11,407 matches
-
privatizare” a tuturor mijloacelor de producție am apucat-o în sfârșit pe drumul bunăstării lăsându-i în urmă pe americani, respectivii, în deplină conivență cu rușii, ne-au cărat spre destinațiile prestabilite toate întreprinderile în timp ce în țară au rămas numai bogățiile subsolului însă și astea aparținându-le în fapt tot lor. Cert este că, la momentul trezirii din coșmarul mult visatei democratizări a vieții noastre ne priveam buimaci fără să știm de unde să începem și implicit, spre ce să tindem. Spre
TICBARABURIBITARAC CERFIJEMISLETEPOCAIOMIJE !!! CLAR !? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1474266407.html [Corola-blog/BlogPost/380902_a_382231]
-
Bine dirijați de fantomele amplasate strategic prin „țările prietene” care se implicau și continuă să o facă în mod constant în înființarea și subvenționarea ONG-urilor, în numirea tuturor factorilor de conducere și direcționarea politicii economice a României astfel încât resturile bogățiilor subterane rămase încă la aparenta dispoziție a țării să fie dirijate în totalitate tot spre ei timp în care întreaga politică internă să fie destinată destrămării sociale și teritoriale a țării pentru satisfacerea intereselor celor care, direct sau indirect dețin
TICBARABURIBITARAC CERFIJEMISLETEPOCAIOMIJE !!! CLAR !? de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1474266407.html [Corola-blog/BlogPost/380902_a_382231]
-
vecii vecilor cu harul necreat al Sfântului Duh, asemănarea cu Dumnezeu sau îndumnezeirea. Metodele și mijloacele de asceză și curățire rămân metode și mijloace, și deci, nu se transformă niciodată, în scopuri în sine: „Posturile, privegherile, studiul scrierilor, lepădarea de bogății și tăgăduirea întregii lumi nu reprezintă desăvârșirea, ci instrumente pentru desăvârșire, precum am spus, pentru că nu în acestea se găsește perfecțiunea, ci cu acestea doar se dobândește.” Scara Raiului reprezintă în sine o sinteză a ceea ce a avut monahismul răsăritean
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
ales cum am trăit noi într-o societate debusolata, cea comunistă. Am trăit la voia întâmplării. Noroc că cineva de sus ne-a urmărit mereu, îndreptându-ne pașii pe cai norocoase. Pentru că eu cred cu tărie că cea mai mare bogăție e bogăția spirituală. Titina Nica Țene Referință Bibliografica: Povestea unei fete care trebuia să se nască băiat, povestire de TITINA NICA ȚENE / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011. Drepturi de Autor
POVESTEA UNEI FETE CARE TREBUIA SĂ SE NASCĂ BĂIAT, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_unei_fete_care_trebuia_sa_se_nasca_baiat_povestire_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/364478_a_365807]
-
am trăit noi într-o societate debusolata, cea comunistă. Am trăit la voia întâmplării. Noroc că cineva de sus ne-a urmărit mereu, îndreptându-ne pașii pe cai norocoase. Pentru că eu cred cu tărie că cea mai mare bogăție e bogăția spirituală. Titina Nica Țene Referință Bibliografica: Povestea unei fete care trebuia să se nască băiat, povestire de TITINA NICA ȚENE / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
POVESTEA UNEI FETE CARE TREBUIA SĂ SE NASCĂ BĂIAT, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_unei_fete_care_trebuia_sa_se_nasca_baiat_povestire_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/364478_a_365807]
-
pentru aceasta am fost creați. Iată cum noțiuni aparent diferite, Liniștea și Singurătatea, se contopesc într-o alcătuire de excepție. Teme importante sunt supuse gândirii tinerei autoare, în afara Iubirii: Omul,Timpul, Taina, amintirea, sufletul, fericirea, raiul și iadul, valorile morale, bogăția, puterea, natura, liniștea, curajul, tinerețea, caracterul, pe o plajă largă de manifestare, în multe nuanțe pastel. Sunt atâtea lucruri și ființe din care se poate face poezie sau un subiect de proză! Ori o definiție succintă care să conducă la
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1485938820.html [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
Însă nu este așa. În felul lor, Părinții n-au fost numai contemplativi, ci au fost și oameni de acțiune. Așa încât, prin însingurare, ei ne-au dăruit, iubind, mai mult; în realitate, ei ne-au dăruit o cheie a unor bogății nebănuite, o atitudine fundamentală, un principiu al multor aplicații viitoare, pe care încă nu le întrezărim. Spus pe scurt, în însingurare, ei ne-au dăruit însuși secretul dezlegării uneia din cele mai fundamentale probleme universal -creștinești, și anume secretul problemei
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
destinele celor mulți, adică atât la cei aflați în capul statului, cât și la cârmuitorii locali. Acest fapt, zice-se, că ar fi fost chiar voia Atotputernicului care, confor unei legende autohtone, la facerea lumii, pe când împrăștia pe Pământ toate bogățiile solului și ale subsolului, scăpase, din greșeală... sau nu!... peste teritoriul tării respective, cele mai multe dintre acestea. Sfântul Petru, care-l însoțea în calitate de sfetnic credincios, dar, probabil și din rațiuni contabilicești, exclamase speriat: „Doamne, ce făcuși? Le-ai dat ăstora toate
POVESTE de LIVIU GOGU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Poveste_liviu_gogu_1343817667.html [Corola-blog/BlogPost/360066_a_361395]
-
solului și ale subsolului, scăpase, din greșeală... sau nu!... peste teritoriul tării respective, cele mai multe dintre acestea. Sfântul Petru, care-l însoțea în calitate de sfetnic credincios, dar, probabil și din rațiuni contabilicești, exclamase speriat: „Doamne, ce făcuși? Le-ai dat ăstora toate bogățiile din lume, de-or să ajungă să stăpânească planeta!” Dumnezeu însă îi răspunsese calm: „Stai liniștit, Petre!... O să le dau, în schimb, niște conducători, de n-or să le folosească la nimic...” N-avem de unde ști, firește, dacă legenda aceasta
POVESTE de LIVIU GOGU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Poveste_liviu_gogu_1343817667.html [Corola-blog/BlogPost/360066_a_361395]
-
situat în curbura internă a Carpaților în depresiunea Brașovului, delimitat de Munții Vrancei, Munții Bodoc și Baraolt. La recensământul din anul 2002 județul avea 222.000 locuitori, ceea ce-l situează printre județele mici ale României. Acest caracter este compensat prin bogăția naturală, frumusețea peisajului, amintirile istorice. Județul are în componență 5 localități urbane, municipiile Sfântu Gheorghe ca reședință de județ și Târgu Secuiesc, și 3 orașe: Covasna, Baraolt și Întorsura Buzăului. Aproximativ jumătate din populație trăiește în zona urbană. Zona rurală
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
în cămara sufletului tău și rostește-ți rugăciunea. Doar tu și Dumnezeu. Atât ar fi de ajuns. Și un pic de smerenie. În același timp, nenumărate sunt modalitățile de a-L sluji pe Dumnezeu. Fiecare om își aduce ofranda, după bogăția ori sărăcia lui sufletească. Una din modalitățile de adorație este Poezia. Poezia-rugăciune, cântecul-adorație. Se spune că, acela care cântă, se roagă de două ori. Și prin Poezie se obține același rezultat. Întâi pentru frumusețea gândului închinat divinității ori sfinților, apoi
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404660974.html [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
rugăciunile care le avem. Sunt minunate și să ne învățăm din ele. Să mai citim din Sfinții Părinți, din Ioan Gură de Aur, din Grigorie de Nyssa, din toți care-i avem. Să nu-i lăsăm. Ortodoxia are o mare bogăție. Nu se termină prin a învăța să pui lumânare în partea dreaptă sau în stânga. Nu s-a terminat Ortodoxia cu un carnețel din ăsta. Așa fac ăștia cu sectișoarele lor care fac cursuri și într-o lună ești propovăduitor, poți
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
nădejdea mântuirii, iar la alegerea uneia din cele două căi n-a pășit pe calea care duce la păcat”. Credința conduce la împărtășirea slavei autentice. Cei care se încred în puterea lumească proprie (fie inteligență, fie autoritate lumească temporară, fie bogăție) își construiesc o slavă îngropată în țărână. „Sfinții, avându-și viețuirea în ceruri și punându-și faptele lor bune în vistieriile cele veșnice, au slava lor în ceruri; slava oamenilor pământești, însă, și a celor care trăiesc după trup se
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
viețuirea în ceruri și punându-și faptele lor bune în vistieriile cele veșnice, au slava lor în ceruri; slava oamenilor pământești, însă, și a celor care trăiesc după trup se sălășluiește, spune Scriptura, în țărână. Cel care-i slăvit pentru bogăția cea pământească, cel care-i înconjurat de cinstea cea de scurtă durată dată de oameni, și cel care se încrede în însușirile lui trupești și are slava lui în el însuși, nu-i urcat în ceruri, ci rămâne în țărână
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
și înălțându-se ca cedrii Libanului” și „Glasul Domnului sfărâmă cedrii”. (Psalmul 28, 5), afirmă: „...glasul Domnului sfărâmă pe cei ce se fălesc în zadar și pe cei ce se ridică pe ei înșiși în înălțimile aparente ale lumii acesteia; bogăția sau slava sau dregătoria înaltă sau frumusețea trupului sau puterea sau tăria. < >. Cei care se împăunează cu faptele făcute de alții și-și adună cu ele loruși trufie sunt cedrii ai Libanului. După cum cedrii sunt prin ei înșiși înalți, mai
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
aleargă de la o poartă (ușă) la alta utilizează strigături specifice evenimentului: „Dă-mi și mie un pițărău, / Cât de rău, / Să mă duc cu Dumnezeu.“ Primului pițărău i se dă de către gazdă și câte o bucată de cârnaț, cârnațul simbolizând bogăția casei „Ne dați ori nu ne dați, pâine cu cârnați.“, dar și boabe de porumb etc, simboluri ale bogăției unei gospodări. Seara, în Ajunul Crăciunului, se merge cu colindul. „Colinde, colinde / E vremea colindelor.“ (Mihai Eminescu) Colindele sunt cântece populare
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
rău, / Să mă duc cu Dumnezeu.“ Primului pițărău i se dă de către gazdă și câte o bucată de cârnaț, cârnațul simbolizând bogăția casei „Ne dați ori nu ne dați, pâine cu cârnați.“, dar și boabe de porumb etc, simboluri ale bogăției unei gospodări. Seara, în Ajunul Crăciunului, se merge cu colindul. „Colinde, colinde / E vremea colindelor.“ (Mihai Eminescu) Colindele sunt cântece populare ce mărturisesc nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. „Când vine iarna geroasă/ La români în orice casă / Se aud iarăși colinde
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE IARNĂ ÎN BANATUL MONTAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1419613505.html [Corola-blog/BlogPost/357619_a_358948]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > PARFUMUL SI POVESTEA LUI Autor: Carmen Marin Publicat în: Ediția nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Picurăm puțină esență din bogăția naturii, pe corpurile noastre atunci când dorim să ne simțim mai atractivi, sau în ritualul nostru de frumusețe. Mirosul de parfum ne fascinează așa cum a fascinat dintotdeauna omenirea prin esența lui, în special partea feminină, fiind considerată această ‚, poțiune magică’’, un
PARFUMUL SI POVESTEA LUI de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/carmen_marin_1421863411.html [Corola-blog/BlogPost/372144_a_373473]
-
minune: prin perdeaua apei îndeamnă spre el un crăpcean cu chip de om, cu solzii din monezi. Arătarea aurie intră de voie în coșul legat de gâtul lui So Jin-Ji, umplându-i-l de băncuțe gălbii. Mirat de-atâta nesperată bogăție, bietul om deschide larg gura și... * În zori, marea depune neașteptată ofrandă pe plajă. E So Jin-Ji strângând la piept coșul cu roada ultimei sale scufundări. Alături un copil suspină, căci lacrimi n-are. I-au pierit... Referință Bibliografică: UN
UN COPIL SUSPINĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1466918709.html [Corola-blog/BlogPost/368547_a_369876]
-
românești. Așadar, pe românii din Italia îi așteaptă în zilele de 31 octombrie și 1 noiembrie (2015), în pragul „micii Românii” virtuale din Piazza del Mercato, din Villanova di Guidonia, decorate și însuflețite cu spirit românesc, Sărbătoarea Recoltei. Chiar și bogăția unui împărat va fi neînsemnată pe lângă averea sufletească ce va fi dăruită românilor aflați departe de țara lor natală, de evenimentul Sărbătorii Recoltei ce se datorează în primul rând organizatorului Adrian Nichifor, tot în primul rând lui Benone Sinulescu și
SĂRBĂTOAREA RECOLTEI, CONCERT CU BENONE SINULESCU, ÎN PIAZZA DEL MERCATO, DIN VILLANOVA DI GUIDONIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445067305.html [Corola-blog/BlogPost/378355_a_379684]
-
tăvălește fiecare cum vrea. Noi, românii, nu am avut catedrale sau castele împărătești ca statele din Vest, catedrala noastră, un fel de catedrală a neamului, a fost limba română, răsărită din suferința poporului român, din doină și dor. Frumusețea și bogăția acestei limbi a fost cântată de poeți și scriitori și lăudată de lingviști. Nici o altă limbă n-are bogăția sinonimică pe care o are limba română. Dar am văzut că din zi în zi limba noastră se manelizează, ca de
LIMBA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Limba_romana_ion_ionescu_bucovu_1377891318.html [Corola-blog/BlogPost/359988_a_361317]
-
un fel de catedrală a neamului, a fost limba română, răsărită din suferința poporului român, din doină și dor. Frumusețea și bogăția acestei limbi a fost cântată de poeți și scriitori și lăudată de lingviști. Nici o altă limbă n-are bogăția sinonimică pe care o are limba română. Dar am văzut că din zi în zi limba noastră se manelizează, ca de altfel întreaga viață, sub tăfălugul indolenței care caracterizează viața noastră de azi. Ziare, televiziuni, oameni politici, netul, nu mai
LIMBA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Limba_romana_ion_ionescu_bucovu_1377891318.html [Corola-blog/BlogPost/359988_a_361317]
-
Luxurianțe tropicale, Ce străjuiau într-un regat De pajiști cu sclipiri florale. Podelele-s de iarbă verde Având intarsii de culoare, Prin care drumurile-și pierde Poporul de viețuitoare. Cu truda lor, împărăția, Furnicile o fac prosperă, Iar florile cresc bogăția Aromelor din atmosferă. Coloane-s trunchiuri viguroase Ce sprijină ca bolți, frunzișuri Din care curg armonioase, Triluri pe large luminișuri. Pereți de iederi se ridică, Jur-împrejur, vântul să țină Din răsuflarea-i care strică, Orânduiala lor divină. Decorul ? Tufele de
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1436075747.html [Corola-blog/BlogPost/377154_a_378483]
-
abia cunoscute, nu intenționează să facă departajări pe școli sau pe grupări literare, nu face o selecție academică, dar face ceea ce este cu mult mai important pentru cititorul iubitor de Poezie, pune pe piața de carte mondială un eșantion din bogăția spirituală românească. Cartea în sine implică un volum de muncă uriaș, și un merit în acest sens îl are și Editura Minerva, care prin profesioniștii săi de top, i-a conferit volumului o ținută grafică elegantă, i-a dat tușe
TESTAMENTUL LUI DANIEL IONIŢĂ de MELANIA CUC în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/melania_cuc_1438838276.html [Corola-blog/BlogPost/374942_a_376271]
-
respectivă este una de ordin iterativ și cu o dinamică impresionantă a dezvoltării ei temporale, repetiția incluzând, de fapt, în structura-i specifică posibilitatea de a modela la nesfârșit nu atât fina țesătură a limbajului dramaturgic însușit, cât, mai ales, bogăția vastei sale semantici carateristice. Scriam în paragraful anterior faptul că TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ este un actor prin excelență stanislavskian al spațiului teatral românesc. Și asta pentru că interpreta compune în permanență din propriile-i trăiri lăuntrice un prototip artistic căruia îi aștepți
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_copacii_nu_mo_magdalena_albu_1368610046.html [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]