „cocheta cu nemulțumirea”. De a cocheta, e adevărat, și nu de a face opoziție. Mai mult decât de altele cititorul va fi atras, în această memorialistică, de portrete. Gheran
Despre o lume apusă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4457_a_5782]
-
plec din apartament. Dragul meu apartament din Währinger Straße 6. Sunt sentimental, știu, du pă două zeci de ani de peregrinări prin lume m-am în tors în casa în care am copilărit. Iar acum o părăsesc pentru cine știe ce locuință boemă (sper) din și mai boe mul București. Poate pare o ne bunie, dar mi se pare orașul ideal pentru un tânăr pensionar ca mine. 11.10. Bun, am coborât, las baga jele în portbagaj, pornesc motorul, ajung rapid la primărie
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
le împrumută întotdeauna o intensitate a trăirii la limita calcinării. Hieratic în gest și vorbă, fără teama de a trece drept manierist, creează în juru-i un spațiu singular de aristocrație intelectuală, de poezie dureroasă", adaugă Victor Durnea. Ilustru exponent al boemei artistice interbelice, îmbarcat, alături de prietenii tinereții (Arșavir Acterian, Pericle Martinescu, Horia Stamatu) pe "Corabia cu ratați", amestecat în tot felul de povești amoroase, cum remarcă roși de invidie nu puțini contemporani, purtând în sine dam-narea emigrantului (mama, Aglae Franceschi sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
a fi o surpare, o cădere în sine, o pierdere în absolutul interior. Doamne, să cunosc și eu astă indolentă dispariție, dormind să surâd viclean, smintit amicilor turtiți sub potopul de plânsete. (Vacanță) Jocul care s-a vrut exterior, mască boemă, își impune regulile într-un mod dictatorial. Poetul, amețit de somn, nu mai are nici o autoritate. III Paiața salvează iluzia Poezia ca paradigmă a teatrului? Sau tea-trul ca paradigmă a poeziei? Debutul în interpretarea poeziei lui Emil Botta prin prisma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
în anii 1948-1953 și 1956-1964. După eliberarea din pușcărie continuă să fie persecutat de Securitate, care îi confiscă o serie de manuscrise (printre care Tratatul de antropologie creștină, ce i se va restitui după 1989). Trăiește înconjurat de tineri din boema bucureșteană a vremii și publică sporadic, sub pseudonimul Petre Boteanu, în revistele și almanahurile Uniunii Scriitorilor. Moare la București în 3 decembrie 1991, după ce este „redescoperit“ de tinerii generației post-1989 și se bucură de o scurtă perioadă de notorietate dublată
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
gânduri și visuri ce au dat conținut și farmec unor vieți „demult apuse”. Și ar mai fi ceva: surpriza venită din partea unui scriitor vechi și cvasi-necunoscut, al cărui nume îl reținusem, ca student, dintr-o anecdotă picantă, colportată odinioară de boema ieșeană (demult mutată la cimitirul Eternitatea!). Iată-l deci pe scriitorul nostru încercând, în acest caiet manuscris, să confere un sens real (și realist!) trăirilor „în vecinătatea lui Eros” (P.H.L.) ale unui sexagenar (sau, oricum, apropiat de această vârstă). Un
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
50 de ani... Dar nu-mi imaginam că un bărbat poate da o asemenea reprezentație în fața unei fete uimite de ce este în stare să provoace tocmai ea!.. Nu am aflat dacă i-a dat sau nu satisfacție acelui scriitor din boema proletcultistă a anilor '50-'60, secolul XX. Și nici nu era important. Cu această nouă paranteză nu am descifrat mai multe din viața Teodorei. Dar cred că am reușit să ghicesc câte ceva din „condiția de mediu” ce ar fi putut
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
achita, la fel de discret, din plicul proaspăt primit... Dar mai e până atunci. Alexandre soarbe din cana de ceai și baleiază cu privirea camera minusculă, cu patul (de fapt nu e pat, ci o saltea sprijinită pe vrafuri de cărți - invenție boemă și pe deplin incomodă, care se dezechilibrează fatal ori de câte ori pro prietarul extrage din geo me tria cadrului improvizat un volum oarecare) tras la geam, cu fotoliul vișiniu funcționând pe post de dulap, cu câteva cutii vechi de pălării ale lui
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
mai reușea să o acopere. Un secol blând, în care încă mai domnea intelectual contele ce și desfăcea în chioșc corespondența cu destinația Iasnaia Poliana. Într-una din zilele acelor vremuri, măcinat moralicește de amintirea propriei tinereți, petrecută în beții boeme și sub semnul jocurilor de noroc, hotărăște conceperea tinerei doamne, acea nefericită Anna - cu doi „n“ întru satisfacerea limbii ruse. Căci, dacă după ce a săvârșit romanul Război și pace, Lev Nicolaevici Tolstoi a intrat într-o zonă de lăuzie psihică
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
despre timp, despre el însuși. Fotografiile lui sînt documente prețioase. Sînt un fel aparte, anume de a mărturisi despre creație și creatori. Fotografiile lui sînt un suport viu, neliniștit și neliniștitor al istoriei noastre literare, a ceea ce a fost, cîndva, boemă, emoție, solidaritate. Opera lui este uriașă, este depozitarul fără cuvinte al celor care s-au exprimat cel mai bine prin cuvînt. Atunci cînd folosim un citat dintr-un scriitor, punem măcar ghilimele. Dacă nu indicăm și numele autorului, al cărții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
păstreze, mirosul casei în care, odată, a stat. Sigur e că, din fostul ei loc, aproape fiecare carte pleacă, în anticariat, cu ceva. Cu o ștampilă, încrustînd cu cerneală violentă un colț, sau un cotor. Cu o pată, trădînd obiceiuri boeme, sau dimpotrivă, ale foștilor proprietari. Rosătura de la zgarda funcției ei utilitare: suport de cești nu totdeauna bine șterse... Rar, dar nu din cale-afară, cu o floare presată, cel mai adesea floare-de-colț (am găsit-o, bunăoară, în dublu exemplar, în ediția
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]
-
educație nobiliară. Harul poveștii adânci și al scenariului vivace a prevalat în fața și așa duioaselor licențe moldovenești, cu o extraordinară știință a măsurii. Într-un fel, ceea ce îi reușește de minune acestui aristocrat fără cusur e cultivarea unei forme de boemă aseptică. Poate specifică întregii epoci dintre războaie sau poate numai levitând diplomatic într-un timp ca oricare altul, această convivialitate de salon sau de recepție impune atmosfera chiar atunci când decorul are izul balcanic al Hanului cu Tei: "E un loc
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
Trece o săptămână, trec două.... Stalin nu-i mai primea. Delegația română sta la hotel ca pe ghimpi, la fel ca Neculce pe vremuri. Și, într-o bună dimineață, la al câtelea mic-dejun... apare Eftimiu, freș, pempant, cu lavaliera sa boemă la gât, și în auzul tuturor, deschizându-și teatral brațele, declamă cu voce bubuitoare, din Racine: Sortirons nous jamais de ce funeste empire?... Ieși-vom noi vreodată din ăst funest imper?
La Moscova în exil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8787_a_10112]
-
toți acești ani, un fenomen care depășește cu mult cadrul instituțional consacrat; Muzeul Literaturii... este acum un climat, un loc de confluență a artelor, un reper cotidian pentru artiști, pentru numeroși oameni de cultură și pentru o bună parte din boema artistică bucureșteană. Dintr-o instituție necrofilă, introvertită și glacială, așa cum era înainte de 1990, cu privirile întoarse exclusiv către memoria difuză și către arhiva sistematizată, el a ajuns astăzi un factor dinamic al vieții culturale românești, un laborator în care se
Creația lui Dan Alexandru Condeescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8784_a_10109]
-
mai înalt decît nivelul mediu al acestor ziare". Gheorghe Crăciun polemizează cu imaginea pudibondă a unui creator ce s-ar cuveni să aibă o existență ultraordonată, aseptică, lipsită de contactul cu "noroiul" în care germinează diversitatea formelor vieții: Cred în boemă și cred în boemie, cred în oboseală, cred în formele de epuizare, pentru că acestea sunt niște catalizatori ai creației. Oboseala produce intuiții extraordinare și nu cred că trebuie să ne ferim de lucrurile astea. Chiar și prea multă curățenie strică
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
în sensul că accepta o anumită dezordine interioară, dar respingea orice manifestare de acest fel pe plan exterior. Adoptase atitudinea lui Thomas Mann - despre care vorbea adesea cu mare atenție, la cursurile sale - luîndu-l chiar ca exemplu în materie de boeme spirituală. Autorul lui Tonio Kröger pleda el însuși pentru o ținută cît mai corectă a artistului în viață, chiar dacă în forul lui interior este supus tuturor frămîntărilor și ciocnirilor de probleme și experiențe. Vianu era împotriva excentrităților vestimentare sau verbale
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
parte și Eugen Jebeleanu, cu o intuiție vaticinară am fi tentați a afirma, căci "steaua" poetului ce dădea impresia a fi neclintit norocoasă a declinat vertiginos după ^89: "Vechiul meu prieten și coleg - coleg de liceu, coleg de studenție, de boemă literară, de tinerețe dezolată, coleg de birou la Direcția Presei de la Ministerul Propagandei etc. - nu se străduiește, de cîțiva ani, decît să vîneze și să recolteze elogii și premii. își regizează cu măiestrie campaniile de presă ca să-l ridice în
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
automistificație, îl plasează printre absolvenții Facultății de Litere din București. Va citi însă tot ce-i va cădea în mînă, după cum își amintește un fost companion, poetul Petre Stoica. Devine autodidact și încă unul prodigios, dacă avem în vedere stilul boemei absolute, extreme, în care se complace, dar și impresia bună, de "poet cu lecturi", pe care i-o lasă lui E. Lovinescu. De altfel, D. Stelaru rămîne în istoria literară ca ultimul "talent" descoperit și propulsat de mentorul din Câmpineanu
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9806_a_11131]
-
la primejdiile posibile". Spre deosebire de G. Călinescu, în total dezacord cu "existența somnambulică" a stelarului, blamîndu-i cu un secret lustru admirativ "delirul infatuat în ton sacerdotal și profetic în care tocmai enormitățile sînt grațioase", E. Lovinescu pare a-i înțelege "eterna boemă". Deși poetul făcuse deja pasul în vagabondaj (poet "al mizeriei, al decăderii"), criticul reușește să-i delimiteze creația de "categoria socială pe care unii vor șca elț să o reprezinte". Are puterea să treacă peste aspectul exterior al vagantului din
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/9806_a_11131]
-
început a cochetat cu muzica din ipostaza autodidactului. Apoi și-a instituționalizat vocația pe băncile Conservatorului bucureștean unde i-a avut profesori, printre alții, pe Mihail Jora și Constantin Silvestri. A urmat o perioadă încărcată de aventuri creatoare și detente boeme, în care a dirijat orchestre de notorietate, precum cele ale Radioteleviziunii, Cinematografiei, Electrecordului, dar când a fost și șef de big-band-uri în marile restaurante bucureștene; când a compus muzica la peste 25 de filme, realizând sute și sute de aranjamente
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
Iar această forțare a sincerității se numește, la rigoare și în procente variabile, tot critică literară. Tocmai de aceea un volum cum e Viață literară II se salvează inspirat de toate ispitele și pericolele genului: de reportaj și de inventarierea boemelor, de cancanuri malițioase, de colportaje sau răfuieli dezonorante. Unitatea de măsură a vieții literare, așa cum o vede Dan C. Mihăilescu, e mai curând monografia decât pagina biografică. Personajele lui - chiar atunci când au și carne, și oase - capătă statutul de instituții
Întâmpinarea criticului by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9902_a_11227]