1,026 matches
-
Clopotnița bisericii, în forma actuală, a fost construită în jurul anilor 1930, prin contribuția lui Mitriță Baciu, din satul Fundu Văii, ginerele lui Ilie Pâslaru. Pe unul din clopotele mici este inscripționat textul; „"Acest clopot s-au făcut de jupânul Pătcu Bogdănesc la biserica dum(isale) 1806"”. Inscripția conduce la presupunerea că acest clopot ar fi fost adus de la biserica din Bogdănești. Pe clopotul mare al bisericii este scris ; „"Acest clopot s-au făcut prin osârdia și cheltuiala ieros(hi) monah Teodor
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
ginerele lui Ilie Pâslaru. Pe unul din clopotele mici este inscripționat textul; „"Acest clopot s-au făcut de jupânul Pătcu Bogdănesc la biserica dum(isale) 1806"”. Inscripția conduce la presupunerea că acest clopot ar fi fost adus de la biserica din Bogdănești. Pe clopotul mare al bisericii este scris ; „"Acest clopot s-au făcut prin osârdia și cheltuiala ieros(hi) monah Teodor proin nacealnic schitului Orgoieștii noi, hramul Sfântului Neculai. Teodor Maricaș, Ion Lazăr maistr(u) t(urnător) a clopotariu. 1840"”. La
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
(n. 1 februarie 1938, Bogdănești - Vaslui - d. 3 august 2002 , București) a fost un pictor român. A absolvit Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” în 1966, la clasa profesorului Corneliu Baba. În 1970 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. În perioada 1983-2002
Niculiță Secrieriu () [Corola-website/Science/318433_a_319762]
-
a fost preocupat și de problemele sociale din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, încurajând înființarea a numeroase cămine și așezăminte speciale pentru cei nevoiași. Astfel, a fost construit Căminul de bătrâni "Sf. Ioan cel Nou de la Suceava", Căminul de bătrâni de la Bogdănești, de la Gros, de la Sihăstria Putnei și de la Mănăstirea "Sf. Dimitrie", de la Vatra Dornei. Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților a fost distins cu Ordinul Național “Pentru Merit” în grad de Mare Cruce (2000) de către Președintele României, Emil Constantinescu. IPS Pimen
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești este un lăcaș de cult ortodox construit în anii 1937-1955 în satul Bogdănești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în centrul localității și are hramul "Pogorârea Sfântului Duh", sărbătorit la 50 de zile după
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești este un lăcaș de cult ortodox construit în anii 1937-1955 în satul Bogdănești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în centrul localității și are hramul "Pogorârea Sfântului Duh", sărbătorit la 50 de zile după Paști. În cimitirul sătesc din Bogdănești se află o altă biserică de lemn
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
ortodox construit în anii 1937-1955 în satul Bogdănești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în centrul localității și are hramul "Pogorârea Sfântului Duh", sărbătorit la 50 de zile după Paști. În cimitirul sătesc din Bogdănești se află o altă biserică de lemn, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Satul Bogdănești este o
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
hramul "Pogorârea Sfântului Duh", sărbătorit la 50 de zile după Paști. În cimitirul sătesc din Bogdănești se află o altă biserică de lemn, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Satul Bogdănești este o așezare de vechi răzeși, aflată în apropierea primei capitale a Moldovei, Baia. În această localitate, în jurul anului 1363, voievodul Bogdan I al Moldovei (1359-1365), împreună cu
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
sătesc din Bogdănești se află o altă biserică de lemn, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Satul Bogdănești este o așezare de vechi răzeși, aflată în apropierea primei capitale a Moldovei, Baia. În această localitate, în jurul anului 1363, voievodul Bogdan I al Moldovei (1359-1365), împreună cu doamna Maria, a zidit o mănăstire denumită Schitul Bogdănești (sau Bogoslovul), pentru a
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
din județul Suceava. Satul Bogdănești este o așezare de vechi răzeși, aflată în apropierea primei capitale a Moldovei, Baia. În această localitate, în jurul anului 1363, voievodul Bogdan I al Moldovei (1359-1365), împreună cu doamna Maria, a zidit o mănăstire denumită Schitul Bogdănești (sau Bogoslovul), pentru a servi drept biserică domnească și loc de rugăciune. Fiind construită din lemn, biserica a rezistat curgerii timpului și atacatorilor timp de 150 ani, până în anul 1510, când a fost distrusă din temelii de tătari. Între anii
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
o refacă tot pe vechiul amplasament, cu sprijinul lui Bogdan al III-lea (cel Orb), fiul lui Ștefan cel Mare. După cum afirmă Narcis Crețulescu în lucrarea „Istoria Sfintei Mănăstiri Râșca” (1901), "„Bogdan o înzestrează cu obiecte de gospodărie, cu moșia Bogdănești, înconjurătoare mănăstirii... îi dă zestre alte pământuri domnești, luate din trupul pământurilor mănăstirii Neamț”". Încercarea de reconstruire a mănăstirii nu reușește astfel că în anul 1542, domnitorul Petru Rareș a strămutat vechiul așezământ monahal, mai la deal, întemeind Mănăstirea Râșca
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
demontării, biserica fiind trasă de patru perechi de boi peste grinzile de brad unse cu untură de porc. În anul 1937, sub păstorirea preotului Mihai Cârlănescu, se pune piatra de temelie a celei de-a doua biserici de lemn din Bogdănești. Terenul pentru noul lăcaș este donat de Simeon și Ioana Nistor, Vasile și Ioana Leț, Vasile și Anica Rusu, Gheorghe și Ecaterina Rusu, Constantin și Zamfira Anton. Biserica primește hramul "Pogorârea Sfântului Duh" (sărbătorit la 50 de zile după Paști
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
sfințită de către ÎPS Sebastian Rusan, Mitropolitul Moldovei și Sucevei. Începând cu anul 2003, în curtea bisericii s-au înălțat două praznicare cu mansardă și o bucătărie. Între 2007-2011, prin implicarea directă a preotului paroh Marcel Ursuțu și cu ajutorul enoriașilor din Bogdănești și din împrejurimi, au loc ample lucrări de renovare a bisericii de lemn. Edificul este acoperit cu tablă, este înlocuită vechea tâmplărie cu termopan, se instalează încălzire centrală. Interiorul bisericii este repictat în întegrime de către preoții Gabriel Ciofu și Daniel
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
construite un lumânărar și o fântână în curte, iar gardul împrejmuitor este și el refăcut. La data de 1 mai 2011, ÎPS Pimen Zainea, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, resfințește biserica, însoțit de un sobor de preoți. Cu acest prilej la Bogdănești sunt aduse spre închinare Sfintele Moaște de la Schitul Vovidenia al Mănăstirii Neamț.
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
Bacău și Vrancea. A fost devastat sediul cultului din orașul Târgu Neamț, au fost confiscate arhiva și însemnele legale de persoană juridică, fără a se întocmi vreun proces-verbal. În aceeași noapte a avut loc arestarea părintelui Teofan de la parohia din Bogdănești, a secretarului cultului Onofrei Onofrei (viitorul Mitropolit Silvestru) de la Târgu Neamț și a preoților Gheorghe Nichita și Nicolae Onofrei din Rădășeni. Persoanele mai tinere au fost duse la muncă silnică la Canalul Dunăre-Marea Neagră, care se construia cu deținuți, pe când
Silvestru Onofrei () [Corola-website/Science/308736_a_310065]
-
Nifon Marinache, David Bidașcu, starețul mânăstirii, Meftodie Marinache și Alexandru Antoniu. Au fost învinuiți de sabotaj și de instigare a țăranilor să nu dea cotele impuse de stat”". În acea noapte au mai fost arestați părintele Teofan de la parohia din Bogdănești, secretarul cultului Onofrei Onofrei (viitorul Mitropolit Silvestru) de la Tg. Neamț și preoții Gheorghe Nichita și Nicolae Onofrei din Rădășeni. Persoanele mai vârstnice au fost deportate în localitatea Rubla din Bărăgan, iar cei mai tineri au fost duși la Canalul Dunăre-Marea
Meftodie Marinache () [Corola-website/Science/308805_a_310134]
-
face legătura cu Bistrița, Năsăud și Dej) Căile de acces aeriene (situate la distanță): Căile de acces feroviare sunt reprezentate de: Prima atestare documentara a localității datează din 1353, când se menționează că făcea parte din domeniul Cuhea ce aparținea Bogdăneștilor (în jumătatea ajunsă, înainte de acest an, în stăpânirea lui Bogdan). După alte surse, prima atestare datează din 1365 (Borș). În 1365, regele Ungariei, Ludovic I, confiscă domeniul Bogdăneștilor (inclusiv Borșa, sub numele Borș) și-l dăruiește Drăgoșeștilor (fiilor lui Sas
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
1353, când se menționează că făcea parte din domeniul Cuhea ce aparținea Bogdăneștilor (în jumătatea ajunsă, înainte de acest an, în stăpânirea lui Bogdan). După alte surse, prima atestare datează din 1365 (Borș). În 1365, regele Ungariei, Ludovic I, confiscă domeniul Bogdăneștilor (inclusiv Borșa, sub numele Borș) și-l dăruiește Drăgoșeștilor (fiilor lui Sas: Balc, Drag, Dragomir și Ștefan), aceasta danie fiind întărită în 1373 și 1384. Numele Borșei reapare în documente la 20 iunie 1450, când în această posesie sunt introduși
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
un istoric, profesor universitar și om politic român, care a îndeplinit funcția de ministru al agriculturii și al domeniilor publice în perioada 6 decembrie 1944 - 28 februarie 1945, în guvernul condus de generalul Nicolae Rădescu. S-a născut în satul Bogdănești din fostul județ Baia, la data de 1 august 1896, ca fiu al învățătorului Vasile Hudiță și al soției acestuia Maria, născută Cârlănescu. A urmat cursurile școlii primare din Bogdănești. Între 1908 și 1912, a fost elev la gimnaziului Alexandru
Ion Hudiță () [Corola-website/Science/308848_a_310177]
-
condus de generalul Nicolae Rădescu. S-a născut în satul Bogdănești din fostul județ Baia, la data de 1 august 1896, ca fiu al învățătorului Vasile Hudiță și al soției acestuia Maria, născută Cârlănescu. A urmat cursurile școlii primare din Bogdănești. Între 1908 și 1912, a fost elev la gimnaziului Alexandru Donici din Fălticeni. Între 1912 și 1915, a fost elev la Liceul Național din Iași. Între 1915 și 1919, a urmat cursurile Facultății de Litere, secția Istorie, ale Facultății de
Ion Hudiță () [Corola-website/Science/308848_a_310177]
-
Bogdănești (în maghiară: "Ripajépi") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bacău, Moldova, România. La recensământul din 2002 avea o populație de locuitori. Cimitirul eroilor - ridicat prin grija Asociației "Cultul Eroilor", în onoarea luptătorilor din primul război
Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/324587_a_325916]
-
Scorțeni este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bogdănești, Florești, Grigoreni, Scorțeni (reședința), Stejaru și Șerpeni. Comuna se află în partea central-nordică a județului, la confluența Tazlăului Sărat cu Tazlăul Mare, râuri ce formează începând din extremitatea sudică a comunei râul Tazlău. Este traversată de șoseaua națională DN2G, care
Comuna Scorțeni, Bacău () [Corola-website/Science/310142_a_311471]
-
nord-estul județului la poalele munților Maramureșului, pe drumul județean DJ187 Leordina - Ruscova - Poienile de sub Munte, și este străbătută de râul Ruscova. Satul Poienile de sub Munte este atestat documentar în anul 1353, facând parte din teritoriul "Cnezatului de Vale" al neamului Bogdăneștilor, fiind întărită și hotărnicită în 1353 fiilor lui Iuga. După alte surse, din 1411 (Polyna). . Faptul că Poienile de sub Munte a făcut parte în 1353 din moșia Cuhea, reiese clar din explicația pe care o face Ioan Mihali în diploma
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
din 21 aprilie 1411. Astfel, el arată că moșiile prezentate din diploma din 1411, printre care și Poienile de sub Munte, erau ale lui Ion Vodă, fiul lui Ruszka-Polyana. Iuga Vodă era „frate dulce” cu Bogdan Vodă. Cnezatul de Vale al Bogdăneștilor era situat pe Valea Vișeului și pe cursul superior al Izei, cu limita în defileul dintre Bârsana și Strâmtura. De-a lungul istoriei sale, Poienile de sub Munte a avut mai multe denumiri, astfel în anul 1411 a avut mai multe
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
timp după stabilirea lui Dragoș în Moldova, familia unui alt voievod maramureșean - Bogdan - rivală cu familia lui Dragoș și aflată în conflict cu regele Ungariei, trece dincolo de Carpații Orientali. După alungarea descendenților lui Dragoș începe o nouă dinastie numită a Bogdăneștilor — cunoscută în istoriografia modernă ca Dinastia Mușatinilor. Opinia de mai sus este ameliorată de cercetări din ultimul deceniu care continuă ideea lui A.D. Xenopol despre două descălecări distanțate în timp și cu conținut diferit: mai întâi cea a lui Dragoș
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]